Dimineaţa, decembrie 1935 (Anul 31, nr. 10394-10422)

1935-12-01 / nr. 10394

­ Anul 31 No. 10.394 14 PAGINI Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 LEI ŞI Bucureşti, Str. Const. Miile (Sărindar) 5­ 7­ 9 TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Ad­ria 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 Duminică 1 Decembrie 1335 m . v .a v .aP 4­ 0­4­A ♦ t­K •m ■0 Adevărate şcoală In discursul ce a rostit la Se­nat, discurs în care seriozitatea fondului se armoniza şi se com­plecta aşa de bine cu frumuseţea formei literare, d. profesor N. Iorga a socotit de folos ca, între altele, să se ocupe şi de problema învăţământului—în deosebi a în­văţământului primar. Aşa, după ce a enunţat incon­testabilul adevăr că este bine ca orice ţăran să ştie carte, d-sa a ţinut să cerceteze mai deaproape şi în mod­ sincer răspunsul la în­trebarea la ce-i foloseşte ţăranu­lui ştiinţa de carte. Bine­înţeles, nu a pus această intrebare cu gândul — de care a fost străin — de a tăgădui folosul învăţăturii de carte, — aşa ceva nici nu se poate închipui din partea celui mai mare cărturar al ţării — ci tocmai pentru a arăta drumul să­nătos pe care trebuie să se mear­gă, direcţiunea înspre care trebue îndreptată pregătirea culturală şi morală a păturei ţărăneşti. Punându-se pe acest punct de vedere, d. profesor Iorga a atras atenţia asupra primejdiei ce pre­zintă pentru ţăran lectura gaze­telor de aţâţări, precum şi îndem­nurile pe cât de interesate, pe a­­tât lipsite de scrupul, ale politicia­nismului, „ştiinţa de carte a ţăranului, a precizat d-sa, este folositoare pen­tru ţară, atunci când şcoala îl la­să in acelaş timp şi cu putinţa de a înţelege ceea ce va citi o viaţă întreagă”. Relevând apoi marea necesitate ca învăţătorii să fie mai bine plă­tiţi, d. profesor a continuat în fe­lul ce urmează: „Câtă vreme În­văţătorul nu va fi în sat numai Învăţător şi şcoala sa nu va fi nu­mai şcoala, nu facem nimic. Şcoa­la trebuie să fie inima însăşi a sa­tului. Ea trebuie să fie un aşeză­mânt permanent, în care să se a­­dune şi părinţii şi copiii. Acolo să fie casa de citire.... învăţătorul să ţină în mână întreaga viaţă mo­rală a satului”. Iată o definiţie plastică a ade­văratei şcoli­ rurale — ba am pu­tea spune şi urbane — şi a meni­rea ei. Şcoala să fie inima însăşi a satului, punctul central deja care­ să porn­ească îndrumări folositoa-­­re şi totdeauna înălţătoare, pune-­ tul central dela care să pornească­­ şi poveţe curate, pentru a opri per ţăran dela spiritele şi rătăcirile in care caută să-l împingă atâ­ţia, cari, punându-şi masca fă­ţărniciei, se improvizează — ba chiar cu drept de monopol exclu­siv — în prietenii şi salvatorii lui. Intr’o altă ordine de idei, nu trebuie nesocotită legătura strân­să ce există între nevoia sau lipsa de nevoe a ţăranului de a invăţa carte şi — adăogăm — de a nu o uita mai târziu şi între situaţia lui materială. Alfabetul n’a fost năs­cocit doar din plăcere sau ca o simplă distracţie, ci pentru a sa­tisface nevoile reale ale unei ca­tegorii de oameni, cari făceau a­­faceri, pentru corespondenţă şi a­­veau socoteli de ţinut. Insă, când cineva n’are nimic, decât, cel mult, datorii a căror grije o duce creditorul, când nu poate înjgheba măcar umbra u­­nui buget de venituri şi de chel­­tueli şi când spiritul său nu este format în sensul de a se preocupa de­ probleme de un ordin mai înalt sau chiar de probleme, care i-ar putea îmbunătăţi soarta şi condiţiunile de traiu, se înţelege că învăţătura de carte nu prezin­tă pentru dânsul vreun interes deosebit. De aceea, e o legătură strânsă şi imediată între situaţia mate-­­ rială a ţărănimei şi interesul ei pentru învăţătura de carte. Tot pentru acelaş motiv, se im­pune ca alături de întărirea şcoa­­lei, de ridicarea nivelului ei cul­tural şi moral, să se facă şi­ tot ce este cu putinţă pentru îmbu­nătăţirea situaţiei materiale a ţă­ranului, care să-şi poată ridica şi actualul standard de viaţă. Se citează cazuri de ţări, cum ar fi, intre altele, Danemarca şi Elveţia, unde analfabetismul a dispărut cu desăvârşire. Să nu se uite insă că in aceste ţări şi situa­ţia ţăranului este cu totul alta, adică este mai bună. Iar ţăranii de acolo n’au învăţat carte numai pentru plăcerea teoretică de a şti să citească ,şi să scrie,­­ci pentru a se servi in trebuinţele lor de toate zilele. 9L Baharia i PRIMA LUPTĂ Guvernul a fost atacat bine... Nu, eu cred că a fost atacat rău... Grecia lucrurile se încurcă iar guvernul refuză alcătuirea proectului cerut de rege ATENA, 30. — Situaţia politică internă este destul de complicată. Regele George doreşte un larg de­cret de amnistie, care să cuprindă atât pe civilii cât şi pe militarii im­­picaţi în rişcările revoluţionare din ultimul timp, deci şi pe d. Venizslos. Pe această chestie a izbucnit un grav conflict între suveran şi pre­şedintele consiliului, Condilis. Vede­rile largi ale regelui nu sunt aproba­te de armată. Comandantul arsena­lului naval şi-a prezentat mai de mult demisia şi se aşteaptă acum şi alte demisii, este vorba anume des­pre demisia ministrului de război, a şefului marelui stat major al marinei şi a comandantului aviaţiei. REGELE A AMENINŢAT CU PLE­CAREA Regele George însă nu înţelege să cedeze pre­tenţiilor armatei. Sihr’o audienţă pe care a avut-o generalul Cnn-j dSlis, — regele a amenin­­ţat —trei zile după «nisar cerea sa în ţară — cu pi®' carea. Câteva organizaţii anti­venizeliste au anunţat în­truniri publice de protes­tare împotriva amnistiei, întrunirile au fost însă o­­prîte de poliţie. SE VA FORMA ALT GUVERN Regele neputându-se sprijini pe guvernul Condylis, va forma pro­babil un guvern neutru, zis „de serviciu”, care să reguleze ches­tia amnistiei. Se şi vorbeşte des­pre ă. Demertzis, profesor uni­versitar sau de ă. Maximos, ca preşedinţi ai acestui guvern. REGELE A ÎNCEPUT CONSUL­TAŢIILE Suveranul a chemat în audienţă diverse personalităţi politice, spre consultare. Dar d-nii Calandaris şi Papanastasiu au refuzat să se pre­zinte la palat, trimiţând scrisori de scuză mareşalatului Curţii. D. Sofuris, şeful partidului liberal, care este bolnav, a răspuns regelui printr’un memoriu în care se pro­nunţă pentru amnistie. D. Sofuris cere un guvern de alegeri şi apoi un guvern definitiv, pe baza majo­rităţilor parlamentare, vor fi amnistiaţi, ei îşi vor putea relua activitatea politică în cadrul regimului actual. NOUL GUVERN A SI FOST FOR­MAT? In ultimul moment a venit ştirea, neconfirmată încă, că d. Demertzis a fost însărcinat cu formarea guver­nului. PARLAMENTUL GREC CERE SA DISCUTE AMNISTIA ATENA, 29. (Rador).— Ziarul „Typos’* anunţă că numeroşi deputaţi ai par­tidului guvernamental s’ar fi înţeles cu deputaţii partidului populist de sub conducerea d-lui Tsalda­­ris pentru a cere convoca­rea Adunării Naţionale în scopul de a se discuta chestiunea amnistiei. Primirea ragelul Georg® in portul Fíre*i Şi-a recăpătat memoria după zece ani NEW YORK, 29. (Rador) . Un individ, dispărut acum i se fusese internat ca boi­zece ani și declarat mort printr’o hotărîre jordicia­­r________ ră, a f­ost regăsit într­un Dacă d-nii Venizetes și Plastiras spital din Jersey City, un­nav de amnesie. Bolnavul şi-a regăsit ori pe neaşteptate memoria şi a cerut să-şi revadă ma­ma şi soţia, care l-au re­cunoscut imediat. Cu toate acestea autori­tăţile nu au voit să recu­noască validitatea căsă­toriei sale cu văduva pre­­zumată şi pretind ca o nouă căsătorie să fie ofi­­ciată intre soţi.___________ Uragan in regiunea Adua Pagubele provocate in taberele italiene ASMARA, 29. (Rador).— Un uragan s’a abătut noaptea trecută asupra locatităței Adua și regiu­ne­ înconjurătoare. Uraganul a provocat nu­meroase pagube în mai multe tabere italiene. Timp de câteva ore ser­­viciul de aprovizionare a trebuit să fie îndreptat. Păţania unei corăbii turceşti pe Marea Neagră rece zile in luptă cu furia mării CONSTANŢA, 29. — Eri diminea-ilă, după trei zile de furtună, coră­­ţa a sosit in portul nostru, venind bierii au reuşit să se pună la adă­de la Zunguldac, corabia turcească ! —*• s- J---- ... „Huzel Ismir“ (Frumoasa Ismir), în­cărcată cu fier vechi pentru fabri­cile de la Reşiţa. Comandantul corăbiei, Amet Mu­stafa, a depus la căpitănia portului un protest de mare asupra voiajului ambarcaţiunei din portul turcesc pâ­nă la Constanţa, voiaj care a durat timp de zece zile pe o mare furtu­noasă. Corabia „Hazel Ismir" a părăsit portul Zunguldac în dimineaţa zilei de 18 Noembrie pe o vreme fru­moasă. După cincisprezece ore de navigaţie s’a iscat o furtună pu­ternică. In faţa acestei situaţiuni, comandantul a îndrumat corabia către ţărm, pentru a naviga mai în siguranţă. Transportul fiind prea mare şi cum o importantă canti­tate de material era depozitată pe punte, corabia era ameninţată din moment in moment cu scufundarea. Pentru a se preîntâmpina un nau­fragiu, echipagil a aruncat in ma­re peste 10 tone de fier vechi. Cu toate acestea, situaţia nu s-a îmbu­nătăţit, iar valurile furioase au luat din magazia corăbiei provizia de alimente şi apa de băut. Morţi de foame, de sete şi obosea­numite post în dreptul punctului Inia­da, spre vest de Bosfor. Aci corabia a stat patru zile fără ca marinarii să poată părăsi bor­dul pentru a merge pe ţărm să caute de ale mâncării şi apă. După acest interval, marea liniştindu-se, corabia s’a îndreptat către Vama cel mai apropiat port, pentru a se aproviziona cu combustibilul nece­sar motorului şi cu provizii. In drum spre Varna corabia a fost cuprinsă de o nouă furtună şi pânzele s’au rupt. Vasul a rămas în voia valuri­lor o zi şi o noapte, până ce s’au putut repara pânzele şi continua că­lătoria până la Vama La Vama, echipagiul a cerut asis­tenţa autorităţilor de port, pentru a-i procura combustibil şi alimente. Autorităţile bulgăreşti au venit, în ajutorul marinarilor sinistraţi doar cu o pâine de 2 kgr şi o găleată de motorină. Pentru a-şi putea continua dru­mul până la destinaţie, adică, nană în portul nostru, comandantul co­răbiei şi membrii echipagiului şi-au vândut câteva lucruri. In portul nostru, s’au împărat imediat ajutoare membrilor­ echipa­giului. ORA 7 SEARA Sentinţa in procesul transferului In procesul afacerii transferului, tribunalul, după ce încheiase des­­baterire, fixase ziua de 22 Noembrie, pentru ros­tirea sentinţei. La această dată însă, tribunalul a amânat pro­nunţarea pentru eri. O lume imensă pe cu­loare şi în sala tribunalu­lui, aştepta Intrarea ma­gistraţilor. La ora 5 luni, tribuna­lul a pronunţat următoa­rea sentinţă: Condamnă pe: Const. Vasilescu la 5 ani închisoare şi 10.000 lei amendă. Paul Nacht la 1 an şi ju­mătate închisoare şi 5.000 lei amendă. Const. Călătorescu la 2 ani închisoare şi 10,6O6 lei amendă, Bd. Lînzemaier la 6 luni închisoare şi 260 lei a­­mendă. Faţă de primii trei in­culpaţi, care se află în prevenţie, tribunalul a hotărît să li se scadă din pedeapsă timpul execu­tat până acum în închi­soare. Tribunalul, cu majori­tate de voturi, achită pe­d. Toni Iliescu, d. jude­cător Negru făcând opi­nie separată, d-sa fiind pentru condamnare. In ce priveşte despăgu­birile civile, tribunalul a obligat pe inculpaţi, în mod solidar să plătească reprezentantului belgie­nilor, d. Roger de Staer­­ke, suma de 21 milioane 612 mii lei, în afară de cele 3 milioane 200 mii Iei cari se află depuși ca corp delict, încă din cursul instrucțiunii. De asemenea acordă re­clamantului Krause su­ma de 480.000 lei despă­gubiri civile. Mai acordă societății „Erikson“ s­um­a de 600 mii lei­ despăgubiri civile, pe cari să le plătească Vasilescu. Tribunalul admite ce­rerea d-lui F­i­rel Dumi­­trescu, fostul guvernator al­ Băncii Naţionale, con­stituit parte civilă, să oblige pe Vasilescu sâ plătească suma de 1 l%ei despăgubiri ©i­­!­» O îmblânzito­are a leşinat in cuşca leilor S’a speriat de un şoarece LONDRA. 29. (Rador).— O îmblânzitoare de lei, speriată de un şoarece, a leşinat în cursul unei re­prezentaţii la circul O­­ly­m­pia. Cei patru lei, văzând pe îmblânzitoare leşinată, s’au aruncat asupra ei. Publicul, înspăimântat a început să strige, provo­când o şi mai mare furie a fiarelor. Paznicii circului au reu­şit apoi, cu mare greuta­te, să scoată pe îmblânzi­toare din cuşca leilor. Revenindu-şi din leşin, îmblânzit­o­ar­ea a pătruns din nou printre lei, silin­­du-i să continue repre­zentaţia.

Next