Dimineaţa, octombrie 1935 (Anul 31, nr. 10333-10363)
1935-10-01 / nr. 10333
Fe-'petrefH senzaţionale şi reportajii extraordinare din viaţa vedetelor, in excelenta revista 33 pagini ilustrate la hellogri vură, 5 lei 10 PAGINI Fondată In 1904 || de CONST. MILLE |1 3 LEI 11 Scureşti, Str. Const. Mille (Sărindar) 5-7-9 TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 li Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 sancţiuni POLITICE Aplicarea integrală a pactului Societăţii Naţiunilor — —■ ► • — —— TOKIO, 28. (Rador). — In staţîunea balneară Simla s’a abătut azi un uragan pustiitor. Catastrofa se soldează cu 80 de morţi şi peste o sută de răniţi. HAVANAS. (HaVCjIţi. eSt ale Cubei au fost bântuite de un ciclon, care a făcut unan ravagii. Comunicaţiile telefonice şi tele- 135®« provinciile Camaguey şi S«,ita Clara au fost întrerupte. ■»â» ",a iâta" 28- (Ra- Fort Lauderdale (Fiorida) s’a receppostat un mesagiar radiotelegrafic al vaporului , ^KSPKc „Wanderer", n a atru persoane au pierit valuri. Ceilalţi şapte ocupă Printre care şi o temeiul a fost salvaţi de vanprojiîil manevră diplomatică.-Redactarea recomandărilor Consiliului ‘NEVA, 28. . . . . . . . telefon Britanic, Franţa, Rusia Sovietelor ( deci trimisul nostru special). Adu alte puteri mari din Europa occi i na!,at s.eper.a!fl consftat si-au ier dentală, centrală şi sud-orientală. mtit lucrările in şedinţa de asta- Sesiunea s‘a întrunit de altfel în. zfCaracterishc pentru situat iest tr'un moment în care situaţia inter ortosfera este faptul, că in sedm- naţională a fost grav ameninţată de ai Societăţii Naţiunilor, şedinţa pu- conflicte, ale căror consecinţe nu tea, d. Eden, delegatul Angliei a puteau fi prevăzute put sa accentueze in trei rânduri .......... ' ji in mod cu totul special ataşa- 1 marea a.in Partea marilor pu' nientul nezdruncinat al Angliei cătf~L.cL?CuStmc, ataşament real la. \re pactul Societăţii Naţiunilor, a \ctferjlf ,.sfatlulul1^ (Iau }'ia(al cărui aplicare întreagă şi sinceră o ,1011(1 l,istitu(iei dela Geneva si prin pretinde. urmare toate popoarele pot trăi de De altfel in acelas fel a rezumat ocnlunii inaf,lte_ cu speranţa că după si îl. Benes, preşedintele adunării . „f., wari încercări. Societatea generale, activitatea Societăţii Na- ,ln r,° P.erl°ada (iunilor in această sesiune. D. Be- ,0U(( ° l.sionef. ?°le’ devenind forne$ a arătat că niciodată nu s‘au ??0l(l0,a H materiala, făcut declaraţii atât de precise si punot vedicre se poate concrete in ce priveşte funcţiona- aceasta are un rea instituţiei dela Geneva si apli- istoric si va fi punctul de carea integrală a pactului si că a- ifJlnl’l111 intreg slSte’’1 de soceste dcStwatii constituiesc ude c,are v?f "datura, invățate angajamente din partea u c~^!^΄cr^J0jte Problemele dificile, nor mari puteri, cum sunt Marea Provocarea de razboi. O manevră diplomatică primejdioasă a Poloniei In cercurile Ligii se discută cu care o discută Berlinul, Varşovia şi foarte mare interes un gest al colo- Budapesta este cu siguranţă vastă“. nelului Beck, ministrul de externe pe de altă parte, deputatul geral Poloniei. Polonia s‘a dedat la un man Ramnisse scrie un articol, cănou atac neamical împotriva Rorula gazetele germane ii acordă o —” ■—1 ■ ......................——,pi mare importantă. In acest articol se spune : .Faţă, de politica rigidă de pacte urmată, de Franţa, se impune o strânsă colaborare între Germania, Atxae&Mm. Italia, Polonia și Ungaria pentru a face o politică, fecundă in Europa centrală, prin forţa si coheziunea sa. Un astfel de bloc ar atrage la sine &M. statele neutre şi ar procura Angliei |g|Pu) garanţiile cele mai preţioase pentru a asigura pacea in Europa. Gruparea fie acestor noui forţe europene va cere sforţări multiple, viguroasa şi penibile Şi va întâmpina multe rezisten- HhMBSBWBhA mMWi, te; dar nu există pentru ţările in chestiune altă ieşire“. 111 Consecinţăm;-‘opera colonelului Beck de a voi sfi arunce asu- pra d',ni I bulescu lansarea zvo- ■ § ii'-dui înţelegerii intre Polonia, Ocrmania şi Ungaria, nu poale convinte ite pe nimeni, dat fiind că chiar r?' fi gazetele germane si franceze în %, numeroase articole demască acea- I stă acţiune diplomaticii. Iar „Le D. N. TITULESC J ______ rmâniei, atac întâmpinat cu dezaîn largul peninsula Heia, ameniProbare generală la Genea. Delegând să inunde pe insula in parte„aba poloneza a trimis Vueri seaei cea mai îngustă. a ziarului „Journal de Getiveur-Pagubele materiale produse (Rătorul comunicat: furtună sunt ioart© mari. cercurile poloneze ân^ Ge-Iu special au avut de suferit pla- V® se dezmint știrile răspândite sele pescarilor, desfăşurate In tot agenţiile româneşti, dup1, care lungul coastei peninsulei îi era. In ar fi pe punctul dea înnenumărate locuri, aceste plase au im Pact aerian polone—gerfost rupte de valurile furioase. ‘v-maghiar. Se crede îi acei preuri, care de altfel nuacor-Vaporul ..Clan Malcolm” ini1 0 importantă acesto. stiri tt IflalCOlin fate ft este vorba de o aţiune îâtală SP cruminila a d-lui Tttulescu,.are 5 scwunae pan dorească slăbirea alintei LONDRA, 28. (Rador). - Vapolul pmâneIn fav?area vibru nil „Clan Malcolm” e s?inten L! romano-sovietic, decreta, * eşuat In «»ap- care aşa fel, încât Adunarea să nu mal fie nevoită a se întruni din nou. COMITETUL DE 13 SE ÎNTRUNEŞTE JOI DIN NOU GENEVA, 28. (Rador). — Comitetul de 13 s’a întrunit sub preşedinţia d-lui de MoAariaga, în timpul şedinţei Adunării Societăţii Naţiunilor. După o foarte scurtă deliberare, comitetul şi-a amânat lucrările pentru Joi. GENEVA, 28. (Rador). — Până la viitoarea şedinţă a comitetului de 13, care va avea Ioc joi, secretariatul Societăţii Naţiunilor va pregăti o expunere istorică a conflictului italo-abisinian, care va servi ca introducere la viitorul raport al comitetului de 13. D-nii Saint Quentin, Lopez Olivan şi Thompson, cei trei membri ai comitetului care au fost însărcinaţi să examineze cererea Negusului de a se trimite in Abisinia observatori ai Societăţii Naţunilor, îşi vor depune Luni raportul scris către comitet. Pe baza acestui raport, comitetul va decide asupra cererii Negusului. GENEVA, 28. (Rador). — Azi inainte de amiază baronul Aloisi, şeful delegaţiei italiene, a părăsit Geneva plecând la Roma. In cursul după amiezii a placa din Geneva și d. Litvinov șeful delegației sovietice. In stadiul în care a ajuns conflictul dintre Liga Naţiunilor şi Italia pe chestiunea proectelor războinice ale acesteia faţă de Abisinia, e foarte greu să prevedem unde se va ajunge. Nu e exclus totuşi ca toate încercările de conciliaţiune ale Ligii să se lovească de aceleaşi pretenţii de nesatisfăcut ale dictatorului Italiei şi prin urmare omenirea să se găsească, pentru prima dată, în faţa unei acţiuni coercitive a Societăţii Naţiunilor împotriva unui stat membru al ei. Şi încă a unui stat de importanţa Italiei. Ce ar putea fi această acţiune ? In prima ei fază, după cum se ştie, ea se rezumă la sancţiuni economice împotriva statului agresor. Deşi noţiunea de sancţiuni economice este prin ea însăşi destul de limpede, date fiind însă lipsa de precedente în această privinţă şi complexitatea problemelor politice şi economice pe care le implică aplicarea unor asemenea sancţiuni, e foarte greu să ştim ce vor fi ele. Prin sancţiuni economice pactul Ligii Naţiunilor, înţelege un mijloc de* Constrângere, ca să zicem astfel pacifică, a statului agresor de a părăsi acţiunea sa militară sub presiunea lipsurilor de tot felul: lipsă de materii prime, lipsă de alimente, lipsă de concurs financiar. Spre aceste rezultate ar trebui dar să sura nu şi-ar atinge scopul. Uga Naţiunilor ar găsi cu uşurinţă numeroase alte puncte slabe al economiei italiene pentru ca adreptându-şi boicotul în aceste erecţii, să constrângă guvernul italin de a recunoaşte că nu e în situaa de a se putea lipsi de legăturile ş schimburile comerciale cu cele alte ţăi nici în timp de pace şi rai puţi încă în timp de război. Ităa n’ae materiile prime indisponibile fabricării şi acţionării uncelor le război. Ii lipsesc metale cărbuni, bumbac, cauciuc şi alte prodise deopotrivă de necesarele asemenea ea nu-şi poate hrai popiaţia decât recurgând la ifortul însemnate cantităţi de imenii. In sfârşit, chiar dacă ar isi cine să le vândă, nu le-ar pua plăti, fără concursul financiar a urilor cu capitaluri disponibile. Jvremuri de pace. Italia îşi platei importul cu valoarea produsele exportate, cu venitul flotei sal comerciale, cu remiterile emigranţi- italieni şi cu aportul, foarte impact al turiştilor străini cari citează Italia. Toate aceste surse venit îi pot fi tăiate. Prin urmare, credem în ce fel ar putea să se stagă Italia apă,sării sancţiunilor onomice, dacă, bineînţeles aces, sunt riguros aplicate. Să sperînsă că nu va fi nevoe să se recă nici măcar la această formă nu de război contra războiului. J. B. F. LONDRA, 28. (Rador).— In cercurile autorizate se afirmă că împrumutul intern pentru apărarea naţională va atinge suma totală de 40 milioane lire sterline. Termenul de rambursare ar fi scurt, ala, cinci ani. Ideia acestui om a pornit dîn cercurTM servatoare, dar r*V totuşi de văzut daci!*1 fi până în cele din aprobata de întregii veri. tui sentiment.” In urma propunerii delegatului Olandei, Adunarea a decis să se adreseze o telegramă de mulțumire d-lui Huli, secretarul Departamentului de Stat al Statelor Unite, pentru mesagiul său. Marți 1 Octombrie 1935 nu vor trimete observatori mini- Cele două partide în prezenţă — ale partidul german şi partidul lituan — sunt desfăşoară, prin conducătorii şi au regenţii lor electorali, o vie activitate de propagandă, distribuind alegărodaterilor manifeste şi lansând tot felul î ge de svonuri pe seama adversarilor. iver Se aşteaptă aici sosirea observa- 5- torului britanic, dar se afirmă că fi a- prezenţa lui nu va avea un caracter e. oficial, ci unul pur personal. ivere Se crede că celelalte două puteri grav garante ale statutului teritoriului lo| Memel — Franţa şi Italia — nu vor lli trimite observatori la Memel. MANEVRELE ELECTORALE IN MEMEL jfll KAUNAS, 28. (Rador). — Adeugificenţii „listei unitare” pentru alegerile din Memel au publicat astăzi o declaraţie plină de protestări de leabilitate faţă de Lituania. Autorii declaraţiei afirmă că ei primesc an- WR tonomia Memelului ca având o limită naturală în suveranitatea, sta- $|||$ tului lituanian. AÎ Declaraţia mai susţine că lista u- Wtm nitară n’a fost întocmită din ordinul WM Berlinului, ci urmarestouimnai grupSau parca cetăţenilor din Memel, fără a se face deosebire înre germani şi lituanieni, în scopul de a-şi apăra D. col. BECK ca toate debitele de băuturi să fie închise în ziua alegerilor şi în ziua premergătoare acesteia. MEMEL 28,ador). — Comisiunea senatoria care judecă toate contestaţiileivitoare la înscrierea în listele ele,ora*e, a decis înscrierea în acestiiste a LOGO de alegători lituaniA . In ciuda,. decizii, municipalitatea ora'Ui Memel ar fi refuzat să Inscrii*® aca?0 1.003 de alegători în tele electorale. S deauna când e vorba de un fiu, minutele şi secundele sunt fa de grad. tm 3 Octombrie. — Mercur la cea mai mare latitude,,a centrică Sud, la ora 9 dirT Tot la 3 Octombrie s(' tra , conjucţia lui Marte cu la 1 grad şi jumătate C con 9 Octombrie. — Sat£ 6 jucţie cu luna la ora •' şi 6 minute Sud. ,la Venu 12 Octombrie. —t strălucitva atinge cea mai f de dimineaţă. 13 Octombrie, jucţie cu luna la toSuto ora 12. Acultatia stelei 19 OctombneXinenii, de mă- 79 din constelat rimea 6,3. t ]a 4 ore 35 minimersiunea dimineaţa. non Vîrstau- Strălucirea cu-20 Octomîţită Algol va trece noasei stele am la 23 h. 3 m. un nţ — Lumina cenuşie /iter în con .e şi 36 minu- Astronomic© ită credinţa vechilor astrologi, j^iajditatea bărbaţilor născuţi iniţ®? Octombrie şi 23 Noembrie se lasatoresc, datorită zodiei lor cu lCTMei,avand caracterul scorpiei. 26 Octombrie. Din zori de zi se va vedea lumina Zodiacală spre ori.woSi 06 ESt’ înainte de apariția ca3,I,^10ml)rle- ~ La miezul nopții se va observa spre Sud lumina antisolara („Gegenschein“, după numirea data de Kepler). ^ 1 30 Octombrie. — Se va repeta lumina zodiacală, tot la Est înainte de revărsatul zorilor t1\ Octombrie. _ A doua observaţie a luminei anti-solare, spre miezul nopţii. ’ y lUX J. FLORIN BERLIN, 28. (Rador), — B^onitoil Oficial publică o les?' imperială ■t Acare «L Hans Ksrrl, «ninistrul iîtelor Reicfeuîui, a prL-W* depline iteri pentru a lua fprte măsurile 1° va crede necesara f*5 vsdsraa