Dimineaţa, mai 1936 (Anul 32, nr. 10542-10572)

1936-05-01 / nr. 10542

Anul 32 No. 10.542 Distractiva orchestră Trio-Luca cu simpaticul Mickey-Mouse $i diseurul N. Georgescu, cântă Restaurantul Parcul Luther Id. Dimien Golesen 43. Tel. 3.94.15 la M r » 'J-X Fondată In 1904 da CONST. MILLE 3 LEI || București, Str. Const. Mille (Sărindar) 5-7-9 || Vineri 1 Mai 1936 ÎN RATE v£ putea procura Haine de comandă civile şi militare, pardesiuri de damă, sifoane, mătăsuri la renumitul şi vechiul magazin.­­ IANCU PENCOVICI Strada J­iihai Vodă Nr. 0 sub Hotelul Grand .; Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 8.6343 Provincia 3.84A1; Străinătatea 324411 Hitlerismul şi propaganda lui Toate cancelariile şi toţi oame­nii politici din Occident sunt a­­larmaţi de intensitatea propa­gandei hitleriste. Toată lumea se întreabă cu drept cuvânt ce ur­măreşte Germania hitleristă cu această propagandă. După măr­turisirea d-lui Adolf Hitler şi a tuturor colaboratorilor săi ideolo­gia mişcării pe care a pornit-o se întemeiază pe principiul de rasă. Ori în acest caz, consecinţa logică ar trebui să fie că hitle­­rismul este departe de a fi o marfă de export. De aceia lumea politică de la noi, lumea conştientă, bine­înţe­les, are toate motivele să se mire de mijloacele foarte importante pe cari guvernul din Berlin le utilizează in ţară la noi, ca să înlesnească organizarea şi pro­pagarea mişcărilor ce s’au înro­lat sub simbolul crucii bncărli­­ţgâte» Asupra acestei probleme deli­cate şi grave a găsit zilele ace­stea o explicaţie foarte Înţeleaptă d. G.­­ Mironescu, fostul preşe­dinte de consiliu, fost ministru de externe. Intr’un interview a­­cordat ziarului „Journal des de­bate”, d. Mironescu vorbind des­pre această propagandă a spus următoarele: „Mişcarea depăşeşte frontierele Reichului. Pentru ce depune propa­ganda hitleristă atâtea străduinţi ca să-şi câştige aderenţi în principa­lele ţări şi pentru ca să-i organi­li€ZO? Nu văd decât o explicaţiune: propaganda aceasta caută să asigure Germaniei asociaţi pentru o vastă operaţiune, me­nită să stabilească In Europa estemonia politică a Germa­niei”, nu­ de altfel aproape întreaga­­ presă franceză. Intre alţii, d. Emil­­ Burret a publicat în „L’Ordre” un­ articol cu adevărat senzaţional, desvăluind cu un admirabil curaj dedesubturile acestei propagande germane, care se face direct sau prin colaborarea ţărilor cari au intrat în legături politice de prie­tenie cu Germania hitleristă. Vorbind astfel despre politica ex­ternă a Poloniei, d-sa afirmă ca­tegoric că „In realitate ministrul afacerilor străine al Varşoviei a r­evenit ca datoritoruX misit al lui Ipat de a rupe alian­ţa ştiut să le lege pontra ambiţiunilor î Germaniei. Lyia ca şi in Bo­­idorii polonezi la nmh aiîgH"­*­Eri după amiază, la ora 5 si ju­mătate, a avut loc întrevederea în­tre d-nii Dinu Brătianu şi Gh. Tă­­tărescu. Această întrevedere, care este consecinţa hotărîrilor luate în con­ 1 " 't ^l^ttH— ........... lui să stabilească un acord asupra problemelor de ordin general si asu­pra acțiunii pe teren a partidului. ■ In această ordine de idei, d. Dinu Gratianu va stărui mai mult asupra necesității ca d-sa să aibă tot pres­tigiu! necesar pentru funcțiunea pe care o ocupă şi, în consecinţă, o in­fluenţă mai mare atât în ce priveşte partidul, cât şi în ce priveşte acţiu­nea de guvernare. Odată aceste chestiuni stabilite, Dinu Brătianu va discuta cu pri­mul ministru modalitatea convo­cării congresului, data şi ordinea de zi. In cercurile apropiate de şeful li­beralilor, s-a precizat din nou: D. Dinu Brătianu este pentru convocarea con­gresului si este pentru a­­legerea d-lui O. Tătăre­­scu ca vice-preşedinte al partidului. D-sa face rezerve asu­pra comitetului de direc­ţie. Dar mai e o chestiune.* şi anume data la care con­gresul urmează să fie con­vocat, O, Dinu Brătianu va co­munica primului minis­tru că d-sa are intenţii me­nea să plece imediat du­pă IO Mai in Franţa, la Royal, pentru a-şi face D-sa va propune să congresul după d-sale din ar însemna ca lunii începu­ministru loc mai stărui însă Aceasta şi făcută la­făţişare de partidului in atate, predia că este vorba de un act făcut sub presiune. * In momentul când închidem edi­ţia de provincie a ziarului nostru întrevederea continuă. * D. Dinu Brătianu a fost vizitat, D. GH. TATARESCU ori de d. N. Titulescu, ministrul a­­facerilor străine, cu care a avut o întrevedere de o oră şi jumătate. D. N. Titulescu a înfăţişat şefului liberalilor situaţia politică interna­ţională. Putem adăuga că d. Dinu Brătianu a fost întru totul de acord cu modul de a vedea al ministrului nostru de externe. A. P. Samson m­a l ştie hi sä oştite, biceiul că la întrevederea Dinu Brătianu-Gh. Tătărescu Şeful liberalilor doreşte convocarea congresului după întoarcerea d-sale d­in străinătate D. N. Titulescu a vizitat ori pe d. Dinu Brătianu a&n­f S­ITUAT­IA ----- S’a aplanat conflictul. Liberalii nu se mai ceartă intre ei.- -----Şi acu ce fac -----Se cearta cu ţărăniştii, vaidiştii,­­umaniştii, averescanii, georgiştii şi celelalte partide mai mici... A nins In munţii Apuseni TURDA, 29. — In dimineaţa zilei de 27 Aprilie a început să nin­gă prin Scărişoara Gîrda de Sus şi Arieşeni, dar cu toate că a nins a­­proape ziua întreagă, zăpada nu s’a prins, de cât pe vârfurile munţilor. Muntele Biharia este alb de zăpadă. riss BALOTAJUL Pronosticul lui „Matin": o majoritate de 100 voturi pentru Frontul popular D. Goering dictator peste devize şi materii prime In afară de marile chestiuni cari se menţin permanent la ordinea zi­lei şi cari sunt: războiul din Abisi­nia şi remilitarizarea Renaniei, două în special trebuesc, pe baza ultime­lor telegrame sosite din străinătate, scoase în evidenţă. întâia priveşte balotajul de la 3 Mai din Franţa. A doua numire a d-lui Goering ca dic­tator al devizelor si al materiilor prime, în Germania. In lumea întreagă se manifestă un viu interes pentru balotajul de Duminica viitoare, deoarece se ştie că de acţiunea viitorului guvern francez atârnă întreaga orientare a politicei europene şi prin aceasta, a celei mondiale. Cei în curent cu si­tuaţia din Franţa cunosc că alta va fi, în problemele interne şi externe, atitudinea unui minister format din elemente radicale și centrist-con­­servatoare și alta a unui minister care ar fi emanatiunea Frontului popular — un minister francez de dreaptă putând de acum fi socotit p­a exclus. Considerentele acestea fac ca discutiunile cari au loc acum la Paris, în jurul balotajului să fie urmărite pretutindeni, cu o mare şi încordată atenţiune. Ce spun în această privinţă tele­gramele sosite în cursul dimineţii şi pe cari le dăm în corpul ziarului ? Ele confirmă, după cum se va ve­­dea, ceea ce n’am încetat să scriem in ultimele zile. Anume, că regula disciplinii republicane VA FUNC­ŢIONA SI DE DATA ACEASTA,­­ CA TOTDEAUNA, IN TRECUT,­­ in mod riguros sau cu foarte mici aba­teri­ , Partidele cari constitue Frontul popular, întrunite aseară, au făcut declaratiuni categorice in această direcţie. Şi pentru a da un exemplu de disciplină, d. Guernut, ministrul instrucţiunii publice publice, s’a re­tras (d. Quernut este radical) în fa­voarea unui candidat socialist care, Duminica trecută, a întrunit mai puţine voturi decât dânsul. Urma­rea va fi că, dacă nu va găsi o altă circumscripţie, d. Guernut, care este un fruntaș radical, nu va mai fi membru în Camera viitoare, și va trebui să-și dea demisia din guvern. Aplicarea regulilor disciplinii re­publicane asigură succesul Frontu­lui popular. Se va vedea din tele­grame că ,Matin'“ — care^ este de dreapta — prevede un număr de 350 mandate pentru Frontul popular și 250-260 contra acestui front. Deci o majoritate de 100 voturi pentru Frontul popular. Eri am avut $i noi acelas pronostic. Venim acum la d. Goering. Ace­sta cumulează tot mai mult functiu-­­ nile de prima ordine. Nu s’a uitat că­­ el este președinte al guvernului­­ prusac, ministru al aviaţiei şi preşe­dinte al Reichstagului. Dacă lăsăm ■ la o parte preşedinţia Reichstagu­lui, care este o sinecură, — fiindcă parlamentul german nu se întru­neşte decât odată la un an-doi şi atunci numai pentru a vota cu acla­­maţiuni, fără să discute, legile ce i se prezintă, — celelalte slujbe cari i s’au încredinţat sunt destul de grele ca să-l absoarbă complect. Dar aceasta nu l-a împiedicat pe d. Hitler sa-l numească şi dictator peste devize şi peste materii prime. Dece numirea într’o materie unde desigur că d. Goering nu are nicio pricepere? Fiindcă, la Germania, unde tOTUL este supus constrân­gerii, şi forţei, s’a simţit nevoie, in domeniul economic, de UN OM TARE, de unul capabil să reducă, să concedieze şi să taie la carne vie. D. Goering are reputaţia de a avea un pumn de Fier. Poporul ger­man ,condamnat să trăiască fără încetare sub astfel de pumn, va tre­bui să-şi plece grumazii şi pe tere­nul livrat atotputerniciei d-lui Goe­ring. Ce va face acesta la de­vize şi la materii prime, domenii peste cari a dom­nit până acum d. Schacht, care nici dânsul nu este om slab? Va drămui de­vizele, din ce în ce mai puţine, şi va veghea ca burnfelor de viaţă ale poporului german, ci ne­cesităţilor armamentului. Situaţiunea economică şi financiară a Germaniei este catastrofală. Exper­tul scade şi intrările de valută forte se micşorea­ză in consecinţă. Defici­tul bugetar este conside­rabil. D. Schacht şi alţii cer deflation®. Pentru a o face trebue un om căruia să nu-i pese de soarta celor daţi , fără, a celor cu lefuri şi salarii scă­zute, a industriilor fără de lucru (fără de lucru din cauza neputinţei de a aduce materii prime) etc. S’a numit deci un dictator care să exe­cute această treabă. Binefacerile dictaturii din Ger­mania sunt evidente. Z.J .mr . Două miliarde pentru refacerea drumurilor şi şoselelor naţionale­ ­ a anulat licitaţia de la 25 Aprilie şi s-au modificat condiţiile de finanţare La 25 Aprilie a avut loc, la direc­ţiunea generală a drumurilor, din ministerul de comunicaţii şi lucrări publice, licitaţia pentru concesiona­rea construirii şi refacerii şoselelor naţionale după programul întocmit de d. ministru Franasovici. Lucrările, însumând o valoare de circa două miliarde lei, urmează să înceapă chiar în campania de lucru din vară aceasta şi să fie terminate în cel mult trei ani—trei ani jumă­tate. Cum, în cadtul de sarcini figura clauza ca toate întreprinderile, fie din ţară, fie din otrăinătate, care vor veni la această licitaţie, trebue să prezinte garanţii bancare de fi­nanţare şi cum, dintre 30 de concu­renţi, numai trei au îndeplinit a­­ceastă condiţiune — rezultatul lici­taţiei de la 25 Aprilie a fost amânat pentru azi. * In urma raportului prezentat azi d-lui ministru Franasovici, de că­tre d. director general al drumuri­lor, inginer inspector general Mi­­halache, ministerul a anulat rezul­tatul licitaţiei ţinute fixând noui condiţiuni, mai uşoare, pentru lici­taţia viitoare care va avea loc pro­babil la începutul lunei iunie. Intre nouile condiţiuni se fixează antreprizelor două alternative: Sau efectuarea lucrărilor prin fi­nanţare, sau cu plata imediată, a­­dică plata lucrărilor în măsura a­­vansării lor. In orice caz, este interesant să semnalăm că concurenţii nu vor mai trebui să prezinte, odată cu oferta, şi scrisoarea de garanţie ban­cară pentru finanţarea loturilor ce li se vor atribui. Asemenea garanţii va trebui să f­ie preiinte numai în momentul când se va fi adjudecat lucrarea. Amintim că între lucrările de şo­sele dintre cele mai principale cari urmează să se execute sunt: şo­seaua Bucureşti-Constanţa; Con­­stanţa-Balcic-Ecrene şi şos. T.­Se­­verin-Mehadia -Orşova. Hauptmann a cheltuit banii luaţi de la Lindbergh NEW YORK 29. (Rador).­­ „Nu­mai Hauptmann singur a cheltuit suma plătită de aviatorul Lind­bergh pentru răscumpărarea copi­lului ce-i fusese răpit*’, declară po­liţistul McQuillan, care a fost unul dintre principalii anchetatori ai lui Hauptmann. Poliţistul a ajuns la această con­cluzie cu ocazia anchetei pe care a făcut-o asupra modului cum a fost cheltuită suma pretinsă drept răs­cumpărare. Dealtfel, spune el, a­­ceastă concluzie se impune şi din examinarea propriilor declaraţii făcute de Hauptmann, după care numai o mică parte din suma pri­mită nu poate fi justificată. —....— -------- . importul de materii pri-Vizita primarul ministru al Poloniei la Budapesta. Itt HtSöMíl Stint sHsii KssGiasfegwsfîs fa gseasfeoe®

Next