Dimineaţa, ianuarie 1936 (Anul 32, nr. 10423-10453)
1936-01-26 / nr. 10448
Pagina 2-ad Tribuna muncitorească Mari nemulţumiri in lumea ceferistă Adunarea din sala „Locomotivao In rândurile personalului ceferist s’a hotărît participarea domneşte din nou o vie agitaţie. măr impunător la aduniseară, numeroşi ceferişti s’au aoc dunat la direcţiunea generală C. F. R. unde se ţinea şedinţa consiliului de administraţie. Ceferiştii au venit pentru a protesta contra intenţiei de a se trece prin surprindere simulacrul de reîncadrare, care de fapt este mijlocul prin care se poate anula statutul-lege al ceferiştilor. Lucră- torii ceferişti au arătat conducerii căilor ferate neajunsurile ce vor surveni dacă, aşa zisul proect de reîncadrare, va fi aprobat de consiliul de administraţie. S’a atras atenţia asupra consecinţelor ce va avea acest act şi conducătorii asociaţiunilor profesionale au declarat că ei intr’in inadunarea de Duminică, 26 crt. la Craiova și s-a dat un comunicat în legătură cu cele discutate. Un comunicat al Asociaţiei impiegaţilor de mişcare C.F.R. Primim din partea asociaţiei impiegaţilor de mişcare C. F. R. următoarele: „Consiliul de administraţie al asociaţiei generale a impiegaţilor de mişcare c. F. R„ A. G. I. M.“ în şedinţa din 22 Ianuarie 1936, în urma audienţei avut cu federaţia C. F nu-şi iau nici o răspundere pentru IR-L la d. ministru al comunicaţiilor cele ce vor surveni şi că întreaga! Şi d. director general, a constatatrăspundere va cădea numai asupra direcţiunii generale. In urma acestui avertisment s’a scos dela ordinea de zi a consiliului chestiunea reîncadrărilor. ADUNAREA DIN SALA „LOCOMOTIVA“ Ceferiştii care au asistat la direcţiunea generală C. F. R., s’au adunat apoi in sala „Locomotiva“ unde urma să se ţină şedinţa comitetului federaţiei C. F. R. S’au adunat câteva sute de ceferişti, de toate categoriile, astfel că obişnuita şedinţă s’a transformat într’o adunare generală. De data aceasta au participat foarte mulţi funcţionari superiori, conducători de servicii, precum şi membri dela asociaţiile plecate din Federaţiei, picheri, şefi de echipă. Că tabela de reîncadrare, anunţată ca aprobată prin diverse comunicate în ziare, se află încă sîb studiu. D. director general C. F. R. a pus la dispoziţia asociaţiilor şi federaţiei o parte din această tabelă ce cuprinde funcţiile de la categoria 3-a până la categoria 22 inclusiv, restul tabelei, promiţând ca pe măsură ce va fi gata să nu se pună la dispoziţie. Necunoscând tabela, consiliul nu s’a putut pronunţa asupra ei, totuşi ţine să precizeze să acceptă orice soluţie, care va pune impiegatul de mişcare pe picior de egalitate cu categoriile cărora li s’a adăugat prima generală la încadrare. Totodată, aduce la cunoştinţa impiegaţilor de mişcare, cât şi cefochişti, care au subliniat că se deslorlalte categorii de ceferişti că osolidarizează de acţiunea conducătorilor acelor asociaţii. Adunarea a fost prezidată de d. Carcali, preşedintele Federaţiei. S’a protestat contra metodelor întrebuinţate de direcţiunea generală prin dezbinarea personalului, pentru ca astfel să fie lovit întregul personal. In urma protestului Federaţiei s’a dat spre studiere ultima formulă de reîncadrare, înainte insă ca formula să fie măcar cercetată, s-a căutat prin surprindere aprobarea ei de către consiliul de administraţie. Formula de reîncadrare nu satisface personalul, dar dă putinţa anulării statutului-lege a personalului căilor ferate, ceea ce se şi urmăreşte. Se încearcă un joc primejdios care poate avea repercusiuni neplăcute. Personalul căilor ferate care a luptat ani de zile pentru statut, nu poate permite abolirea lui şi desigur va şti să şi-l apere. După discuţiunile ce au avut loc, sociaţia A. G. I. M. nu luptă împotriva reîncadrării aşa cum vor să explice anumite persoane interesate, sau necunoscătoare a situaţiei, ci pentru accelerarea ei. S’a hotărît participarea la adunarea Federaţiei ce va avea loc pe ziua de 26 Ianuarie 1936 în Craiova, unde se va expune stadiul în care se află problema reîncadrării, precum şi acţiunea ce se întreprinde De la Uniunea absolvenţilor şcoalelor de meserii1 Cercul bucureştean al absolvenţi- . cu, pentru a-i ruga să urgenteze votul şcoalelor superioare de arte şi dtarea legii învăţământului profesiameserii de pe lângă Uniunea generală nai, aşa cum a fost redactată, respectivă, a ţinut ori o şedinţă ex- --------traordinari in sala „Cercul ^»'Serbare Ceferistă lor“ la care au luat parte şi d-nii ing. inspector general Elie Bujoiu, V. Mera, St. Alexiu, M. Gh. Dumitrescu, G. Văleanu, C. Şerbănescu, ing. Al. Ionescu şi numeroşi delegaţi ai filialelor Uniuni din ţară. S’a hotărît înfiinţarea de secţiuni pentru absolvenţi în diferite centre şi întreprinderi industriale din Capitală şi provincie, precum şi plasarea în aceste secţiuni, cu ajutorul Uniunii, a absolvenţilor fără lucru. S’a mai hotărît ca astăzi 24 Ianuarie, sărbătoarea Unirii să aibe Duminică 26 crt. orele 10 dimineaţa se va ţine adunarea generală —-----, —... . . .ordinară a Sindicatului funcţionarilor o şedinţa festiva in localul şcoa- loi (jerarică şi asigurări la sediul Iii superioare de arte şi meserii din str. Polizu Nr. 13. Şedinţa va avea loc la orele 9 dimineaţa, la ea fiind din B-dul Domniţei 12. Ordinea de zi va fi: darea de seamă morală şi materială, descărcarea invitaţi toţi absolvenţii şcolilor de comitetului, ratificarea fuziunei cu meserii. Asociaţia funcţionarilor de bancă şi La terminarea şedinţei, întreaga alegere a noului comitet, asistenţă in frunte cu d. preşedinte Fiind a doua convocare, adunarea ing. Elie Bujoiu, a pornit în grup la se va ţine cu orice număr de membeu faţa d-lui ministru dr. Angeles- brn prezenţi. Cercul cultural al sindicatului C. F. R.-Griviţa va da un bal cu tombolă în saloanele „Locomotiva“ din calea Griviţei, în seara de 1 Februarie a. c. Adunarea funcţionarilor de bancă Conferinţa preşedinţilor Caratelor de muncă dri dimineaţă s-au întrunit la sediul Camerei de muncă din Bucureşti, toţi preşedinţii Camerelor de muncă din ţară, pentru a discuta asupra anteproectului legii meseriilor.Conferinţa a fost prezidată de d. subsecretar de stat Valeriu Roman, asistat de d. Ilie P. Calciu, preşedintele Camerei de muncă din Bucureşti. Au participat la această consfătuire, în afară de preşedinţii arătaţi mai sus şi meseriaşi, reprezentanţi ai secţiilor meseriaşi din Camerile de muncă, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale. Cu această ocazie d. subsecretar de stat Vaier Roman a făcut o expunere asupra economiei legii, arătând că a ţinut seama de unele sugestii date de meseriaşi. Vorbind tot asupra legii meseriilor, au mai luat cuvântul d-nii: Vulpe-Timişoara; Florescu-Cernăuţi; Mârgărint-Iaşi; Bucoveanu- Cluj; ing. Balif-Ploeşti; Ghiţa Georgescu, Iorgu Th. Răşcanu, Vasile Ionescu-Bucureşti şi alţi reprezentanţi ai camerelor de muncă din ţară, care fac diferite propuneri cu privire la cele expuse de d. ministru ,Valeriu Roman. Cei din Bucureşti şi împrejurimi vor pleca Sâmbătă seara cu trenul 2001, cei din P. Olt cu tren special. Cei din restul ţării vor sosi în cursul nopţii de Sâmbătă şi a dimineţii de L Şedinţa, s-a ridicat la ora 1 p.. m. Duminică. „ — --------—După amiază, la orele 5, discuţiile au continuat sub preşedinţia d-lui ing. Balif. Adunarea ceferistă de la Craiova Duminică 26 Ianuarie, ora 10 dim, se va ţine o mare adunare ceferistă la Craiova în sala cinematografului „Rio“. Adunarea este organizată de către filialele asociaţiei „Tracţiunea“ şi a asociaţiei „Administratorul“ şi vor participa toate asociaţiile componente ale Federaţiei C. F. R., cu delegaţi de la toate filialele din ţară. Adunarea are de scop punerea la curent a întregului personal ceferist cu lucrările privitoare la rectificarea încadrărilor, atât celor definitivi, cât şi a lucrătorilor meseriaşi şi nemeseriaşi din ateliere și depouri. imineața 9 împotriva anteproectului legii meseriilor Uniunea generală a funcţionarilor particulari a redactat un contra-proect de timpul servit eventual la un alt patron sau altă întreprindere, să aibă contract de practică înscris la Camera de muncă iar după terminarea practicei să capete automat titlul de funcţionar de comerţ sau birou, potrivit ramurei în care a lucrat. Organizaţia funcţionarilor particulari, din str. Blănari No. 14 cunoscută sub titulatura „Uniunea generală", nu s-a mulţumit insă numai cu amendarea proectului de lege allui Vaier Roman, ci considerând că funcţionarii particulari au o situaţie specială, în câmpul muncii a redactat un contra-proect, care priveşte numai pe funcţionarii particulari. Cu alte cuvinte, Uniunea respectivă înţelege să se legifereze în această materie fără însă a fi amestecaţi funcţionarii particulari împreună cu meseriaşii şi cu marea massă a muncitorilor manuali industriali. Contra-proectul, care ar vrea să fie un fel de lege statut pentru toţi funcţionarii particulari, cuprinde 69 de articole şi el a fost înaintat forurilor competente. CE CUPRINDE CONTRA-PROECTUL In primul rând Uniunea a căutat să statueze asupra calificării de funcţionari particulari, şi în art. 1 precizează că au această calitate persoanele ocupate la lucrări de birou, contabilii, casierii, desenatorii, dactilografele şi alţi funcţionari de biurou, plus voiajorii comerciali, funcţionarii din magazine, încasatorii comerciali şi industriali agenţii de piaţă, magazinerii şi expeditorii. Pentru a putea beneficia de drepturile cuprinse în legea statul, li se cer acestora a fi cetăţeni români, fără deosebire de sex sau religie şi a poseda certificatul de patru clase primare, curs practic inferior sau superior de comerţ sau orice alt curs superior. Funcţionarii astfel calificaţi sunt împărţiţi in trei categorii: elevi sau practicanţi, funcţionari şi funcţionari şefi de magazine şi birouri. Practicanţilor li s-ar cere vârsta de 14 ani şi cel puţin 4 clase primare. Stagiul de practică să fie de trei ani, în care timp aceştia să fie obligaţi să urmeze cursuri profesionale serale pentru complectarea instrucţiei lor. Practicantul să nu poată fi întrebuinţat decât la servicii direct în legătură cu profesia pentru rezolvarea tuturor doleanţe . . .. _ . . . . , lor ce privesc corpul impiegaţilor de nea aleasa. Ei sa aiba drentul si ia ... ___ia____ _ _____x Min nnnr.prtfii ormatelorHiTmS mişcare, care îndeplinesc o muncă ’01* concediu anual de odihnă, de atât de grea, cu o răspundere aşa , cel spre ţirra s®anl,a de mare. Atrage atenţia colegilor impiegaţi de mişcare, să nu se lase influenţaţi de anumiţi indivizi, care continuă să calomnieze pe inţiatorii asociaţiei A. G. I. M. şi să defăimeze acţiunea lor, înainte de a fi complect edificaţi asupra cauzelor ce au determinat înfiinţarea şi scopul asociaţiei“. OBŢINEREA TITLULUI DE FUNCŢIONAR ŞEF Contra-proectul Uniunei prevede că după o vechime de patru ani în profesiunea de funcţionar cei interesaţi se pot prezenta în faţa unei comisiuni de examinare, de la care pot căpăta titlul de funcţionari şefi în comerţ, sau funcţionari şefi în birouri. Pentru aceasta li s-ar cere vârsta de 21 de ani şi cel puţin un certificat al unei şcoli profesionale superioare sau inferioare curs seral. Comisiunile de calificare respectivă vor fi compuse din doi reprezentanţi ai funţionarilor, doi ai patronilor desemnaţi de organizaţiile profesionale respective şi un reprezentant al ministerului muncii. Proectul prevede că cei cari la punerea eventual în aplicare a acestui proect de statut lucrează în calitate de funcţionari particulari trebue să li se recunoască drepturile câştigate astfel: Cei cari au împlinit stagiul de practică vor fi scutiţi de aceasta; cei cari nu au împlinit acest termen vor trebui să continue până la complectarea a trei ani; cei cari au deja trei ani vor fi calificaţi funcţionari, iar cei peste 7 ani de serviciu ca funcţionari vor fi consideraţi „funcţionarişefi“. DURATA MUNCII FUNCŢIONARILOR La art. 27 din proect se prevede introducerea zilei de lucru de 8 ore, admiţându-se şi ore suplimentare, plătite însă cu un tarif special, fixat de comun acord între părţi şi reprezentanţii ministerului muncii, orele suplimentare nu vor putea trece însă de 40 pe an, iar derogările sunt strict limitate printr’un sistem special. Orariul de lucru în comerţ, industrie şi bănci se va stabili de comun acord cu salariaţii din magazine, urmând să se prevadă precis ora de deschidere dimineaţa şi după prânz, precum şi orele de închidere. ASIGURAREA DE BĂTRÂNEŢE BOALA ŞI ŞOMAJ Se cere prin proectul Uniunii înfiinţarea unei case autonome (printr-o lege specială) de asigurare de bătrâneţe, boală şi şomaj pentru funcţionarii particulari, casă care să fie alimentată din cotizaţii egale de la salariaţi, patroni şi stat plus contribuţia judeţelor şi comunelor. Conducerea casei de asigurare va sta în mâna patronilor şi salariaţilor şi totodată sub controlul statului. SALARIUL ŞI STABILITATEA IN SERVICIU La adunarea de la Craiova va participa întregul comitet central al Proectul mai prevede normele de Federaţiei, în frunte cu d. C. Cai-1 salarizare, fixarea unui salariu mica minimum în raport cu indicele de scumpete şi greutăţile familiare ale funcţionarilor şi revizuirea salariilor de două ori pe an de către o comisiune mixtă plus reprezentanţii Camerei de comerţ şi Camerei de muncă, sub preşedinţia reprezentantului ministerului muncii. | diferite întreprinderi In ce priveşte stabilitatea în ser- ~~ -------— viciu se prevede că funcţionarul nu poate fi concediat decât pentru injurii grave, acte imorale, calomnie, violenţe, şi forţă majoră. Secţia funcţionarilor din Camera de muncă va judeca fiecare caz ,în parte, printr-o anchetă, hotărârile fiind opozabile Judecătoriei de muncă. Fiecare funcţionar particular trebue să aibă dreptul la o lună pe an concediu, cu salariul plătit. Deasemenea în caz de boală el mai are dreptul la un concediu de o lună pe an tot cu salariul plătit. INSPECŢIA MUNCII Pentru o bună supraveghere a aplicării legilor de protecţia muncii contra-proectul Uniunii funcţionarilor particulari prevede că organizaţiile profesionale cu cel puţin cinci ani vechime vor putea delega membrii comitetului să inspecteze rolul cum se prestează munca în respective, ministerului muncii, adică dacă se respectă toate prevederile legii. Deasemenea toate organele ministerului de interne vor fi îndrumate printr'un articol special din lege l »Campari să supravegheze stricta aplicare a drepturilor funcţionarilor, prevăzute în statut, sub sancţiuni disciplinare, şi destituirea funcţionarilor poliţiei în caz de recidivă. ALTE DISPOZIŢIUNI Agitaţia funcţionarilor pentru respectarea repauzului duminical O delegaţie formată din d-nii Mihail Albini, Titu Rotman, I. Dumitrescu, Gh. Beraru şi El. Drugă, reprezentanţi ai Asociaţiei funcţionarilor din magazine şi birouri anexe, din B-dul Domniţei 12, a fost primită ori de d. L Nistor, ministrul muncii. Delegaţia a adus la cunoştinţa d-lui ministru că nerespectarea legei repausului duminical şi a orelor de închidere a magazinelor a luat proporţii în aşa măsură, încât provoacă o agitaţie permanentă în rândurile funcţionarilor din magazine, cari din cauza toleranţei abuzive a autorităţilor se văd robiţi unui orariu de muncă extenuant până la tuberculizare. Printr’un documentat memoriu, reprezentanţii Asociaţiei funcţionarilor din magazine şi birouri anexe, arată că o cauză de dreptate socială, impune ca astăzi când toţi salariaţii au reglementată munca şi lt. magazine să se instaureze un regim de muncă civilizat, astfel ca salariaţii din magazine să nu devie agenţi de împrăştiere a tuturor bolilor, ai căror microbi găsesc teren prielnic în bietul funcţionar sfârşit de oboseală. D. I. Nistor, ministrul muncii, luând cunoştinţă de nemulţumirea şi agitaţia funcţionarilor, a promis că va lua măsuri în sensul propunerilor făcute, emiţând o nou ordonanţă, căreia i se va da o largă publicitate, dând şi dispoziţiuni organelor în subordine, în sensul unui mai eficace control al aplicărei legei repausului duminical. D-sa a promis că va sesiza şi prefectura poliţiei capitalei în acelaş sens. Şi Uniunea micilor industriaşi respinge proectul d-lui Vaier Roman Uniunea generală a micilor in- Domniţei şi federaţia din B-dul Cadustriaşi a primit zilele acestea o jol, s-a luat in discuţie proectul de invitaţie din partea ministerului lege pentru calificarea profesională muncii să participe la o consfătuire şi exercitarea meseriilor, hotărîn pe stareautorul ante-proectului po- du-se să se înceapă o acţiune enermenit urma sa o ţină cu reprezen- : gică împotriva acestui ante-proect tanţii meşteşugărim!!. Delegaţia per- 1 de lege cu atât mai mult cu cât din declaraţiile oficiale reese că amendamentele propuse până acum vor fi nesocotite la alcătuirea proectului definitiv. Funcţionarii din magazine socotesc că prin ante-proect se aduce o gravă atingere drepturilor câştigate si se dvide clasa funcţionărească iar in ce priveşte calificarea profesională el îşi însuşesc punctul de vedere exprimat de confederaţia generală a muncii şi federaţia manentă a acestei uniuni a refuzat să ia parte la consfătuire, dar a înaintat o adresă în care arată că ea a constituit un front comun cu toate organizaţiile de meseriaşi şi că rămâne consecventă hotărîrii de a refuza orice discuţie asupra ante-proectului de lege, atâta vreme cât acest anteproect va cuprinde categorii cu interese divergente. Uniunea cere în adresa ei să se redacteze un nou ante-proect şi funcţionarilor, numai cu condiţia consultării amănunţite a tuturor organizaţiilor profesionale de meseriaşi. Delegaţia permanentă a Uniunii a ţinut sărecizeze cu această ocazie că anteproectul d-lui Roman este cu mult inferior legii „Missir“ din 1902. oartea restauratorului Josef Demeter Eri a Încetat din viaţă, la locuinţa sa din pasagiul Comedia, în urma unei boli grele, Josef Demeter, restaurator, în vârstă de 57 de ani. S’a văzut că tribunalul Ilfov sec., IlI-a, în complectul d-lor preşedinte Ghinea Constantinescu şi jucare câteva decenii a militat ca prîdecător Costin, in urma concluziilorganizator şi conducător în mişcarea profesională a breslei ospătarilor (chelneri). Josef Demeter a intrat în mişcarea sindicală in anul 1907. In ultimii 12 ani a funcţionat ca profesor al şcoalei profesionale de picori la cursurile de specialitate ale acestei profesiuni şi ca membru în comisia de examinare a breslei ospătarilor. Era cunoscut în toată breasla şi cu deosebire apreciat pentru bunătatea lui şi pentru credinţa de care a dat dovadă în câteva decenii de activitate sindicală. Demeter a fost şi singurul mare popularizator al ştiinţei gastronomice în massele largi; a redactat pe propriile lui cheltueli revista „Buletinul gastronomic“ şi a fost totdeauna un îndrumător pentru lucrătorii ospătari, cari azi îl deplâng. Rămăşiţele pământeşti ale lui Josef Demeter, au fost depuse ori după amiază la cimitirul Belu-catolic. înmormântarea are loc azi, 23 ianuarie, orele 4 după amiază, puse de d. procuror Prosper Constantinescu, a confirmat mandatele de arestare ale celor cinci inculpaţi (Marcus Niederhofer, S. Samuely, Radu Anghel, Donciu Georgescu şi Petre Marinescu), implicaţi în frauda de 92 milioane lei, pusă la cale de ,,Blocul Importatorilor” prin conducătorul său Eugen Grosz. Cercetările instrucţiei în cursul zilei de ori s-au complectat cu mărturisirile complecte făcute la cabinetul 7, în faţa d-lui judecător I. Stănescu, de către inculpatul S. Samuely, unul din procuriştii Blocului, care până acum se eschiva de la recunoaşteri precise, făcând notă discordantă faţă de declaraţiunile categorice ale tovarăşului său de operaţie, Marcus Niederhofer, Samuely făcând mărturisiri depline asupra împrejurărilor în cari s’au săvârşit falsurile formularelor în discuţie — după dispoziţiile lui Grosz şi cu complicitatea celorlalţi inculpaţi — capitolul referitor la chestiunea falsurilor a fost pe deplin lămurit Instrucţia aşteaptă acum extrădarea lui Eugen Grosz spre a se ajunge la deslegarea împrejurării curioase că odată cu permisele de import au fost obţinute şi autorizaţiile de export. Concomitenţa aceasta are a fi pusă în legătură cu operaţiunile frauduloase instruite până acum. O NOUĂ DESCINDERE Tot în cursul zilei de ori d. judecător de instrucţie Stănescu, însoţit de d. judecător Zlatcu şi procuror Prosper Constantinescu, au făcut o descindere la domiciliul d-lui ing. Locker, componentul firmei „Mondial Comert” din str. C. A .Rosetti. Această descindere a fost determinată de împrejurarea că firma în chestiune s’a aflat în legături de afaceri cu „Blocul Importatorilor’ iar d. Locker sosise chiar în cursul nopţii de Miercuri în Capitală, venind dela Viena, unde avusese prilejul să ia contact cu Eugen Grosz. La această percheziţie s’au ridicat acte şi documente, rupte în bucăţi, urmând ca ele să fie reconstituite spre a se vedea dacă instrucţia poate trage din ele vreuft element ce o interesează. Deasemenea s’a operat o descindere la sediul firmei, de unde au fost ridicate acte şi apoi s’au încredinţat d-lui expert Al. Tomescu spre triare şi verificare. Dri dimineaţă, d. expert Tomescu, continuat, la sediul soc. „Steaua Română” opera de verificare a scriptelor şi registrelor acestei societăţi. GROSZ VA FI ADUS IN TARA Un indiciu că în curând Eugen Grosz va fi adus în ţară şi pus la dispoziţia judecătorului de instrucţie, îl constitue faptul nou al prezentării d-lui av. Const. Solomonescu la cabinetul 7 de instrucţie, în calitate de apărător al lui Grosz. D. Solomonescu a luat contact cu magistratul instructor, încunoştinţându-l că a fost angajat ca apărător al lui Grosz de către soţia acestuia. D-sa a cerut câteva lămuriri asupra învinuirilor aduse clientului d-sale şi în urmă a declarat că acesta nu va ascunde nimic justiţiei. AFACEREA „CAGER0t Capitolul falsurilor complect lămurit Grosz şi-a luat apărător, declarând că nu va ascunde nimic justiţiei din magazine protestează împotriva proectului Asociaţia funcţionarilor din magazine şi birouri anexe, cu sediul în B-dul Domniţei 12, afiliată Federaţiei sindicatelor de funcţionari particulari a ţinut o importantă şedinţă aseară în legătură cu anteproectul d-lui Roman. Au vorbit d-nii Titu Rotman, I. Dumitrescu, George Berariu, N. Albini şi Gh. Ion. După ce s’a luat act cu satisfacţie de apropiata fuziune dintre federaţia din B-dul Mătuşa lui Matuşka arestată pentru omor de grav, încât Sâmbătă dimineaţa acesta a încetat din viaţă. D-na Matuska şi fiica sa Vera au fost arestatete. - ----------—_ in fiu îşi ucise tatăl cu lovituri de ciomag SALCIA-TELFORMAN, 23. — Locuitorul Ion Şt. Şerbu, de 50 ani, din comuna Crânguri, trăia de mai mulţi ani într’o neagră mizerie părăsit de soţie şi de fiul său Gheorghe I. Sârbu. Silit de mizerie, bătrânul a vândut în mai multe rânduri bucăţi de pământ. De aceea fiul său şi-a pus îrn gând să-l omoare. Intr’o seară i-a ieşit înainte întovărăşit de Iile Pandu şi Florea Coman, în pădurea Secul Mare. Toţi trei l-au lovit cu ciomegele în cap până ce bătrânul şi-a BUDAPESTA. — Din oraşul Szabadka, care aparţine acum Iugoslaviei, se anunţă că mătuşa atentatorului dela Biatorbogy Matuska, anume Johanna Matuska, a rănit cu dată sfârşitul, un ciocn pe ginerele ei încă atât La autopsia făcută de d. dr. Mircea Pandelescu, medicul circumscripţiei Salcia, s’a constatat fractura oaselor craniului şi feţei. ._. (Criminalii au fost arestații .. N 1 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 12.30: Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 12.35 : Concert de prânz — Muzică variată (discuri) . Uvertură la opera de Herold (Oreh. Operii de O); Kol Nidrei, de Max Brusch (vio. loncel : Gaspar Cassado.-C); Carmena, vals de Lane Wilson şi Mama, de Marsoten (voce : Dusolina Giannlni.-H. M. V.); Cela Gluck la Wagner, de Schreiner, aranjat de Wenger (Orch. Cperii . . de Stat din Berlin.-H. M. V.); La bou. In fine, contra-proectul, prevede ; tique fantasque, de Rossini Respighi . . ------- ----*-----------(Orch. Albert Hall, dirij. de Eugene Goossens.-H. M. V.). 13.15__13.25: Sport. Știri artistice. 13.30: Muzică variată (discuri). Uvertură la „Cavaleria uşoară” de Suppé, (orch. Operii din Berlin, dirij. de Vreo serie de îndatoriri pentru funcţionarii particulari, de nerespectarea cărora aceştia pot suferi sancţiunile prevăzute la art. 54 şi 61. O serie de alte sancţiuni sunt : prevăzute la art. 62 pentru patronii m(v.) ; idealuri în vis de Fucik întreprinderilor comerciale, indus , f Odeon.C.). Fantezie din ..Truticale, bancare, asigurări şi bl badorul” de Verdi (arch. Simfonică din râuri, enumerându-se pentru fie- Berim, dirij. de Weismann, O.). Câncare caz în parte quantumul a ,tece populare spaniole de Guaracha şi menzilor. | Michelena, (voce: Tito Schipa şi Emilio Acest proect a fost înaintat de o de Gogorza, H.M.V.); selecţiuni din numeroasă delegaţie a organizaţiei „Piraţii” sauive,r. de’ Sullivan, (orch. Simfonică. C. ); Cântec trist de Ceaikovsky şi Preludiu de Rachmaninoff, (orch. Odeon. C.).14.15. Radio Jurnal. 14.30. — Furtwängler dirijează Filarmonica din Berlin (discuri) cu prilejul iniversării sale de 50: Preludiu la .Lohengrin“ de R. Wagner (Decca). „. . . .. Preludiul şi Moartea Islodei din „Tristan şi Isolda** de R. Wagner (Dec-15.00: Ultimele ştiri. 16.00 : Ora Strajerilor : 1) Din istoricul Societăţilor Arcăşeşti de d. însp. şef Filaret Doboş. 2) „Chemarea buciumelor de pe Barau“, scenariu radiofonic de d. Dinu Argeşel — Şezătoarea Soc. Arcăşeşti „Mihai-Vodă“ din com. Vama jud. Câmpulung. 3) Cronica vieţii tineretului de Prof. Tiberiu Crudu. 18 00. — Dansurile orientate de Gh. D. Mugur, exemplificate de Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalsky. 19.00: Un mare luptător pentru Unirea noastră: Victor Palace, de d-na Cornelia Costescu. 19.15: Continuarea concertului: Porumbacu, marş de It. Stamatiade; Bela Flora, bolero; Valurile vieţei, vals de Alex. Marian: Floricele, potpuriu de Faschiu. ATRACŢIA CAPITALEI DESEURUL RADIO antoniu “ , cântă la Restaurantul COŞNA-Buzeşti Programul pentru Sâmbătă 20.00 — Radio-jurnal. Răspunsuri tehnice de tag. Emil Patraşcu, 20.15: Bogăţiile României de tag. D. Leonida. 20.35: „VOEVODUL ŢIGANILOR” operă comică la 3 ani* *«) .-oh. Strauss (Transmisie de la Opera Română: DISTRIBUŢIA Contele Homonay D. Galman Contele Caxnero Rud. Steiner Bartnkay Viorel Chicideanu Jupan-porcar G. Oprişan Ottokar Gh. ştefanovici Saffi Maria Cojocâreanu Arsena fata lui Jupân Nya Bădescu Mirabella Eugenia Babad Cipra, o ţigancă Virginia Miciora Conducerea muzicală: Alfred Alessandrescu. In prima pauză (aprox. ora 21.45): Cărţi şi reviste, Sport. 23.45: Jurnalul pentru străinătate la limba franceză şi germană. 23.55: Ultimele ştiri. 24.00.22.00: Concert nocturn. — Muzică clasică și modernă (discuri): Suită de balet de Haendel, (orch. Filarmonică din Londra, dirij. de Thomas Bee-Scham. C.); Simfonie de Johann Christian Bach, (orch. Simfonică din Amsterdam, dirij. de Mengelberg. C.); Concertul brandenburgez de Sebastian Bach orch. Simfonică dirij. de Wood. C.); Quartetul in sol major de Haydn, quartet: Poltronieri. C.); Sonata in mi bemol de Beethoven, (pian: Godowsky. C.); Dans spaniol No. 6 de Granados (orch. Simfonică din Madrid, dirij. de Arbos. C.); Capriciu pentru pian și orchestră de Stravinsky, (pian, autorul și orchestra Straram. C.); Iberia, suită da Albeniz, (orch. Simfonică din Madrid, dirij. de Arbos C.). GRUPUL DE NORD MILANO. — 18.15: Muzică de dans; 19: știri agricole; 20: Muzică variată; 21.05: Semnal orar, cronica radiofonică; 21.15: Jurnalul radio, bul. met. Apoi „Contele de Luxemburg” operetă în 3 acte de Lehar. PRAGA. _ 1945: Int.; 19.55: Plăci; 20.15: M. Ostrava; 21.15: Causerie; 21.35: Program radiofonic; 23: Semnal orar; 23.15: Plăci; 23.30: Concert arch. de salon. VIENA. — 1720: Comunicate; 17.25: Lectură; 17.50: Program după dorinţă- 18.45: Emisiune veselă; 19.05: Cântece populare; 19.30: Cronica radiofonică; 20: Ora, met. programul de mâine; 20 IO- Valsuri vieneze; 22.35: Reportaj sportiv; 22.40: Corn.; 22.50: Petrecem carnavalul vienez. . Audienţa conslului Asociaţiei întregului personal P.T.T. !a d. Mistru al» Eri la ora 11 jum. d. R. Franasovici ministru comunicaţiilor, asistat de d. inginer Traian Pârvu, secretarul general a primit în audienţă Consiliul Asociaţiei întregului Personal PTT, in frunte cu d. inspector general C. Boboiceanu, preşedinte. S’a prezentat moţiunea Congresului general al salariaţilor publici, ţinut în zilele de 6—8 Decembrie T. T. 1935, însoţită de un memoriu explicativ. S’a insistat în special asupra următoarelor cereri: a) Înaintările. S’a arătat că faţă de celelalte categorii de salariaţi publici, slujbaşii PTT, au salariul mediu cel mai scăzut, 40% din ei având salariu sub 2000 lei lunar şi cu toate acestea manipulează cei mai mulţi bani publici (50—60 miliarde anual). ( b) Datoriile la Cassa de Credit PDS’a cerut restituirea garanţiilor ilegal reţinute şi lichidarea datoriilor, prin depunerile ce slujbaşii au la această Casă. „ . . . c) Administrarea Cassei de Credit P. T. T. S’a cerut cercetarea operaţiilor făcute la Cassa de Credit, arătânduse lipsa de normă şi bunul plac cu care se lucrează. d) Transferările. S’a cerut reglementarea transferărilor făcute în interes de serviciu.e) Impiegaţii. S’a cerut desfiinţarea clasei impiegaţilor, prin trecerea lor in clasa oficianţilor. f) Slujbaşii P. T. T. preluaţi de soc. Anonimă de Telefoane. S’a arătat tratamentul ilegal la care sunt supuşi slujbaşii P. T. T. trecuţi la Societatea de Telefoane, prin punerea lor în servicii ce nu corespund cu gradul, vechimea ce au în Corpul P. T. T. şi subordonarea unor elemente numite din afară de Corp,străine de Neamul şi Ţara noac*r*o Q’a mai prStut r*3 această DFO«stră. S-a mai arătat că această problemă a elementului strein la telefoane, interesează îndeaproape apararea naţională. D. ministru a ascultat cu atenţie deosebită, timp de o oră şi jumătate, durerile petetiştilor şi a asigurat pe delegaţi că, după cum a rezolvat în acord cu reprezentanţii ceferiştilor, toate doleanţele acestora, tot aşa va cerceta cu atenţie fiecare punct din memoriu şi le va da satisfacţiune, ţinând seamă numai de interesele funcţionărimei şi ale Statului. In deosebi d-sa e preocupat de problema avansărilor, pe care o cunoaşte în toate amănuntele.