Dimineaţa, noiembrie 1935 (Anul 31, nr. 10364-10393)

1935-11-01 / nr. 10364

tineri 1 Noembrie 1933 Investirea noului mitropolit al Bucovinei dela castelul Peleş SINAIA, 30.­­Dela trimisul nostru special. — Cu o deosebită solem­nitate s’a săvârşit astăzi la ca­stelul Peleş în prezenţa suveranului investirea noului mitropolit al Bu­covinei. Solemnitatea a avut loc în sala maură, transformată ad-hoc în sala tronului. La ora 10 jum. au început să sosească membrii guvernului, demnitarii curţii, ofiţerii superiori ai garnizoanei Sinaia, şi notablită­­ţile oraşului, care au luat loc în sala tronului. ASISTENŢA In asistenţă remarcăm pe d-nul Gh. Tătărescu, primul ministru, Leonte Moldovanu, preşedintele Se­natului, Inculeţ ministru de interne, general Paul Anghelescu, ministrul apărării naţionale, dr. Angelescu ministrul instrucţiunii publice, Vic­tor Antonescu, ministru de finanţe, V. Sassu, ministrul agriculturii, La­­pedatu ministrul cultelor, Ion Ni­­stor, ministrul muncii, Vaier Pop, ministrul justiţiei, dr. Costinescu ministrul industriei şi comerţului şi subsecretarii de stat Savel Rădules­­cu, Cancicov, Eugen Titeanu, Leon, Vaier Roman, Victor Rădulescu, Be­­jan Caranfil şi Aurelian Bentoiu, Miron Cristea patriarhul Româ­niei, Gurie, mitropolitul Basarabiei, Cozma, episcopul Dunării de Jos, Ghenadie, episcopul Buzăului, Nifon episcopul Huşilor, arhimandritul Fi­­laret, arhimandritul Tit Târgoviş­­teanu, protopopii Capitalei Stoica şi Georgescu, consilier Iordănescu, Opriş, şi deputaţii eparhiali ai Bu­covinei in frunte cu părinţii Şandru şi Vasilescu, arhipresbiteri, mitro­­fori, etc. Din partea curţii au luat parte de general Ilasievici mareşalul palatu­lui, general Grigorescu, col. Urdă­­reanu prefectul palatului, col. Ulea, Buchman, directorul secretariatului particular al suveranului, dr. Mamu­­lea, comandor Fundăţeanu, col. Drossu, col. Stavăr, căpt. Ştiubei, din partea ofițerilor garnizoanei, col. Bălânescu, comandantul garni­zoanei, col. Ion Grigoriu, col. Came­­r­siţă, Gh. Mateescu primarul oraşu­lui Sinaia, prefectul Vuia, Stancu Brădişteanu directorul general al cultelor numeroşi preoţi şi demni­tari din Bucovina. D. ministru Lapedatu aşteaptă cu decretul in mână sosirea suveranu­lui. SOSIREA REGELUI La ora 11 îşi face apariţia regele Carol al II-lea îmbrăcat in unifor­ma vânătorilor de munte, însoţit de Marele voevod Mihai. Este aşteptat în antreul castelului de principesa şi principele de Hohenzollern, gene­ralul Ilasievici mareşalul palatului şi col. Urdăreanu prefectul pala­tului. D. ministru Lapedatu prezintă de­cretul spre semnare. Apoi cu toţii au trecut în sala tronului unde a­­şteptau oficialităţile. In dreapta suveranului erau înşiraţi membrii guvernului şi invitaţii iar in stânga demnitarii curţii regale. Suveranul a luat loc pe tron iar voevodul Mihai, principesa şi prin­cipele de Hohenzollern au luat loc la dreapta suveranului. Se aşteaptă sosirea celui ce va fi în­vestit. SOLEMNITATEA INVESTIRII Peste câteva minute îşi face a­­pariţia din sala florentină cortegiul compus din doi paji ai curţii apoi d. Stârcea mare maest­ru de cere­monii, care ţine in mână bastonul episcopal, după el aghiotanţii de ser­viciu d-nii maior Sidorovici şi Mi­­hăilescu. Urmează doi diaconi, unul din ei ţinând în mână cârja episco­pală. La mijloc îşi face apariţia mi­tropolitul Visarion Puiu al Bucovi­nei îmbrăcat in mantia arhiepisco­pală, urmat de patru preoţi. Corte­giul este închis de d. col. Urdărea­nu prefectul palatului. Apropriin­­du-se de tron cortegiul se închină in faţa suveranului, diaconul predă cârja patriarhului Miron Cristea. După aceia d. AL Lapedatu mini­strul cultelor a dat citire decretului regal de numire, iar patriarhul Mi­ron Cristea a întins suveranului cârja episcopală pe care la rându-i a inmânat-o mitropolitului Bucovi­nei Visarion Puiu, pronunţând ur­mătoarele cuvinte: Iţi încredinţez această cârje epis­copală urându-ţi s-o porţi cu vred­nicie ca semn al propovăduirii cre­dinţei lui Christos, putem­, împreună cu clerul meu şi cu sprijinul înaltei instituţii de cultură teologică din Cernăuţi, ce a dat bi­sericii atâţia ierarhi, mitropoliţi şi episcopi, în ţară şi peste hotare şi cler pentru atâtea eparhii, ca subli­mele învăţături ale Dumnezeului nostru Iisus Hristos, să lumineze mintea, să încălzească sufleele şi să omduiască viaţa lumii noastre orăşeneşti; şi tot aşa, lumea acelor sate aşezate printre codrii frumoşi­lor Carpaţi bucovineni, spre a păs­tra pururea credinţa şi datinele lor neclintite de ispitirile rătăci­toare ale zilelor noastre. Mitropolitul VISAR,­IU PUIU Voiu fi, in acelaş timp, treaz pri­­veghetor asupra tuturor desfăşurări­lor vieţii satelor bucovinene în mij­locul cărora se păstrează atâtea lo­curi de întremare sufletească pentru credinţă şi iubire de ţară, precum Suceava cu moaştele sfântului Ioan cel Nou, Putna cu mormântul celui mai strălucit voevod al Moldovei, al marelui ştefan Vodă, apoi Rădăuţii şi celelalte locuri în care odihnesc atâţia voevozi moldoveni, ctitori de biserici şi viteji apărători de ţară, pentru ca ele să rămână deapururi sfinte legături ale trecutului de re­strişte şi de glorii ale neamului no­stru cu prezentul fericitelor întoc­miri ale regilor români din veacul deacum. Iar prin respectarea şi prin deasa lor cercetare, să se reîmpros­păteze mereu în sufletele tuturor pă­storiţilor noştri, religiofiitatea şi cea mai vie dragoste către Tron şi Ţară. Colaborând astfel prin biserică, împreună cu toţi factorii datori a-şi împlini misiunile faţă de popor, şi regescul Vostru crez, pe care ni-i predicaţi mereu şi înde­mnător în tot largul ţării, spre binele şi propăşirea scumpei noastre Românii, voiu căuta să corespund încrederii şi sprijinu­lui ce-aţi binevoit a-mi acorda oda­tă cu încredinţarea acestei grele chemări metropolitane, ce mi se da în chip deplin şi aşa de sărbătoresc astăzi, încât să mă învrednicesc a primi din nou, aici pe pământ re­­geştile Majestăţii Voastre cuvinte de mulţumire, iar când va fi voia Dom­nului, să plec din această viaţă, să pornesc gândind în linişte sufletea­scă, spre sfânta sa răsplată, cuvenită vrednicilor săi slujitori. Deci, nutrind acest fel de gânduri şi fericit fiind a primi astăzi din manile Majestăţii Voastre cârja pa­storală a mitropoliei Bucovinei. Vă rog, să binevoiţi a primi respectuoa­se mulţumri şi urarea ce fac din a­­dâncul inimei, zicând: Să trăiţi, Sire, împreună cu în­treaga Augustă Familie Regală, în­tru mulţi şi fericiţi ani. — Amin, duhovnicească şi căpitanii ei tre­­buesc necontenit să stea de veghe şi să fie totdeauna gata de luptă. Biserica este a lui Dumnezeu şi neamului, deci şi Regelui cere prin fapt şi lege întruchipează neamul, numai lor trebue să le slujească şi asta spre întărirea şi demnitatea ei. Am­ cerut în trecut şi voi cere tot­deauna ca biserica să fie vie. Credin­ţa să nu fie numai pe buze sau între zidurile, oricât ar fi ele de împodo­bite, ale bisericilor, ci în­deosebi în sufletul fiecărui credincios. Atât cuvintele cât şi faptele I. P. S. Tare mă îndrituesc a şti că pe această cale vei duce Biserica şi credincioşii eparhiei tale. Mulţumind I. P. s. Tale pentru bunele cuvinte ce Mi­ le-ai rostit Mie şi alor Mei, îţi urez o păstorie lungă şi bogată pentru credinţă şi patrie, în eparhia împodobită de a­­tătea semne vădite de evlavie a strămoşilor noştri. Dumnezeu să te aibă în sfânta Sa pasă şi să-ţi lumineze calea cu pu­ternicul Său har. După solemnitate După solemnitate, Suveranul s‘a îndreptat spre mitropolitul Visa­rion pe care l-a felicitat călduros şi cu care s‘a întreţinut­ îndelung. Apoi Suveranul s‘a întreţinut cu membrii guvernului. S-a format apoi cortegiul, ca la început, indreptându-se spre ieşi­rea castelului unde cu automobilele au plecat la mănăstire. In timpul când ieşea cortegiul din castel muzica palatului a intonat rugăciunea. La mănăstire a avut loc o slujbă religioasă oficiată de noul ales înconjurat de un sobor de preoţi. La această slujbă au luat parte şi membrii guvernului. Th.­loreja Cuvântarea noului mitropolit După aceasta mitropolitul Visa­rion Puiu a pronunţat următoarea cuvântare: Sire, Ales de Congresul naţional bise­ricesc, in ziua de 17 octombrie a. c., pentru scaunul vechii episcopii a Rădăuţilor, înălţat nu de multă vreme în urmă la rangul de mitro­polie cu reşedinţa în Cernăuţi, de­venit vacant prin trecerea din a­­ceastă viaţă a blândului mitropolit Nectarie, mă aflu in clipa de faţă, potrivit datinelor străbune, înaintea Maiestăţii Voastre, spre a primi cârja pastorală a acestei frumoase eparhii din cuprinsul strămoşeştei noastre biserici ortodoxe române. Iar potrivit aceloraşi datine, ur­mând să arăt cu acest prilej Ma­iestăţii Voastre, în auzul înalt­prea­sfinţitului nostru Patriarh, a sfet­­­nicilor Tronului, a fruntaşilor de oaste, a marilor cărturari şi a dre­gătorilor mireni, care vă înconjoară, cu ce gânduri de lucru pornesc a cârmui sufleteşte eparhia din acel colţ de miază noapte al Moldovei, aştern in scurte cuvinte următoa­rele : Sire, In zilele noastre, activitatea pas­torală a oricărui ierarh, trebue desfăşurată armonic pe două tere­nuri deosebite: al lumii aşa de îm­pestriţată din oraşe şi târguri, şi pe întinsul ogor al poporului de la sate,­­ deoarece, în prezent, locuitorii ţării noastre se înfăţişează sub două ipostase, deosebite prin toate as­pectele şi desvoltările vieţii lor. Cultura religioasă redusă din în­văţământul şcoalelor noastre de toate gradele, din care cauză e ab­sentă apoi în viaţa tuturor cate­goriilor sociale orăşeneşti, şi din care decurge înstrăinarea de cre­dinţă până la ceea ce se zice libera­­cugetare şi ateism, producând şi prejudicii anti-creştine ; apoi, cu­rentele de gândire străină de şu­bredă filosofare şi de îndrumări so­ciale fără destulă încercare; lite­ratura ce nu se poate ridica din fră­mântările şi scăderile vieţii pămân­teşti în sferă de odihnă şi de zidire sufletească superioară; şi setea ac­tuală îndeobşte după cel mai cras materialism, — scăderi provenite din cauze de importaţie străină şi din depărtare de binefacerile sufle­teşti şi sociale ale credinţei creş­tine, — duc lumea oraşelor spre o crescândă necunoaştere religioa­să, din care rezultă apoi, fărădele­gile şi falimentul onestităţii publice şi cascadele atâtor feluri de crize şi toată desorientarea din aspectul cel neplăcut al vieţii orăşeneşti actuale. Deci, următor fiind, cu voia lui Dumnezeu, atâtor distinşi ierarhi, care au păstorit acest colţ frumos de ţară, voi căuta să lucreze din răs­ Răspunsul Suveranului ÎNALT PREA SFINŢIA TA, un suflet chemarea duhovnicească stră este a lui Dumnezeu dar şi a Ales ai fost pentru frumoasa şi şi fiind numit diacon te-ai dus doi,neamului greaua sarcină de a pastori după ani de zile să-ţi înmulţeşti cunos­­cuvântul lui Hristos frumoasa şi mă­­tintele la pravoslavnica facultate noasa eparhie a Bucovinei, dirn Kiev. Intăritu-te-am şi încredinţatu-ţi­­am deci cârja arhiepiscopală a mi­tropoliei Cernăuţiului şi Rădăuţiului fiind convins că eşti într’adevăr che­mat să cărmueşti cu toată vrednicia acest scaun vlădicesc. Şi dacă M’am grăbit, ca prin re­geasca, Mea împuternicire să da­u la înfăptuire votul Congresului Naţional Bisericesc, este că trecutul înalt Prea Sfinţiei Tale atât ca episcop cât şi ca director de Instituţie de învăţă­­mânt, înfăţişează o chezăşie sigură că, eşti hărăzit prin voinţa Celui a tot Puternicului să ad­uci la­ înde­plinire învăţăturile Lui în acel colţ din Nordul României. Mitropolia, care astăzi, ţi se încre­dinţează a fost ilustrată de mulţi erarhi vrednici şi învăţaţi, iar de când s’a făcut realipirea­ cu Moldo­va strămoşească, doi au fost aceia cari au ocupat acest scaun, prea ve­nerabilul Vladimir Repta şi Necta­rie Cotlarciuc, ambii fii ai Bacovi­­ei şi foşti profesori ai Facultăţii eologice cernăuţene. Astăzi alegerea înalt Prea Sfin­tei Tale, fiu al Moldovei rămase tot­deauna Românească, este un frumos imbol şi o întărire a faptului că B­ucovina şi Moldova sunt acelaş trup e­gară de nedespărţit. Pregătirea cărturărească a înalt­rea Sfinţiei Tale este temeinică şi urmează o bază solidă pentru sluj­­a la care eşti chemat. Întâi la Fa­­ultatea din­ Bucureşti unde în 1905 a luat licenţa, pe urmă stagiul ce ai făcut în Administraţia Casei sericei ţi-au pus prima temelie. Deja, aceşti primi paşi ai suitre-Reîntors în ţară şi hirotonisit preot ai început acea strălucită ca­rieră didactică, care ţi-a deschis definitiv drumul spre episcopat. Din 1909 până în 1921 ai condus cu deo­sebită vrednicie seminarele din Ga­laţi şi Chişinău. La aceste şcoli de pregătire ale preoţimei s'a putut vedea cum, înalt Prea Sfinţia. Ta pricepe rolul şi che­marea sacerdotală. Aşa cum, ai ştiut în acel deceniu să îndrumezi tineretul în­spre che­marea lui Dumnezeu aşa şi astăzi vei şti să îndrumezi slujitorii alta­rului să-şi îndeplinească cu credinţă şi râvnă chemarea lor duhovniceas­că atât de frumoasă, şi de frunte în ridicarea şi întărirea poporului drept credincios, păstorirea, ce ai îndeplinit-o la­ Ar­geş dar mai ales la Bălţi, unde ai fost episcop in adevăratul înţeles al cuvântului, ne îndeamnă pe toţi să­­avem credinţa că la Cernăuţi vei fi acelaş vlădică vrednic, înţelept şi în totul mânat de harul Sfântului Duh. Îndeosebi aci la Mitropolia Buco­vinei, unde întinsele domenii ale fon­dului bisericesc, te vor face să te îndeletniceşti şi cu cele mai apro­piate de nevoile lumeşti, stagiul fă­cut ca student în birourile Casei Bisericei îţi vor fi de un deosebit fo­los. Ştiu prin activitatea desfăşurată la­ eparhia Bălţilor, unde la fie­ce pas ai avut greutăţi de învins, că ai pri­ceput pe deplin care este la noi me­nirea bisericei. E o menire creştină o menire naţională. Biserica noa In această dublă înfăţişare, care în acelaş timp este o unitate, trebue să te strecori. Pe zi ce trece, după vremurile de scădere a credinţei de la sfârşitul veacului al XIX şi­ înce­putul celui al XX-lea, astăzi credin­ţa şi deci biserica îşi recapătă locul pe care n’ar fi trebuit să-l piarzâ în societate şi în sufletul fiecăruia. Atâţia duşmani şi atâtea curse le mai întâlneşte la fie­ce pas credinţa şi biserica în calea ei, încât oastea DIMINEAȚA Aviatorii cehoslovaci au părăsit Capitala DEMONSTRAŢIILE DE ERI — SOSIREA UNUI AVION FRANCEZ Aviatorii cehoslovaci, cari au par­­ticipat la meetingul aeronautic de Duminică, au părăsit eri la amiază capitala. înainte de plecare, d. comandor Beroniade a remis, în numele d-lui subsecretar de stat al aerului, in­signele de pilot şi observator ro­mân, d-lui maior Hamsik, şeful es­cadrilei cehoslovace. Celorlalţi aviatori, Kt. Novak, ser­gentul Hubacek şi sergentul Siroky Ii s’au remis insignele de piloţi ro­mâni. Escadrila cehoslovacă a fost în­soţită până la Drăgăşani de două avioane S. E. T. pilotate de d-nii căp. Ionescu-Becu şi lt. George Popescu, înainte de a pleca, asul cehoslo­vac Novac a ţinut să facă un zbor cu avionul acrobatic construit de I. C. A. R., aparat cu care a evo­luat la meeting Bâzu Cantacuzino. Lt. Novac a executat, cu avionul românesc, cu măestrie toată gama acrobațiilor. D. căpitan Gh­erassim­ a făcut de asemeni o serie de acrobații cu a­­vionul Skoda Avia, al locotenentu­lui Novak. - '■ —■—­­ Camera iugoslavă va fi convocată la 7 noembrie BELGRAD 30, (Rador). — Pre­şedintele Camerei, d. Cirici, a fost primit dri seară de d. Stoiadinovici, preşedintele consiliului. După această întrevedere, d. Cirici a declarat reprezentanţilor presei că va convoca probabil Ca­mera pentru ziua de 7 Noembrie. Un nou tip de avion de bombardam­ent în Franţa Vor fi cele mai mari avioane din această categorie PARIS, 30. (Rador). — Uzinele Farman vor construi, până la sfâr­şitul anului, 24 de avioane de bom­bardament, complect metalice, cu 4 motoare, care vor fi cele mai mari din lume. Uzinele Farman au fost amena­jate special pentru construirea a­­cestor mari avioane de bombarda­ment. Lucrările pentru nouile insta­laţii au durat opt luni. Graţie mo­dificărilor aduse la instalaţiile fa­­bricei, nouile avioane de bombarda­ment vor putea să fie construite într-o cadenţă impresionantă, la fiecare cinci zile va putea să fie li­vrat câte ua avion. Primul avion de tipul celor puse în construcție, va fi gata peste 8 zile. El este construit după modelul avionului „Centaure“ cu 4 motoare, care până acum a traversat de mai multe ori oceanul Atlantic, folosind ruta de la sud. Pentru construirea unui avion de bombardament uriaş, este nevoie de 8000 kilograme de materii pri­me, precum şi de numeroase acce­sorii. Uzinele Farman şi-au sporit con­siderabil numărul lucrătorilor pen­tru a putea să execute noua coman­dă de avioane primită din partea guvernului f­rances. încotro mergem? Nu e prima dată când rubrica faptelor diverse semnalează, cu o sobrietate brutală, lucruri îngrozi­sobrietate brutală, lucruri ingroz­toare. In cuprinsul laconic al unei in­formaţii se poate descoperi o cum­plită tragedie omenească, după cum, într’o altă frază simplă se desprin­de o oroare. Iată un fapt, pe care ni l-a comu­nicat acum două zile, coresponden­tul nostru din Craiova: „Paznicii Dumitru şi Const. V. Grigore au surprins in bălţile statu­lui din comuna Bistreţ pe mai mulţi săteni care pescuiau fără autoriza­ţie. Ei au devenit agresivi. Paznicii au făcut uz de armă, împuşcând pe Marin Z. Purcel şi pe Marin St. Di­­ţoiu. Cel dintâi a rămas mort pe loc, iar al doilea, rănit, a fost trimis la spital. Ceilalţi tovarăşi au fugit. Parchetul a ordonat ancheta”. Vă daţi seama de relatarea de mai sus, că ne aflăm în faţa unei con­travenţii. A unei simple contraven­ţii. Dar pentru aceasta avem dreptul să omorim pe contravenient. Paznicii au dat explicaţia sterio­­tipă şi meschină: „sătenii au deve­nit agresivi”. Bine­înţeles că, ori­cine va fi ameninţat cu o pedeapsă exagerată ori absurdă, pentru o vi­nă de minimă importanţă, va pro­testa. Dar de aici şi până la aplica­rea arbitrară a forţei, e o distanţă imensa. Şi totuşi, cazuri asemănă­toare se petrec în tot cuprinsul la­ri.­­ Juriştii, intelectualii fruntaşi ai ţarii, reprezentanţii autorizaţi­­ai o­­piniei publice au protestat, oride câ-1 te ori a fost vorba de o o propunere­ concretă, împotriva introducerii pe-1 depsei cu moartea. In schimb, per-­ mitem, de atâţia ani, ca zeci de oa-­­ meni să fie omorâţi fără nici un control şi fără nici o răspundere de nişte asasini improvizaţi pentru că, „contravenienţii au fost agresivi”, ori „criminalul a încercat să fugă”. Cunoaştem refrenul. E un leit , motiv perimat. Şi numai într’o so­cietate ca a noastră, unde sintful răspunderii e o noţiune cosmică, fă­cută pentru nişte fiinţe interplane­tare, se poate tolera, de atâta vre­me, acest procedeu revoltător. Nu noi vom fi aceia care să cerem introducerea pedepsei cu moartea. Dar nici nu putem admite ca nişte simpli particulari, ori sergenţi „ti­traţi” să se improvizeze, mereu în distribuitori autonomi de dreptate, omorând oamenii, după bunul lor plac. Acum câteva zile, a fost împuş­cat pe la spate în miezul nopţii „în timp ce încerca să fugă” banditul Tcaciuc. Nu pledăm pentru fiorosul autor al atâtor asasinate, dar pu­nem întrebarea logică: Cine­ poate controla autenticitatea acestei ver­siuni „oficiale"? Maestrul Radu Rosetti emeritul penalist a publicat de curând un impresionant pomelnic, în care ara­tă cum, în ultimii 20 de ani, toţi bandiţii de la noi, intraţi pe mâna autorităţilor au fost împuşcaţi în timp ce cercetările erau în curs. Coincidenţa se repetă prea des spre a nu fi frapantă. Dar modul acesta de a face dreptate găseşte mai cu seamă o aplicaţiune vastă în viaţa particularilor, în raporturile reci­proce dintre ei. Un paznic prinde pe un sătean într’o vie şi drept sancţiune, trage a­­supra lui un foc de armă. Un ţăran, turmentat de băutură, descoperă un copil cocoţat intr’un prun. Intră re­pede în tinda casei, ia arma şi o­­cheşte. Episoade de soiul acesta se repe­tă la fiecare pas. Autorităţile jan­­darmereşti ori parchetul anchetează cazurile. Uneori se aplică pedepse. Dar aceasta nu-i o soluţie, fiindcă sistemul dăinueşte. Cu o frecvenţă, am putea spune, instituţională, încotro mergem? Condamnarea la moarte a unui semen al nostru este dreptul autorităţii de stat, pe baza legii, ori este cumva dreptul fiecă­ruia dintre noi? Cine ne poate răs­punde la această întrebare? M. GRINDEA Pagina 3-a 1 Serbările şi recepţiile de la Sinaia Darurile oferite reginei Maria.­Concertul de gală şi recepţia Festivităţile de la Sinaia au con­tinuat Marţi după amiază, conform programului stabilit, in sala floren­tină, a castelului Peleş. Aci au fost primite, ca să pre­zinte felicitări suveranei, delegaţiile a numeroase societăţi patriotice şi de binefacere, prezidate de regina Maria. DARURILE Tot aci i s-au oferit suveranei săr­bătorite diverse daruri, din partea membrilor familiei regale şi a gu­vernului. Regele i-a oferit un ser­viciu de sticlărie de Boemia. Voe­vodul Mihai mai multe obiecte de argint, principele Nicolae şi regina Elisabeta un automobil, etc. Regina a mai primit o broşă de briliante din partea guvernului, un superb cal arab din partea ministe­rului de domenii, etc. CONCERTUL Seara la orele 8 a avut loc un di­neu, la care au participat numai membrii familiei regale, iar la ora 9 concertul Filarmonicei, la care au asistat şi membrii guvernului, pre­cum şi numeroşi invitaţi. RECEPŢIA Festivităţile s-au terminat cu o mare recepţie, la care au participat sute de invitaţi: oameni politici, di­plomaţi, ofiţeri superiori şi înalţi demnitari ai statului. Dintre şefii de partide s-a remar­cat lipsa d-lui N. Iorga, care a tri­mis o telegramă de felicitări, scu­­zându-se că nu poate participa la festivitate. - ■——■ —­ Deasemeni a lipsit şi d. I. Miha­­lache, care a trimes o telegramă a­­rătând că este bolnav. A mai lipsit mareşalul Presan şi mareşalul Ave­­rescu, care a trimes deasemeni o te­legramă omagială. Regele Carol şi regina Maria au făcut cerc cu invitaţii, primind fe­licitări şi urări din partea tuturor. Suveranul s-a întreţinut cu d. prim ministru Tătărescu şi cu d. Savel Rădulescu subsecretar de stat la externe, cu care a discutat ulti­mele ştiri privind evenimentele ex­terne. Deasemeni s-a mai întreţinut cu fruntaşi ai opoziţiei, d-nii dr. N. Lupu şi Virgil Madgearu, apoi cu miniştrii ţărilor străine, d-nii Os­trowski şi Arcisewski.­­ Atât regele, cât şi principele Ni­colae purtau uniforma de gală a curţii. Regina Maria, într-o toaletă de măslin roz, cu o capă bleu-pale s’a intreţinut cu invitaţii din camera italiană, având lângă dânsa pe re­gina Elisabeta, în rochie de şaten alb şi pe arhiducesa Ileana, dease­meni în alb­­ i ai­­piu Dejunul «lela Castelul Peleș Deschiderea cursurilor Academiei de agricultură dii dimineaţă la ora 11 la Acade­­­mia de inalte studii agronomice a avut loc solemnitatea deschiderii cursurilor noului an şcolar. Au luat parte numeroşi studenţi şi studente şi corpul profesoral al Academiei. Printre cei prezenţi au fost şi d-nii M. Manoilescu şi Gh. Ionescu-Siseşti foşti miniştri; I. Valaori, secretar general al ministerului instrucţiunii; Cicero Gordiu, secretar general al ministerului de agricultură; prof. Cr. Musceleanu, rectorul Academiei; I.­C. Teodorescu, T. Mândru şi N. Dascălescu, directori generali în mi­nisterul de agricultură; Ilie Purcaru, director general al învățământului profesional, prof. dr. M. Drăcea, in­giner Hoisescu, inginer I. Sterian, prof. N. O. Popovici-Lupu, Al. Nasta, director general al Creditului ipote­car agricol, prof. T. Săvulescu, prof. dr. N. A. Dumitresecu, prof. E. Grin­­ţescu, etc. S’a oficiat un serviciu divin în sa­la de lectură a căminului studenţilor. D. prof. Dr. Musceleanu, rector, luând cel dinţii cuvântul a făcut e­­logiul regretaţilor foşti rectori ai A­­cademiei, decedaţii Sandu Aldea, D. Busuiocescu şi Chiriţescu Arva, evi­denţiind contribuţia lor in desvolta­­rea acestei instituţii de educaţie a­­grono­­ică. După aceasta d. prof. Dr. Musce­leanu a vorbit despre necesitatea de a se complecta construcţiile ne­cesare bunei funcţionări a institu­ţiei şi despre greutăţile pe care le întâmpină din cauză că nu se alocă fondurile trebuitoare în acest scop. A insistat apoi asupra rosturilor învăţământului agricol în ţara noa­stră a cărei principală ramură de producţie este plugăria. Vorbitorul a încheiat cu un cu­vânt de îndemn la muncă, adresat stu­denţimii. Au mai luat cuvântul d-nii Cicero Gordiu, in numele d-lui ministru V. Sasu şi I. Valaori, secretar gen. al ministerului instrucţiunii, cari au promis tot concursul departamente­lor respective. La sfârşit, d. prof. N. A. Dumi­­trescu a ţinut lecţia de deschidere, tratând despre: „Concepţiuni mo­derne în zootechnia românească”. CUVÂNTĂRILE AZ I Arestarea unui funcţionar englez in Germania BERLIN, 29 (Rador). — La Frank­furt am Main a fost arestat func­ţionarul englez al societăţii de cale ferată „London Midland Scotish“, Charlewood, acuzat de spionaj. Asupra lui Charlewood au fost gă­site mai multe planuri şi desene ale lucrărilor de cale ferată din regiune. Atestatul tăgădueşte în mod ca­tegoric că ar fi vinovat de spionaj. El a declarat că în calitate de func­ţionar al căilor ferate se interesea­ză personal de tot ceea ce priveşte calea ferată. Numai în acest scop, a adăugat el, a ridicat planurile lu­crărilor de cale ferată, cari de alt­fel n’au nici cel mai neînsemnat ca­racter secret. Greva hamalilor din portul Alexandria ALEXANDRIA, 29 (Rador). — Do­rind să obţină o mărire a salariilor, 1300 hamali din port au declarat grevă. Mişcarea grevistă ameninţă să se întindă. Hotărîrea hamalilor a fost prile­juită de marile comenzi de bumbac făcute de Italia, care a cerut ca a­­ceastă marfă să fie livrată imediat.

Next