Dimineaţa, ianuarie 1936 (Anul 32, nr. 10423-10453)

1936-01-26 / nr. 10448

Pagina 2-ad Tribuna muncitorească Mari nemulţumiri in lumea ceferistă Adunarea din sala „Locomotivao In rândurile personalului ceferist s’a hotărît participarea domneşte din nou o vie agitaţie. măr impunător la adun­iseară, numeroşi ceferişti s’au a­­oc dunat la direcţiunea generală C. F. R. unde se ţinea şedinţa consiliului de administraţie. Ceferiştii au venit pentru a protesta contra intenţiei de a se trece prin surprindere simula­crul de reîncadrare, care de fapt e­­ste mijlocul prin care se poate anula­ statutul-lege al ceferiştilor. Lucră-­ torii ceferişti au arătat conducerii căilor ferate neajunsurile ce vor sur­veni dacă, aşa zisul proect de reîn­cadrare, va fi aprobat de consiliul de administraţie. S’a atras atenţia asupra consecinţelor ce va avea a­­cest act şi conducătorii asociaţiuni­­lor profesionale au declarat că ei intr’in in­­adunarea de Du­minică, 26 crt. la Craiova și s-a dat un comunicat în legătură cu cele discutate. Un comunicat al Asociaţiei impiegaţilor de mişcare C.F.R. Primim din partea asociaţiei im­piegaţilor de mişcare C. F. R. ur­mătoarele: „Consiliul de administraţie al a­­sociaţiei generale a impiegaţilor de mişcare c. F. R„ A. G. I. M.“ în şe­dinţa din 22 Ianuarie 1936, în ur­ma audienţei avut cu federaţia C. F nu-şi iau nici o răspundere pentru IR-L la d. ministru al comunicaţiilor cele ce vor surveni şi că întreaga! Şi d. director general, a constatat­răspundere va cădea numai asupra direcţiunii generale. In urma ace­stui avertisment s’a scos dela ordi­nea de zi a consiliului chestiunea re­încadrărilor. ADUNAREA DIN SALA „LOCOMO­TIVA“ Ceferiştii care au asistat la di­recţiunea generală C. F. R., s’au a­­dunat apoi in sala „Locomotiva“ un­de urma să se ţină şedinţa comite­tului federaţiei C. F. R. S’au adunat câteva sute de ceferişti, de toate ca­tegoriile, astfel că obişnuita şedinţă s’a transformat­ într’o adunare ge­nerală. De data aceasta au participat foarte mulţi funcţionari superiori, conducători de servicii, precum şi membri dela asociaţiile plecate din Federaţiei, picheri, şefi de echipă. Că tabela de reîncadrare, anun­ţată ca aprobată prin diverse co­municate în ziare, se­ află încă sîb studiu. D. director general C. F. R. a pus la dispoziţia asociaţiilor şi federaţiei o parte din această tabelă ce cu­prinde funcţiile de la categoria 3-a până la categoria 22 inclusiv, res­tul tabelei, promiţând ca pe măsu­ră ce va fi gata să nu se pună la dis­poziţie. Necunoscând tabela, consi­liul nu s’a putut pronunţa asupra ei, totuşi ţine să precizeze să accep­tă orice soluţie, care va pune im­piegatul de mişcare pe picior de e­­galitate cu categoriile cărora li s’a adăugat prima generală la înca­drare. Tot­odată, aduce la cunoştinţa impiegaţilor de mişcare, cât şi ce­fochişti, care au subliniat că se des­­lorlalte categorii de ceferişti că o­solidarizează de acţiunea conducă­torilor acelor asociaţii. Adunarea a fost prezidată de d. Carcali, preşedintele Federaţiei. S’a protestat contra metodelor între­buinţate de direcţiunea generală prin dezbinarea personalului, pentru ca astfel să fie lovit întregul perso­nal. In urma protestului Federaţiei s’a dat spre studiere ultima formu­lă de reîncadrare, înainte insă ca formula să fie măcar cercetată, s-a căutat prin surprindere aprobarea ei de către consiliul de administra­ţie. Formula de reîncadrare nu sa­tisface personalul, dar dă putinţa anulării statutului-lege a persona­lului căilor ferate, ceea ce se şi ur­măreşte. Se încearcă un joc primej­dios care poate avea repercusiuni neplăcute. Personalul căilor ferate care a luptat ani de zile pentru sta­tut, nu poate permite abolirea lui şi desigur va şti să şi-l apere. După discuţiunile ce au avut loc, sociaţia A. G. I. M. nu luptă împo­triva reîncadrării aşa cum vor să explice anumite persoane interesate, sau necunoscătoare a situaţiei, ci pentru accelerarea ei. S’a hotărît participarea la adu­narea Federaţiei ce va avea loc pe ziua de 26 Ianuarie 1936 în Craiova, unde se va expune stadiul în care se află problema reîncadrării, pre­cum şi acţiunea ce se întreprinde De la Uniunea absolvenţilor şcoalelor de meserii1 Cercul bucureştean al absolvenţi- . cu, pentru a-i ruga să urgenteze vo­­tul şcoalelor superioare de arte şi d­­­tarea legii învăţământului profesia­­meserii de pe lângă Uniunea generală­­ nai, aşa cum a fost redactată, respectivă, a ţinut ori o şedinţă ex-­­ --------­traordinari in sala „Cercul ^»'Serbare Ceferistă lor“ la care au luat parte şi d-nii ing. inspector general Elie Bujoiu, V. Mera, St. Alexiu, M. Gh. Dumi­­trescu, G. Văleanu, C. Şerbănescu, ing. Al. Ionescu şi numeroşi delegaţi ai filialelor Uniuni din ţară. S’a hotărît înfiinţarea de secţiuni pentru absolvenţi în diferite centre şi întreprinderi industriale din Ca­pitală şi provincie, precum şi pla­sarea în aceste secţiuni, cu ajuto­rul Uniunii, a absolvenţilor fără lucru. S’a mai hotărît ca astăzi 24 Ia­nuarie, sărbătoarea Unirii să aibe Duminică 26 crt. orele 10 dimi­neaţa se va ţine adunarea generală —-----, —... . . .ordinară a Sindicatului funcţionari­lor o şedinţa festiva in localul şcoa- loi (je­rarică şi asigurări la sediul Iii superioare de arte şi meserii din str. Polizu Nr. 13. Şedinţa va avea loc la orele 9 dimineaţa, la ea fiind din B-dul Domniţei 12. Ordinea de zi va fi: darea de sea­mă morală şi materială, descărcarea invitaţi toţi absolvenţii şcolilor de­­ comitetului, ratificarea fuziunei cu meserii. Asociaţia funcţionarilor de bancă şi La terminarea şedinţei, întreaga­­ alegere a noului comitet, asistenţă in frunte cu d. preşedinte Fiind a doua convocare, adunarea ing. Elie Bujoiu, a pornit în grup la se va ţine cu orice număr de mem­­b­eu faţa d-lui ministru dr. Angeles- brn prezenţi. Cercul cultural al sindicatului C. F. R.-Griviţa va da un bal cu tombolă în saloanele „Locomotiva“ din calea Griviţei, în seara de 1 Februarie a. c. Adunarea funcţionarilor de bancă Conferinţa preşedinţilor Caratelor de muncă dri dimineaţă s-au întrunit la se­diul Camerei de muncă din Bucu­reşti, toţi preşedinţii Camerelor de muncă din ţară, pentru a discuta asupra anteproectului legii meserii­lor.Conferinţa a fost prezidată de d. sub­secretar de stat Valeriu Roman, asistat de d. Ilie P. Calciu, preşe­dintele Camerei de muncă din Bu­cureşti. Au participat la această consfătu­ire, în afară de preşedinţii arătaţi mai sus şi meseriaşi, reprezentanţi ai secţiilor meseriaşi din Camerile de muncă, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale. Cu această ocazie d. subsecretar de stat Vaier Roman a făcut o ex­punere asupra economiei legii, ară­tând că a ţinut seama de unele sugestii date de meseriaşi. Vorbind tot asupra legii meserii­lor, au mai luat cuvântul d-nii: Vulpe-Timişoara; Florescu-Cernă­­uţi; Mârgărint-Iaşi; Bucoveanu- Cluj; ing. Balif-Ploeşti; Ghiţa Geor­­gescu, Iorgu Th. Răşcanu, Vasile Io­­nescu-Bucureşti şi alţi reprezentanţi ai camerelor de muncă din ţa­ră, care fac diferite propuneri cu pri­vire la cele expuse de d. ministru ,Valeriu Roman. Cei din Bucureşti şi împrejurimi vor pleca Sâmbătă seara cu trenul 2001, cei din P. Olt cu tren special. Cei din restul ţării vor sosi în cursul nopţii de Sâmbătă şi a dimineţii de L Şedinţa, s-a ridicat la ora 1 p.. m. Duminică. „ — --------—­După amiază, la orele 5, discuţiile au continuat sub preşedinţia d-lui ing. Balif. Adunarea ceferistă de la Craiova Duminică 26 Ianuarie, ora 10 dim, se va ţine o mare adunare ceferistă la Craiova în sala cinematografului „Rio“. Adunarea este organizată de către filialele asociaţiei „Tracţiunea“ şi a asociaţiei „Administratorul“ şi vor participa toate asociaţiile compo­nente ale Federaţiei C. F. R., cu de­legaţi de la toate filialele din ţară. Adunarea are de scop punerea la curent a întregului personal ceferist cu lucrările privitoare la rectificarea încadrărilor, atât celor definitivi, cât şi a lucrătorilor meseriaşi şi nemese­­riaşi din ateliere și depouri. imineața 9 împotriva anteproectului legii meseriilor Uniunea generală a funcţionarilor particulari a re­dactat un contra-proect de timpul servit eventual la un alt patron sau altă întreprindere, să aibă contract de practică înscris la Camera de muncă iar după termi­narea practicei să capete automat titlul de funcţionar de­ comerţ sau birou, potrivit ramurei în care a lucrat. Organizaţia funcţionarilor parti­culari, din str. Blănari No. 14 cu­noscută sub titulatura „Uniunea generală", nu s-a mulţumit insă nu­mai cu amendarea proectului de lege al­­­lui Vaier Roman, ci con­siderând că funcţionarii particulari au o situaţie specială, în câmpul muncii a redactat un contra-proect, care priveşte numai pe funcţionarii particulari. Cu alte cuvinte, Uniu­nea respectivă înţelege să se legi­fereze în această materi­e fără însă a fi amestecaţi funcţionarii parti­culari împreună cu meseriaşii şi cu marea massă a muncitorilor ma­nuali industriali. Contra-proectul, care ar vrea să fie un fel de lege statut pentru toţi funcţionarii particulari, cuprinde 69 de articole şi el a fost înaintat forurilor competente. CE CUPRINDE CONTRA-PROECTUL In primul rând Uniunea a căutat să statueze asupra calificării de funcţionari particulari, şi în art. 1 precizează că au această calitate persoanele ocupate la lucrări de birou, contabilii, casierii, desenatorii, dactilografele şi alţi funcţionari de biurou, plus voiajorii comerciali, funcţionarii din magazine, încasa­torii comerciali şi industriali a­­genţii de piaţă, magaz­inerii şi ex­peditorii. Pentru a putea beneficia de drepturile cuprinse în legea sta­tul, li se cer acestora a fi cetăţeni români, fără deosebire de sex sau religie şi a poseda certificatul de patru clase primare, curs practic in­ferior sau superior de comerţ sau ori­ce alt curs superior. Funcţionarii astfel calificaţi sunt împărţiţi in trei categorii: elevi sau practicanţi, funcţionari şi funcţio­nari şefi de magazine şi birouri. Practicanţilor li s-ar cere vârsta de 14 ani şi cel puţin 4 clase primare. Stagiul de practică să fie de trei ani, în care timp aceştia să fie obli­gaţi să urmeze cursuri profesio­nale serale pentru complectarea in­strucţiei lor. Practicantul să nu poată fi întrebuinţat decât la ser­vicii direct în legătură cu profesia pentru rezolvarea tuturor doleanţe­ . . .. _ . . . . , lor ce privesc corpul impiegaţilor de nea aleasa. Ei sa aiba drentul si ia ... __­­_ia____ _ _____x Min nnnr.prtfii ormat­elo­rHiT­mS mişcare, care îndeplinesc o muncă ’01* concediu anual de odihnă, de atât de grea, cu o răspundere aşa , cel sp­re ţirra s®anl,a de mare. Atrage atenţia colegilor impie­gaţi de mişcare, să nu se lase influ­enţaţi de anumiţi indivizi, care continuă să calomnieze pe inţiatorii asociaţiei A. G. I. M. şi să defăi­meze acţiunea lor, înainte de a fi complect edificaţi asupra cauzelor ce au determinat înfiinţarea şi sco­pul asociaţiei“. OBŢINEREA TITLULUI DE FUNC­ŢIONAR ŞEF Contra-proectul Uniunei prevede că după o vechime de patru ani în profesiunea de funcţionar cei interesaţi se pot prezenta în faţa unei comisiuni de examinare, de la care pot căpăta titlul de funcţio­nari şefi în comerţ, sau funcţionari şefi în birouri. Pentru aceasta li s-ar cere vârsta de 21 de ani şi cel puţin un certificat al unei şcoli profesionale superioare sau inferioa­re curs seral. Comisiunile de califi­care respectivă vor fi compuse din doi reprezentanţi ai funţiona­­rilor, doi ai patronilor desemnaţi de organizaţiile profesionale res­pective şi un reprezentant al mi­nisterului muncii. Proectul prevede că cei cari la punerea eventual în aplicare a a­­cestui proect de statut lucrează în calitate de funcţionari particulari trebue să li se recunoască dreptu­rile câştigate astfel: Cei cari au împlinit stagiul de practică vor fi scutiţi de aceasta; cei cari nu au împlinit acest termen vor trebui să continue până la complectarea a trei ani; cei cari au deja trei ani vor fi calificaţi funcţionari, iar cei peste 7 ani de serviciu ca funcţio­nari vor fi consideraţi „funcţionari­­şefi“. DURATA MUNCII FUNCŢIONARI­LOR La art. 27 din proect se prevede introducerea zilei de lucru de 8 ore, admiţându-se şi ore supli­mentare, plătite însă cu un tarif special, fixat de comun acord în­tre părţi şi reprezentanţii ministe­rului muncii, orele suplimentare nu vor putea trece însă de 40 pe an, iar derogările sunt strict limitate printr’un sistem special. Orariul de lucru în comerţ, in­dustrie şi bănci se va stabili de co­mun acord cu salariaţii d­in maga­zine, urmând să se prevadă precis ora de deschidere dimineaţa şi după prânz, precum şi orele de închidere. ASIGURAREA DE BĂTRÂNEŢE BOALA ŞI ŞOMAJ Se cere prin proectul Uniunii în­fiinţarea unei case autonome (prin­­tr-o lege specială) de asigurare de bătrâneţe, boală şi şomaj pentru funcţionarii particulari, casă care să fie alimentată din cotizaţii egale de la salariaţi, patroni şi stat plus contribuţia judeţelor şi comunelor. Conducerea casei de asigurare va sta în mâna patronilor şi salariaţi­lor şi totodată sub controlul statu­lui. SALARIUL ŞI STABILITATEA IN SERVICIU La adunarea de la Craiova va par­­­ticipa întregul comitet central al Proectul mai prevede normele de Federaţiei, în frunte cu d. C. Cai­-1 salarizare, fixarea unui salariu mi­­ca mi­­nimum în raport cu indicele de scumpete şi greutăţile familiare ale funcţionarilor şi revizuirea sala­riilor de două ori pe an de către o comisiune mixtă plus reprezen­tanţii Camerei de comerţ şi Came­­rei de muncă, sub preşedinţia re­­prezentantului ministerului muncii. | diferite întreprinderi In ce priveşte stabilitatea în ser- ~~ -------— viciu se prevede că funcţionarul nu poate fi concediat decât pentru injurii grave, acte imorale, calom­nie, violenţe, şi forţă majoră. Sec­ţia funcţionarilor din Camera de muncă va judeca fiecare caz ,în parte, printr-o anchetă, hotărârile fiind opozabile Judecătoriei de muncă. Fiecare funcţionar particular tre­­bue să aibă dreptul la o lună pe an concediu, cu salariul plătit. De­­asemenea în caz de boală el mai are dreptul la un concediu de o lună pe an tot cu salariul plătit. INSPECŢIA MUNCII Pentru o bună supraveghere a aplicării legilor de protecţia muncii contra-proectul Uniunii funcţiona­rilor particulari prevede că orga­nizaţiile profesionale cu cel puţin cinci ani vechime vor putea delega membrii comitetului să inspecteze r­olul cum se prestează munca în respective, ministerului muncii, adică dacă se respectă toate prevederile legii. Deasemenea toate organele minis­terului de interne vor fi îndrumate printr'un articol special din lege l »Campari să supravegheze stricta aplicare a drepturilor­ funcţionarilor, prevă­zute în statut, sub sancţiuni disci­plinare, şi destituirea funcţionarilor poliţiei în caz de recidivă. ALTE DISPOZIŢIUNI Agitaţia funcţionarilor pentru respectarea repauzului duminical O delegaţie formată din d-nii Mi­hail Albini, Titu Rotman, I. Dumi­­trescu, Gh. Beraru şi El. Drugă, re­prezentanţi ai Asociaţiei funcţiona­rilor din magazine şi birouri anexe, din B-dul Domniţei 12, a fost pri­mită ori de d. L Nistor, ministrul muncii. Delegaţia a adus la cunoştinţa d-lui ministru că nerespectarea le­gei repausului duminical şi a orelor de închidere a magazinelor a luat proporţii în aşa măsură, încât pro­voacă o agitaţie permanentă în rân­durile funcţionarilor din magazine, cari din cauza toleranţei abuzive a autorităţilor se văd robiţi unui ora­­riu de muncă extenuant până la tu­­berculizare. Printr’un documentat memoriu, reprezentanţii Asociaţiei funcţiona­rilor din magazine şi birouri anexe, arată că o cauză de dreptate socia­lă, impune ca astăzi când toţi sala­riaţii au reglementată munca şi lt. magazine să se instaureze un regim de muncă civilizat, astfel ca sala­riaţii din magazine să nu devie a­­genţi de împrăştiere a tuturor boli­lor, ai căror microbi găsesc teren prielnic în bietul funcţionar sfârşit de oboseală. D. I. Nistor, ministrul muncii, luând cunoştinţă de nemulţumirea şi agitaţia funcţionarilor, a promis că va lua măsuri în sensul propune­rilor făcute, emiţând o nou ordo­­nanţă, căreia i se va da o largă publicitate, dând şi dispoziţiuni or­ganelor în subordine, în sensul unui mai eficace control al aplicărei legei repausului duminical. D-sa a promis că va sesiza şi pre­fectura poliţiei capitalei în acelaş sens. Şi Uniunea micilor industriaşi respinge proectul d-lui Vaier Roman Uniunea generală a micilor in- Domniţei şi federaţia din B-dul Ca­­dustriaşi a primit zilele acestea o jol, s-a luat in discuţie proectul de invitaţie din partea ministerului lege pentru calificarea profesională muncii să participe la o consfătuire­­ şi exercitarea meseriilor, hotărîn pe stare­­autorul ante-proectului po- du-se să se înceapă o acţiune ener­­menit urma sa o ţină cu reprezen- : gică împotriva acestui ante-proect tanţii meşteşugărim!!. Delegaţia per- 1 de lege cu atât mai mult cu cât din declaraţiile oficiale reese că amendamentele propuse până acum vor fi nesocotite la alcătuirea pro­ectului definitiv. Funcţionarii din magazine soco­tesc că prin ante-proect se aduce o gravă atingere drepturilor câşti­gate si se d­vide clasa funcţionărea­scă iar in ce priveşte calificarea profesională el îşi însuşesc punctul de vedere exprimat de confederaţia generală a muncii şi federaţia manentă a acestei uniuni a refuzat să ia parte la consfătuire, dar a înaintat o adresă în care arată că ea a constituit un front comun cu toate organizaţiile de meseriaşi şi că rămâne consecventă hotărîrii de a refuza orice discuţie asupra ante-proectului de lege, atâta vreme cât acest anteproect va cu­prinde categorii cu interese diver­gente. Uniunea cere în adresa ei să se redacteze un nou ante-proect şi­­ funcţionarilor, numai cu condiţia consultării amă­nunţite a tuturor organizaţiilor profesionale de meseriaşi. Delegaţia permanentă a Uniunii a ţinut să­recizeze cu această ocazie că ante­­proectul d-lui Roman este cu mult inferior legii „Missir“ din 1902. ­oartea restauratorului Josef Demeter Eri a Încetat din viaţă, la locuin­ţa sa din pasagiul Comedia, în ur­ma unei boli grele, Josef Demeter, restaurator, în vârstă de 57 de ani. S’a văzut că tribunalul Ilfov sec., IlI-a, în complectul d-lor preşe­dinte Ghinea Constantinescu şi ju­care câteva decenii a militat ca pr­­î­decător Costin, in urma concluziilor­ganizator şi conducător în mişca­rea profesională a breslei ospătari­lor (chelneri). Josef Demeter a intrat în mişca­rea sindicală in anul 1907. In ulti­mii 12 ani a funcţionat ca profesor al şcoalei profesionale de picori la cursurile de specialitate ale acestei profesiuni şi ca membru în comisia de examinare a breslei ospătarilor. Era cunoscut în toată breasla şi cu deosebire apreciat pentru bunătatea lui şi pentru credinţa de care a dat dovadă în câteva decenii de activi­tate sindicală. Demeter a fost şi singurul mare popularizator al ştiinţei gastronomi­ce în massele largi; a redactat pe propriile lui cheltueli revista „Bule­tinul gastronomic“ şi a fost tot­deauna un îndrumător pentru lu­crătorii ospătari, cari azi îl deplâng. Rămăşiţele pământeşti ale lui Jo­sef Demeter, au fost depuse ori după amiază la cimitirul Belu-catolic. în­mormântarea are loc azi, 23 ianua­rie, orele 4 după amiază, puse de d. procuror Prosper Con­stantinescu, a confirmat mandatele de arestare ale celor cinci inculpaţi (Marcus Niederhofer, S. Samuely, Radu Anghel, Donciu Georgescu şi Petre Marinescu), implicaţi în frau­da de 92 milioane lei, pusă la cale de ,,Blocul Importatorilor” prin con­ducătorul său Eugen Grosz. Cercetările instrucţiei în cursul zilei de ori s-au complectat cu măr­turisirile complecte făcute la cabi­netul 7, în faţa d-lui judecător I. Stănescu, de către inculpatul S. Sa­muely, unul din procuriştii Blocu­lui, care până acum se eschiva de la recunoaşteri precise, făcând notă discordantă faţă de declaraţiunile categorice ale tovarăşului său de operaţie, Marcus Niederhofer, Sa­muely făcând mărturisiri depline asupra împrejurărilor în cari s’au săvârşit falsurile formularelor în discuţie — după dispoziţiile lui Grosz şi cu complicitatea celorlalţi inculpaţi — capitolul referitor la chestiunea falsurilor a fost pe de­plin lămurit Instrucţia aşteaptă acum extrăda­rea lui Eugen Grosz spre a se a­­junge la deslegarea împrejurării cu­rioase că odată cu permisele de im­port au fost obţinute şi autorizaţiile de export. Concomitenţa aceasta are a fi pusă în legătură cu operaţiunile frauduloase instruite până acum. O NOUĂ DESCINDERE Tot în cursul zilei de ori d. jude­cător de instrucţie Stănescu, însoţit de d. judecător Zlatcu şi procuror Prosper Constantinescu, au făcut o descindere la domiciliul d-lui ing. Locker, componentul firmei „Mon­­dial­ Comert” din str. C. A .Rosetti. Această descindere a fost determi­nată de împrejurarea că firma în chestiune s’a aflat în legături de a­faceri cu „Blocul Imp­ortatorilor­’­ iar d. Locker sosise chiar în cursul nopţii de Miercuri în Capitală, ve­nind dela Viena, unde avusese pri­lejul să ia contact cu Eugen Grosz. La această percheziţie s’au ridicat acte şi documente, rupte în bucăţi, urmând ca ele să fie reconstituite spre a se vedea dacă instrucţia poa­te trage din ele vreuft element ce o interesează. Deasemenea s’a operat o descin­dere la sediul firmei, de unde au fost ridicate acte şi apoi s’au încre­dinţat d-lui expert Al. Tomescu spre triare şi verificare. Dri dimineaţă, d. expert Tomescu, continuat, la sediul soc. „Steaua Română” opera de verificare a scrip­­telor şi registrelor acestei societăţi. GROSZ VA FI ADUS IN TARA Un indiciu că în curând Eugen Grosz va fi adus în ţară şi pus la dispoziţia judecătorului de instruc­ţie, îl constitue faptul nou al pre­zentării d-lui av. Const. Solomo­­nescu la cabinetul 7 de instrucţie, în calitate de apărător al lui Grosz. D. Solomonescu a luat contact cu magistratul instructor, încunoştin­­ţându-l că a fost angajat ca apără­tor al lui Grosz de către soţia aces­tuia. D-sa a cerut câteva lămuriri asu­pra învinuirilor aduse clientului d-sale şi în urmă a declarat că a­­cesta nu va ascunde nimic justiţiei. AFACEREA „CAGER0t­ Capitolul falsurilor complect lămurit Grosz şi-a luat apărător, d­eclarând că nu va ascunde nimic justiţiei din magazine protestează împotriva proectului Asociaţia funcţionarilor din ma­gazine şi birouri anexe, cu sediul în B-du­l Domniţei 12, afiliată Fe­deraţiei sindicatelor de funcţionari particulari a ţinut o importantă şedinţă aseară în legătură cu ante­­proectul d-lui Roman. Au vorbit d-nii Titu Rotman, I. Dumitrescu, George Berariu, N. Al­bini şi Gh. Ion. După ce s’a luat act cu satisfacţie de apropiata fu­ziune dintre federaţia din B-dul Mătuşa lui Matuşka arestată pentru omor de grav, încât Sâmbătă dimineaţa a­­cesta a încetat din viaţă. D-na Matuska şi fiica sa Vera au fost arestatete. - ----------—_ ­in fiu îşi ucis­e tatăl cu lo­vituri de ciomag SALCIA-TELFORMAN, 23. — Lo­cuitorul Ion Şt. Şerbu, de 50 ani, din comuna Crânguri, trăia de mai mulţi ani într’o neagră mizerie părăsit de soţie şi de fiul său Gheorghe I. Sârbu. Silit de mizerie, bătrânul a vândut în mai multe rânduri bucăţi de pă­mânt. De a­ceea fiul său şi-a pus îrn gând să-l omoare. Intr’o seară i-a ieşit înainte întovărăşit de Iile Pan­du­ şi Florea Coman, în pădurea Se­cul Mare. Toţi trei l-au lovit cu cio­megele în cap până ce bătrânul şi-a BUDAPESTA. — Din oraşul Sza­badka, care aparţine acum Iugos­laviei, se anunţă că mătuşa aten­tatorului dela Biatorbogy Matuska, anume Johann­a Matuska, a rănit cu­­ dată sfârşitul, un ciocn pe ginerele ei încă atât La autopsia făcută de d. dr. Mir­cea Pandelescu, medicul circumscrip­ţiei Salcia, s’a constatat fractura oaselor craniului şi feţei. ._. (Criminalii au fost arestații .. N­­ 1 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 12.30: Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 12.35 : Concert de prânz — Muzică variată (discuri) . Uvertură la opera de Herold (Oreh. Operii de O); Kol Nidrei, de Max Brusch (vio. loncel : Gaspar Cassado.-C); Carmena, vals de Lane Wilson şi Mama, de Mar­­soten (voce : Dusolina Giannlni.-H. M. V.); Cela Gluck la Wagner, de Schrei­ner, aranjat de Wenger (Orch. Cperii . . de Stat din Berlin.-H. M. V.); La bou. In fine, contra-proectul, prevede ; tique fantasque, de Rossini Respighi . . ------- ----*-----------(Orch. Albert Hall, dirij. de Eugene Goossens.-H. M. V.). 13.15__13.25: Sport. Știri artistice. 13.30: Muzică variată (discuri). Uver­tură la „Cavaleria uşoară” de Suppé, (orch. Operii din Berlin, dirij. de Vre­o serie de îndatoriri pentru funcţio­narii particulari, de nerespectarea cărora aceştia pot suferi sancţiunile prevăzute la art. 54 şi 61. O serie de alte sancţiuni sunt : prevăzute la art. 62 pentru patronii m(v.) ; idealuri în vis de Fucik întreprinderilor comerciale, indus­ , f Odeon.­C.). Fantezie din ..Tru­­ticale, bancare, asigurări şi bl­ badorul” de Verdi (arch. Simfonică din râuri, enumerându-se pentru fie- Berim, dirij. de Weismann, O.). Cân­­care caz în parte quantumul a­ ,­tece populare spaniole de Guaracha şi menzilor. | Michelena, (voce: Tito Schipa şi Emilio Acest proect a fost înaintat de o de Gogorza, H.M.V.); selecţiuni din numeroasă delegaţie a organizaţiei­­ „Piraţii” sauive,r. de’ Sullivan, (orch. Simfonică. C. ); Cântec trist de Ceaikovsky şi Pre­ludiu de Rachmaninoff, (orch. Odeon. C.).14.15. Radio Jurnal. 14.30. — Furtwängler dirijează Filar­monica din Berlin (discuri) cu prilejul iniversării sale de 50: Preludiu la .Lohengrin“ de R. Wag­ner (Decca). „. . . .. Preludiul şi Moartea Islodei din „Tristan şi Isolda** de R. Wagner (Dec-15.00: Ultimele ştiri. 16.00 : Ora Strajerilor : 1) Din istoricul Societăţilor Arcăşeşti de d. însp. şef Filaret Doboş. 2) „Chemarea buciumelor de pe Ba­­rau“, scenariu radiofonic de d. Dinu Ar­­geşel — Şezătoarea Soc. Arcăşeşti „Mi­­hai-Vodă“ din com. Vama jud. Câmpu­lung. 3) Cronica vieţii tineretului de Prof. Tiberiu Crudu. 18 00. — Dansurile orientate de Gh. D. Mugur, exemplificate de Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalsky. 19.00: Un mare luptător pentru Uni­rea noastră: Victor Palace, de d-na Cornelia Costescu. 19.15: Continuarea concertului: Po­rumbacu, marş de It. Stamatiade; Bela Flora, bolero; Valurile vieţei, vals de Alex. Marian: Floricele, potpuriu de Faschiu­. ATRACŢIA CAPITALEI DESEURUL R­ADIO antoniu “ , cântă la Restaurantul COŞNA-Buzeşti Programul pentru Sâmbătă 20.00 — Radio-jurnal. Răspunsuri tehnice de tag. Emil Patraşcu, 20.15: Bogăţiile României de tag. D. Leonida. 20.35: „VOEVODUL ŢIGANILOR” o­­peră comică la 3 ani* *«) .-oh. Strauss (Transmisie de la Opera Română: DISTRIBUŢIA Contele Homonay D. Galman Contele Caxnero Rud. Steiner Bartnkay Viorel Chicideanu Jupan-porcar G. Oprişan Ottokar Gh. ştefanovici Saffi Maria Cojocâreanu Arsena fata lui Jupân Nya Bădescu Mirabella Eugenia Babad Cipra, o ţigancă Virginia Miciora Conducerea muzicală: Alfred Alessan­drescu. In prima pauză (aprox. ora 21.45): Cărţi şi reviste, Sport. 23.45: Jurnalul pentru străinătate la limba franceză şi germană. 23.55: Ultimele ştiri. 24.00.22.00: Concert nocturn. — Mu­zică clasică și modernă (discuri): Suită de balet de Haendel, (orch. Filarmo­nică din Londra, dirij. de Thomas Bee-S­cham. C.); Simfonie de Johann Chri­stian Bach, (orch. Simfonică din Am­sterdam, dirij. de Mengelberg. C.); Con­certul brandenburgez de Sebastian Bach orch. Simfonică dirij. de Wood. C.); Quartetul in sol major de Haydn, quar­tet: Poltronieri. C.); Sonata in mi be­mol de Beethoven, (pian: Godowsky. C.); Dans spaniol No. 6 de Granados (orch. Simfonică din Madrid, dirij. de Arbos. C.); Capriciu pentru pian și or­chestră de Stravinsky, (pian, autorul și orchestra Straram. C.); Iberia, suită da Albeniz, (orch. Simfonică din Madrid, dirij. de Arbos C.). GRUPUL DE NORD MILANO. — 18.15: Muzică de dans; 19: știri agri­cole; 20: Muzică variată; 21.05: Semnal orar, cronica radiofonică; 21.15: Jurna­lul radio, bul. met. Apoi „Contele de Luxemburg” operetă în 3 acte de Lehar. PRAGA. _ 1945: Int.; 19.55: Plăci; 20.15: M. Ostrava; 21.15: Causerie; 21.35: Program radiofonic; 23: Semnal orar; 23.15: Plăci; 23.30: Concert arch. de salon. VIENA. — 1720: Comunicate; 17.25: Lectură; 17.50: Program după dorinţă- 18.45: Emisiune veselă; 19.05: Cântece populare; 19.30: Cronica radiofonică; 20: Ora, met. programul de mâine; 20 IO- Valsuri vieneze; 22.35: Reportaj sportiv; 22.40: Corn.; 22.50: Petrecem carnavalul vienez. . Audienţa conslului Asociaţiei întregului personal P.T.T. !a d. Mistru al» Eri la ora 11 jum. d. R. Franaso­­vici ministru comunicaţiilor, asistat de d. inginer Traian Pârvu, secre­tarul general a primit în audienţă Consiliul Asociaţiei întregului Perso­nal PTT, in frunte cu d. inspector general C. Boboiceanu, preşedinte. S’a prezentat moţiunea Congresu­lui general al salariaţilor publici, ţinut în zilele de 6—8 Decembrie T. T. 1935, însoţită de un memoriu expli­cativ. S’a insistat în special asupra următoarelor cereri: a) Înaintările. S’a arătat că faţă de celelalte categorii de salariaţi pu­blici, slujbaşii PTT, au salariul me­diu cel mai scăzut, 40% din ei având salariu sub 2000 lei lunar şi cu toate acestea manipulează cei mai mulţi bani publici (50—60 miliarde a­­nual). ( b) Datoriile la Cassa de Credit PD­S’a cerut restituirea garanţiilor i­­legal reţinute şi lichidarea datoriilor, prin depunerile ce slujbaşii au la această Casă. „ . . . c) Administrarea Cassei de Cre­dit P. T. T. S’a cerut cercetarea operaţiilor făcute la Cassa de Credit, arătân­du­se lipsa de normă şi bunul plac cu care se lucrează. d) Transferările. S’a cerut reglementarea transfe­­rărilor făcute în interes de servi­ciu.e) Impiegaţii. S’a cerut desfiinţarea clasei im­piegaţilor, prin trecerea lor in clasa oficianţilor. f) Slujbaşii P. T. T. preluaţi de soc. Anonimă de Telefoane. S’a arătat tratamentul ilegal la care sunt supuşi slujbaşii P. T. T. trecuţi la Societatea de Telefoane, prin punerea lor în servicii ce nu corespund cu gradul, vechimea ce au în Corpul P. T. T. şi subordon­area unor elemente numite din afară de Corp,străine de Neamul şi Ţara noa­c*r*o Q’a mai prStut r*3 această DFO«­stră. S-a mai arătat că această pro­blemă a elementului strein la tele­foane, interesează îndeaproape apa­rarea naţională. D. ministru a ascultat cu atenţie deosebită, timp de o oră şi jumăta­te, durerile petetiştilor şi a asigurat pe delegaţi că, după cum a rezolvat în acord cu reprezentanţii ceferişti­lor, toate doleanţele acestora, tot aşa va cerceta cu atenţie fiecare punct din memoriu şi le va da satisfacţiu­­ne, ţinând seamă numai de interese­le funcţionărimei şi ale Statului. In deosebi d-sa e preocupat de problema avansărilor, pe care o cu­noaşte în toate amănuntele.

Next