Dimineaţa, februarie 1936 (Anul 32, nr. 10454-10482)

1936-02-01 / nr. 10454

Anul 32No» 10.454» UR ROU RECORD REALITATEA ILUSTRATĂ PUBLIC A. AZI cel mai complet REPORTAJ FOTOGRAFIC FUNERALIILE REGELUI ANGLIEI fotografii inedite primite prin avion 14 PAGINI MftN Fondată In 1904 de CONST. AULLE 3 LEI Bucureşti, Str. Const. Miile (Sărindar) 5­ 7»? TELSF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.39; Adiţia 3.53.53 ; Provincia 3.84.31; Străinătatea 34&3S­­l Sâmbătă 1 Februarie 1936 ATRACŢIA CAPITALEI DISEURUL ANTONIU cântă la Restaurant»! COŞNA Buzeşti PENTRU EXTENIREA VIEŢII Delegaţia economică a guver­nului a luat, in şedinţa din ziua de Marţi, o măsură graţie căreia populaţia de la ţară va putea cumpăra cu un preţ mai eftin un articol de consumaţie curentă şi de primă necesitate pentru dânsa. Este anume vorba de hotărârea delegaţiei de a cumpăra prin mijlocirea Casei centrale a coope­raţiei, căreia i se vor pune la dis­poziţie devizele necesare, canti­tăţi importante de bumbac ţără­nesc: 100 de mii de kilograme din Anglia, 25 de mii de kilograme din Cehoslovacia. Din relatările făcute delegaţiei de către d-nii dr. I. Costinescu, ministrul industriei şi comerţului, şi M. Negură, subsecretar de stat la domenii şi agricultură, însărci­naţi cu studierea acestei chesti­uni, rezultă că bumbacul impor­tat prin mijlocul acesta va putea fi vândut mult mai eftin decum îl vând comercianţii. Se dă chiar detaliul că bumba­cul importat prin oficiul coopera­ţiei va putea fi desfăcut mai ef­tin decât preţul curent pe piaţă, chiar după ce devizele, puse la dispoziţia acestui oficiu pe cursul oficial al stabilizării, vor fi greva­te de prima de 38 la sută, plus toate taxele vamale, inclusiv taxa vamală de import de 12 la sută. Fără să avem la Îndemână ci­fre şi date comparative, se poate totuşi afirma cu certitudine că, sub raportul preţului, bumbacul adus din străinătate aşa cum am arătat, va putea fi vândut în condiţiuni mai avantajoase pen­tru cumpărător. Aceasta pentru câteva consideraţiuni aproape e­­gal de importante. Mai întâiu, un comerciant nu­­ practică comerţul, cum s’ar spu­­, uie,­­pou­r l’amour de Vart şi nici­­ pentru că e mânat de sentimente altruiste de a veni in mod dezin­teresat în, ajutorul semenilor săi. Un comerciant urmăreşte câşti­gul, care să-i asigure existenţa, să-i facă posibilă suportarea di­­verselor cheltueli, ca taxe, impo­­zite, chirie, plata personalului, etc. şi să-i acopere riscuri eventuale şi neprevăzute. Ar fi chiar ab­surd să se ceară unui comerciant să vândă în preţul de cost sau cu un beneficiu aşa de minim, încât să nu­ poată face faţă nevoilor ce am semnalat. Riscurile, adică pierderile ce pot­ surveni, trag, de asemenea, în cumpăna preţurilor cu care un comerciant vinde în detaliu ceea­­ce a cumpărat era gros. E adevărat că bumbacul nu este o marfă su­pusă stricăciune­ şi nici o marfă, care să se demodeze. Insă, un co­merciant vinde şi pe credit, iar nu toţi debitorii vin să-şi achite datoria la termen şi integral. Mai sunt şi alte motive, asupra cărora trecem, dar care justifică deosebirea între preţul de cost şi preţul de vânzare. De aceea, este admis în regulă generală şi ca un ce legitim, beneficiul de 30 la su­tă peste preţul de cost. Oare bumbacul importat de mi­­nister va fi vândut ţăranilor, fără nici un beneficiu? Casa centrală a cooperaţiei va face serviciul a­­cesta în mod gratuit, fără să ţină seamă de faptul că are şi ea chel­tueli, că are personal de Întreţi­nut şi fără să se gândească la e­­ventuale pierderi? Se poate să procedeze aşa nu­mai pentru data aceasta, dat fi­ind scopul ce se urmăreşte. Insă nu e lesne ca procedeul să se per­manentizeze şi mai ales să se ge­neralizeze, cuprinzând toate arti­colele şi mărfurile de care are ne­­voe nu numai populaţia rurală, ci şi locuitorii oraşelor, cari nu sunt mai puţini atinşi şi nu suferă mai puţin de pe urma scumpirei vieţii De aceea, se impune căutarea şi luarea de alte măsuri, pentru se ajunge la o oxtenire a vieţii in limitele posibile. N. Bat­aria Cine va fi succesorul iu Gandhi BOMBAY, 30 (Rador). — Congre­sul naţional hindus a ales în unani­mitate ca preşedinte pe d. Pandit Jawahar­al Nehru, şeful partidului jurnalist. Noul preşedinte este considerat ca Zt&ţţmF «I IM GtasiM. întrevederi ca­racteristice PARIS, 29. (Ager). — Sub sem­nătura d-lui Saint Brice, „Le Jour­nal“ publică astăzi următorul ar­ticol: Funeraliile regelui George au fost prilejul unor importante schimburi de vederi. D. Pietri s-a întreţinut cu primul lord al amiralităţii, iar d. Flandin a discutat cu d. Eden şi cu d. Neville Chamberlain ,cu care în­treţine de multă vreme relaţii de prietenie. Este primul contact util între membrii noului guvern fran­cez şi conducătorii Angliei. Tot atât de caracteristică a fost întâlnirea dintre regele Carol al II-lea al României, Regele Boris al Bulgariei şi prinţul regent Paul al Iugoslaviei. Dar să nu uităm mai ales a amin­ti pe d. Titulescu, care s’a dus la Londra imediat ce s’a lăsat cortina la Geneva, după o foarte intere­santă declaraţie în care omul de stat român a ţinut să aducă aminte că educaţia sa politică şi-a făcut-o în mare parte la şcoala engleză. Deasemenea este importantă în­tâlnirea regelui Belgiei cu cumna­tul său, prinţul moştenitor al Ita­liei. S’a vorbit prea mult despre u­­nele intervenţii ale regelui Leopold al m-lea in chestiunea abisiniană, ca să nu fie ceva adevărat din ceea ce s’a spus. Se atribue o semnificaţie specială conversaţiilor LONDRA, 29 (Rador). — A­­genţia Reuter anunţă: In cercurile politice se atri­­bue o semnificaţie specială conversaţiunilor pe care d. E­den Ie-a avut cu miniştrii de Externe ai Franţei şi Germa­­niei, veniţi la Londra, pentru a lua parte la funeraliile Re­gelui George V, conversaţiuni care se pare că au avut drept obiect situaţia europeană în general. Se ar­ată in aceste cercuri că dintre acd trei Regina Mary a mulţumeşte poporului LONDRA, 30 (Rador). — Intr’un mesagiu adresat poporului britanic, regina Mary mulţumeşte pentru do­vezile de simpatie pe care i le-au dat toţii cu prilejul morţii Regelui George V. Ea îşi exprimă speranţa că popo­rul britanic va da dovadă şi faţă de fiul ei, Eduard VIII, de aceiaşi cre­dinţă şi acelaş devotament. Se subliniază cu acest prilej că în actele oficiale Regina nu este nu­mită Regina Mamă, ci regina Mary, denumire care se explică prin faptul că actualul Suveran nu este căsăto­rit. Eduard VIII va fi încoronat în 1937 LONDRA, 30 (Radar). — Ziarul „Daily Herald” anunţă că încoro­narea regelui Eduard al VIII-lea va avea loc în toamna anului 1937. Imediat după încoronare suvera­­ni.,1 m­cÎM m mfrpnrindft rt c­ălătoric LONDRA, 30. (Radar).— In cercurile bane informa­te domneşte în privinţa întrevederii dintre d^nî» von Neurath şi Eden im­presia că ministrul de ex­terne al Reichului ar fi dat asigurări că Germa­nia nu are intenţia de a aduce vre-o atingere tra­tatului dim Locarno. D-sa ar fi adăugat ca Reichiul consideră acest tratat ne­cesar pentru menţinerea păcii în Europa apuseană. Deşi nu s’a primit nici o asigurare specială relati­vă la zona demilitarizată, cercurile diplomatice en­gleze consideră că respec­tarea tratatului din Lo­carno implică şi respecta­rea zonei demilitarizate din Renania. Ce au discutat d-nii Eden şi von Neurath Ministrul de externe german a dat asigurări pentru men­ţinerea tratatului de la Locarno ? tr '** Un şir de fapte, asupra că­ruia e aţintită atenţiunea lumei po­litice şi diplomatice, îl formează convorbirile şi audienţele ce au a­­vut loc la Londra. Aci ne interesează în primul rând f­aptul, care are semnificaţia lui, că Suveranul României a găsit la Lon­dra, o călduroasă primire, în sânul familiei regale, al familiei sale. De asemenea că d. Nicolae Titu­­escu a fost primit într’o audienţă privată de regele Eduard. Deşi se insistă în cercurile şi în presa din Londra, că toate întâlni­rile ce a avut regele Angliei şi toate audienţele ce a acordat, au avut un caracter privat, ceiace corespunde, nu numai etichetei, dar şi formei constituţionale britanice, — nu în­cape îndoială că în aceste întâlniri s’au atins chestiuni de actualitate politică şi că ele vor exercita in­fluenţa lor asupra desfăşurărei eve­nimentelor. In ce priveşte audienţele şi între­vederile, cari nu privesc direct ţara noastră, — apoi fără îndoială cele mai remarcabile sunt: audientele d-lor von Neurath şi Litvinov la regele Angliei şi întrevederile lor cu d-nii Baldwin, Eden, Neville Chamberlain, Flandin. Fără ca să mai trebuie să relevăm importanţa contactului pe care acesta l-a luat cu guvernul britanic. Ce va rezulta din toate aceste convorbiri, e greu de prevăzut. Fapt este însă că Anglia socoate­­situaţ­ia internaţională atât de încărcată de primejdii, încât s’a decis, pentru massivă înarmare, pe uscat, pe apă şi în aer, şi chiar pentru finan­­area acestei înarmări, nu din resur­sele ordinare ale bugetului, ci prin­­tr’un împrumut. LONDRA. 29 (Rador). — Impor­tante întrevederi prilejuite de vizita bărbaţilor de stat străini, s’au desfă­şurat azi la Londra. D. Titulescu, ministrul de externe al României, a fost primit după a­­miază la orele 15 şi 30 de M. S. Re­gele Eduard VIII. D. Titulescu a mers apoi la Downingstreet, unde s-a întreţinut cu d. Baldwin, şeful guvernului britanic. D. Litvinoff a luat dejunul la d. Eden. După amiază, comisarul so­vietic al poporului la afacerile străine a fost primit de M. S. Re­gele Eduard. Audienţa a durat mai bine de o oră. D. Litvinoff a avut după amiază o întrevedere cu d- Baldwin. Şeful guvernului britanic a primit azi pe d. von Neurath, pe prinţul Starhemberg, care apoi a avut o întrevedere cu d. Eden. Prinţul Starhemberg urmează să fie primit de d. Titulescu şi se prevede că va fi primit şi de prinţul Paul al Iugo­slaviei. D. Eden a primit după amiază j­ d. de Kanya, ministrul de Exter­ne al Ungariei. D. Eden a fost primit de M. S. Regele Boris al Bulgariei, iar seara va îl oaspete la dineu al M. S. Re­gelui Carol II al României. Audienţele acordate de regele Angliei LONDRA, 29 (Rador).­­ Azi după amiază, Regele Eduard a primit în audienţă pe d. Lit­vinov. Audienţa a avut loc la pala­tul Buckingham. LONDRA, 29 (Rador). — Re- * gele Eduard VIII a primit as- miniştri de Externe au avut lăzi in audienţă comună la pa­ un caracter cordial, latul Buckingham pe d. Eden şi pe şefii mai multor e­ misiuni străine cari au asistat ieri la funeraliile Regelui George. Mai înainte, Suveranul pri­­mise, în audienţe separate, pe d. von Neurath, ministrul de Externe al Reichului, şi pe prinţul Starkenberg, vice-can­­celarul Austriei. Fiecare din cele trei audien­ţe a durat câte o jumătate de oră, întrevederile de la Londra »■" 1­­­­­­­..ir....TM, .——— — —— M­arile probleme care frământă pacea lumii care va dura 10 luni şi in cursul că­reia va vizita întregul imperiu brita­nic. In cursul absenţei sale, prerogati­vele regale vor fi exercitate de Con­siliul de Stat compus din Regina Mary şi cei trei duci. Călătoria aceasta este considerată indiene, ca indispensabilă, deoarece statutul din Westminster a pus Dominioanele pe un picior de absolută egalitate în cadrul imperiului britanic. In cursul călătoriei sale Regele Eduard al VIII-lea va fi încoronat la Delhi ca împărat al Federaţiei Sosirea regelui la în fund d­. mareşal­ii asie­viei şi dl. N. Titulescu Regele Bulgariei descinde pe peremii­­garei Ia Regele Carol invitat fie regina văduvă, Mary a Angliei Audiențele acordate de suveranul român LONDRA, 29. (Rador). — M. S. Regele Carol al Ro­mâniei a fost invitat ari, 28 Ianuarie, la ceai de M. S. Regina văduvă Mary a Angliei. M. S. Regele Carol a fost invitat aiii, 29 Ianuarie, la dejun de Ducele de Kent, fratele M. S. Regelui An­gliei, în cursul după amiezei M. S. Regele Carol a pri­mit în audienţă pe d. Van­­sittart, subsecretar de stat permanent la ministerul de afaceri străine britanic şi Lordul Tyrell, fost am­basador al Angliei la Pa­ris. Astăseară M. S. Regele Carol I a invitat la masă în reşedinţa Sa din Londra pe d-nii Eilen, ministrul de externe britanic, Nevi­lle Chamberlain, ministru de finanţe, Lordul Tri­­gram, marele şambelan al Curţei, Lordul Granard şi d. N. Titulescu. Mâine M. S. Regele Ca­rol a invitat la dejun, tot în reşedinţa Sa din Lon­dra, pe d. Baldwin, preşe­dintele consiliului de mi­niştri, d. Austin Chamber­­lain, fost ministru de ex­terne, Lordul Cranbore, siabsecretar de stat per­manent la ministerul de externe şi pe d. N. Titul­es­­cu. #---------­

Next