Dimineaţa, mai 1936 (Anul 32, nr. 10542-10572)
1936-05-01 / nr. 10542
Anul 32 No. 10.542 Distractiva orchestră Trio-Luca cu simpaticul Mickey-Mouse $i diseurul N. Georgescu, cântă Restaurantul Parcul Luther Id. Dimien Golesen 43. Tel. 3.94.15 la M r » 'J-X Fondată In 1904 da CONST. MILLE 3 LEI || București, Str. Const. Mille (Sărindar) 5-7-9 || Vineri 1 Mai 1936 ÎN RATE v£ putea procura Haine de comandă civile şi militare, pardesiuri de damă, sifoane, mătăsuri la renumitul şi vechiul magazin. IANCU PENCOVICI Strada Jiihai Vodă Nr. 0 sub Hotelul Grand .; Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 8.6343 Provincia 3.84A1; Străinătatea 324411 Hitlerismul şi propaganda lui Toate cancelariile şi toţi oamenii politici din Occident sunt alarmaţi de intensitatea propagandei hitleriste. Toată lumea se întreabă cu drept cuvânt ce urmăreşte Germania hitleristă cu această propagandă. După mărturisirea d-lui Adolf Hitler şi a tuturor colaboratorilor săi ideologia mişcării pe care a pornit-o se întemeiază pe principiul de rasă. Ori în acest caz, consecinţa logică ar trebui să fie că hitlerismul este departe de a fi o marfă de export. De aceia lumea politică de la noi, lumea conştientă, bineînţeles, are toate motivele să se mire de mijloacele foarte importante pe cari guvernul din Berlin le utilizează in ţară la noi, ca să înlesnească organizarea şi propagarea mişcărilor ce s’au înrolat sub simbolul crucii bncărliţgâte» Asupra acestei probleme delicate şi grave a găsit zilele acestea o explicaţie foarte Înţeleaptă d. G. Mironescu, fostul preşedinte de consiliu, fost ministru de externe. Intr’un interview acordat ziarului „Journal des debate”, d. Mironescu vorbind despre această propagandă a spus următoarele: „Mişcarea depăşeşte frontierele Reichului. Pentru ce depune propaganda hitleristă atâtea străduinţi ca să-şi câştige aderenţi în principalele ţări şi pentru ca să-i organili€ZO? Nu văd decât o explicaţiune: propaganda aceasta caută să asigure Germaniei asociaţi pentru o vastă operaţiune, menită să stabilească In Europa estemonia politică a Germaniei”, nu de altfel aproape întreaga presă franceză. Intre alţii, d. Emil Burret a publicat în „L’Ordre” un articol cu adevărat senzaţional, desvăluind cu un admirabil curaj dedesubturile acestei propagande germane, care se face direct sau prin colaborarea ţărilor cari au intrat în legături politice de prietenie cu Germania hitleristă. Vorbind astfel despre politica externă a Poloniei, d-sa afirmă categoric că „In realitate ministrul afacerilor străine al Varşoviei a revenit ca datoritoruX misit al lui Ipat de a rupe alianţa ştiut să le lege pontra ambiţiunilor î Germaniei. Lyia ca şi in Boidorii polonezi la nmh aiîgH"*Eri după amiază, la ora 5 si jumătate, a avut loc întrevederea între d-nii Dinu Brătianu şi Gh. Tătărescu. Această întrevedere, care este consecinţa hotărîrilor luate în con 1 " 't ^l^ttH— ........... lui să stabilească un acord asupra problemelor de ordin general si asupra acțiunii pe teren a partidului. ■ In această ordine de idei, d. Dinu Gratianu va stărui mai mult asupra necesității ca d-sa să aibă tot prestigiu! necesar pentru funcțiunea pe care o ocupă şi, în consecinţă, o influenţă mai mare atât în ce priveşte partidul, cât şi în ce priveşte acţiunea de guvernare. Odată aceste chestiuni stabilite, Dinu Brătianu va discuta cu primul ministru modalitatea convocării congresului, data şi ordinea de zi. In cercurile apropiate de şeful liberalilor, s-a precizat din nou: D. Dinu Brătianu este pentru convocarea congresului si este pentru alegerea d-lui O. Tătărescu ca vice-preşedinte al partidului. D-sa face rezerve asupra comitetului de direcţie. Dar mai e o chestiune.* şi anume data la care congresul urmează să fie convocat, O, Dinu Brătianu va comunica primului ministru că d-sa are intenţii menea să plece imediat după IO Mai in Franţa, la Royal, pentru a-şi face D-sa va propune să congresul după d-sale din ar însemna ca lunii începuministru loc mai stărui însă Aceasta şi făcută lafăţişare de partidului in atate, predia că este vorba de un act făcut sub presiune. * In momentul când închidem ediţia de provincie a ziarului nostru întrevederea continuă. * D. Dinu Brătianu a fost vizitat, D. GH. TATARESCU ori de d. N. Titulescu, ministrul afacerilor străine, cu care a avut o întrevedere de o oră şi jumătate. D. N. Titulescu a înfăţişat şefului liberalilor situaţia politică internaţională. Putem adăuga că d. Dinu Brătianu a fost întru totul de acord cu modul de a vedea al ministrului nostru de externe. A. P. Samson ma l ştie hi sä oştite, biceiul că la întrevederea Dinu Brătianu-Gh. Tătărescu Şeful liberalilor doreşte convocarea congresului după întoarcerea d-sale din străinătate D. N. Titulescu a vizitat ori pe d. Dinu Brătianu a&nf SITUATIA ----- S’a aplanat conflictul. Liberalii nu se mai ceartă intre ei.- -----Şi acu ce fac -----Se cearta cu ţărăniştii, vaidiştii,umaniştii, averescanii, georgiştii şi celelalte partide mai mici... A nins In munţii Apuseni TURDA, 29. — In dimineaţa zilei de 27 Aprilie a început să ningă prin Scărişoara Gîrda de Sus şi Arieşeni, dar cu toate că a nins aproape ziua întreagă, zăpada nu s’a prins, de cât pe vârfurile munţilor. Muntele Biharia este alb de zăpadă. riss BALOTAJUL Pronosticul lui „Matin": o majoritate de 100 voturi pentru Frontul popular D. Goering dictator peste devize şi materii prime In afară de marile chestiuni cari se menţin permanent la ordinea zilei şi cari sunt: războiul din Abisinia şi remilitarizarea Renaniei, două în special trebuesc, pe baza ultimelor telegrame sosite din străinătate, scoase în evidenţă. întâia priveşte balotajul de la 3 Mai din Franţa. A doua numire a d-lui Goering ca dictator al devizelor si al materiilor prime, în Germania. In lumea întreagă se manifestă un viu interes pentru balotajul de Duminica viitoare, deoarece se ştie că de acţiunea viitorului guvern francez atârnă întreaga orientare a politicei europene şi prin aceasta, a celei mondiale. Cei în curent cu situaţia din Franţa cunosc că alta va fi, în problemele interne şi externe, atitudinea unui minister format din elemente radicale și centrist-conservatoare și alta a unui minister care ar fi emanatiunea Frontului popular — un minister francez de dreaptă putând de acum fi socotit pa exclus. Considerentele acestea fac ca discutiunile cari au loc acum la Paris, în jurul balotajului să fie urmărite pretutindeni, cu o mare şi încordată atenţiune. Ce spun în această privinţă telegramele sosite în cursul dimineţii şi pe cari le dăm în corpul ziarului ? Ele confirmă, după cum se va vedea, ceea ce n’am încetat să scriem in ultimele zile. Anume, că regula disciplinii republicane VA FUNCŢIONA SI DE DATA ACEASTA, CA TOTDEAUNA, IN TRECUT, in mod riguros sau cu foarte mici abateri , Partidele cari constitue Frontul popular, întrunite aseară, au făcut declaratiuni categorice in această direcţie. Şi pentru a da un exemplu de disciplină, d. Guernut, ministrul instrucţiunii publice publice, s’a retras (d. Quernut este radical) în favoarea unui candidat socialist care, Duminica trecută, a întrunit mai puţine voturi decât dânsul. Urmarea va fi că, dacă nu va găsi o altă circumscripţie, d. Guernut, care este un fruntaș radical, nu va mai fi membru în Camera viitoare, și va trebui să-și dea demisia din guvern. Aplicarea regulilor disciplinii republicane asigură succesul Frontului popular. Se va vedea din telegrame că ,Matin'“ — care^ este de dreapta — prevede un număr de 350 mandate pentru Frontul popular și 250-260 contra acestui front. Deci o majoritate de 100 voturi pentru Frontul popular. Eri am avut $i noi acelas pronostic. Venim acum la d. Goering. Acesta cumulează tot mai mult functiu- nile de prima ordine. Nu s’a uitat că el este președinte al guvernului prusac, ministru al aviaţiei şi preşedinte al Reichstagului. Dacă lăsăm ■ la o parte preşedinţia Reichstagului, care este o sinecură, — fiindcă parlamentul german nu se întruneşte decât odată la un an-doi şi atunci numai pentru a vota cu aclamaţiuni, fără să discute, legile ce i se prezintă, — celelalte slujbe cari i s’au încredinţat sunt destul de grele ca să-l absoarbă complect. Dar aceasta nu l-a împiedicat pe d. Hitler sa-l numească şi dictator peste devize şi peste materii prime. Dece numirea într’o materie unde desigur că d. Goering nu are nicio pricepere? Fiindcă, la Germania, unde tOTUL este supus constrângerii, şi forţei, s’a simţit nevoie, in domeniul economic, de UN OM TARE, de unul capabil să reducă, să concedieze şi să taie la carne vie. D. Goering are reputaţia de a avea un pumn de Fier. Poporul german ,condamnat să trăiască fără încetare sub astfel de pumn, va trebui să-şi plece grumazii şi pe terenul livrat atotputerniciei d-lui Goering. Ce va face acesta la devize şi la materii prime, domenii peste cari a domnit până acum d. Schacht, care nici dânsul nu este om slab? Va drămui devizele, din ce în ce mai puţine, şi va veghea ca burnfelor de viaţă ale poporului german, ci necesităţilor armamentului. Situaţiunea economică şi financiară a Germaniei este catastrofală. Expertul scade şi intrările de valută forte se micşorează in consecinţă. Deficitul bugetar este considerabil. D. Schacht şi alţii cer deflation®. Pentru a o face trebue un om căruia să nu-i pese de soarta celor daţi , fără, a celor cu lefuri şi salarii scăzute, a industriilor fără de lucru (fără de lucru din cauza neputinţei de a aduce materii prime) etc. S’a numit deci un dictator care să execute această treabă. Binefacerile dictaturii din Germania sunt evidente. Z.J .mr . Două miliarde pentru refacerea drumurilor şi şoselelor naţionale a anulat licitaţia de la 25 Aprilie şi s-au modificat condiţiile de finanţare La 25 Aprilie a avut loc, la direcţiunea generală a drumurilor, din ministerul de comunicaţii şi lucrări publice, licitaţia pentru concesionarea construirii şi refacerii şoselelor naţionale după programul întocmit de d. ministru Franasovici. Lucrările, însumând o valoare de circa două miliarde lei, urmează să înceapă chiar în campania de lucru din vară aceasta şi să fie terminate în cel mult trei ani—trei ani jumătate. Cum, în cadtul de sarcini figura clauza ca toate întreprinderile, fie din ţară, fie din otrăinătate, care vor veni la această licitaţie, trebue să prezinte garanţii bancare de finanţare şi cum, dintre 30 de concurenţi, numai trei au îndeplinit această condiţiune — rezultatul licitaţiei de la 25 Aprilie a fost amânat pentru azi. * In urma raportului prezentat azi d-lui ministru Franasovici, de către d. director general al drumurilor, inginer inspector general Mihalache, ministerul a anulat rezultatul licitaţiei ţinute fixând noui condiţiuni, mai uşoare, pentru licitaţia viitoare care va avea loc probabil la începutul lunei iunie. Intre nouile condiţiuni se fixează antreprizelor două alternative: Sau efectuarea lucrărilor prin finanţare, sau cu plata imediată, adică plata lucrărilor în măsura avansării lor. In orice caz, este interesant să semnalăm că concurenţii nu vor mai trebui să prezinte, odată cu oferta, şi scrisoarea de garanţie bancară pentru finanţarea loturilor ce li se vor atribui. Asemenea garanţii va trebui să fie preiinte numai în momentul când se va fi adjudecat lucrarea. Amintim că între lucrările de şosele dintre cele mai principale cari urmează să se execute sunt: şoseaua Bucureşti-Constanţa; Constanţa-Balcic-Ecrene şi şos. T.Severin-Mehadia -Orşova. Hauptmann a cheltuit banii luaţi de la Lindbergh NEW YORK 29. (Rador). „Numai Hauptmann singur a cheltuit suma plătită de aviatorul Lindbergh pentru răscumpărarea copilului ce-i fusese răpit*’, declară poliţistul McQuillan, care a fost unul dintre principalii anchetatori ai lui Hauptmann. Poliţistul a ajuns la această concluzie cu ocazia anchetei pe care a făcut-o asupra modului cum a fost cheltuită suma pretinsă drept răscumpărare. Dealtfel, spune el, această concluzie se impune şi din examinarea propriilor declaraţii făcute de Hauptmann, după care numai o mică parte din suma primită nu poate fi justificată. —....— -------- . importul de materii pri-Vizita primarul ministru al Poloniei la Budapesta. Itt HtSöMíl Stint sHsii KssGiasfegwsfîs fa gseasfeoe®