Dimineaţa, mai 1936 (Anul 32, nr. 10542-10572)
1936-05-09 / nr. 10550
r MUSSOLINI A PROCLAMAT ANEXAREA ABISINIEI Cum este prezintată la Roma situaţia in vederea sesiunii Ligii, care începe la 11 Mai ROMA, 7. (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas transmite: Italia va trimite un representant la Geneva la sesiunea consiliului Societăţii Naţiunilor care-şi începe lucrările la 11 Mai. Acest reprezentant însă nu va fi însărcinat să înceapă negocieri cu Societatea Naţiunilor pentru soluţionarea problemei abisiniene. Această soluţionare, din punctul de vedere italian, nu ar putea să constea decât în recunoaşterea stărei de fapt, adică a „anexiune”. La Roma a circulat svonul că această anexare ar urma să fie declarată oficial în şedinţa de Sâmbătă a Camerei italiene. Svonul acesta nu e confirmat, însă cercurile italiene socotesc in unanimitate că discursul pronunţat alaităeri de d. Mussolini nu înseamnă altceva decât proclamarea anexării Abisiniei. Teza italiană, expusă de cercurile diplomatice italiene, a fost confirmată şi precizată pe cale diplomatică. Această teză susţine că guvernul italian a fost dispus să negocieze cu guvernul abisinian, însă de la plecarea Regusului şi a principelui moştenitor, negocierile au devenit imposibile. Un fapt capital este acela că Marea Britanie nu opune nici o obiecţiune reală acestui punct de vedere. Se poate crede că Marea Britanie ar urma să discute numai punctul de vedere strict juridic, adică acela cu privire la existenţa cel puţin teoretică a unui stat abisinian membru al Societăţii Naţiunilor şi în contra căruia victoria italiană n’ar putea avea nici o influenţă. Cercurile italiene bine informate lasă să se înţeleagă dimpotrivă că Marea Britani© ar fi gata să recunoască faptul îndeplinit şi că ea insistă în special, dacă nu chiar în mod exclusiv, de a obţine din partea Italiei e un angajament de a nu forma o armată din elemente negre, adică indigene, mai mare decât ar fi nevoie pentru necesităţile interne ale Abisiniei. Guvernul italian menţine pe de altă parte făgăduielilefacute în mai multe rânduri cu privire la respectarea intereselor puterilor semnatare ale tratatului din 1906, adică a zonelor economice, garantarea regimului apelor, etc. şi că asupra acestor chestiuni s© vor putea începe conversaţii bilaterale. Aceasta bineînţeles în cazul când Marea Britanie va accentua noua direcţi© pe care se pare că voieşte să o ia şi că problema ridicării sancţiunilor se va pune într’un viitor foarte apropiat. Totuşi, termină corespondentul agenfiei Siawas, nimeni dintre personalităţile italiene nu crede că în actuala sesiune a consiliului Societăţii Naţiunilor, comitetul de 18 ar pu»tea»să ia această hotărîre. ————— ► • -« ——mm. trei zile a făcut loc unul calm absolut, sub care pare să se ascundă serioase îngrijorări. In adevăr, cercurile guvernamentale italiene sunt serios preocupate de viitoarea organizare politică a Abisiniei şi de negocierile ce vor începe după victoria militară. Cu alte cuvinte, se pune întrebarea dacă guvernul italian va putea să se bucure uşor, cum a afirmat in mai multe rânduri, de succesul obţinut fără a intra în lungi discuţii şi fără a fi silit să se ridice din nou contra Genevei şi contra Angliei. D. Mussolini a declarat că Abisinia este Italiană. Unii trag de aici concluzia că guvernul italian va proceda la anexarea totală a Abisiniei; alţii se întreabă dacă n’ar fi preferabilă o combinaţie mai puţin radicală. In orice caz, ideia unui protectorat a căzut definitiv. Optzeci la sută din conducătorii fascişti sunt pentru anexarea totală. Dar restul de douăzeci la sută, printre cari s’ar număra şi d. Mussolini, sunt mai puţin categorici. Ei cred că anexarea totală ar ridica probleme care ar ameninţa să tulbura pacea. Anglia se va considera nu numai atinsă în interesele ei, dar mai ales lovită în prestigiul ei de mare imperiu. Şi nimeni la Roma nu ignorează că cel mai târziu în doi ani Anglia va putea dispune de un armament extrem de periculos. Mareşalul Badoglio a numit guvernator civil al oraşului Addis Abeba pe d. Giuseppe Bottai, care şi-a părăsit demnitatea de guvernator al Romei pentru a pleca in Africa Orientală ca voluntar. NEGUSUL A SOSIT LA SUEZ PORT SAID, fi (Rador). — Crucişătorul englez „Enterprise” este aşteptat să sosească aci astă noapte la ora 3. Negusul şi familia sa, cari se află pe bordul acestui vas, urmează să părăsească vasul, pentru a îi transportaţi la îlaiîta cu vaporul „Valliant”. SUEZ, 7 (Rador). — Vaporul de război englez „Entreprise“, de bordid căreia se află Negusul, a sosit aci azi dimineaţă la ora şase. Pe punte au putut fi observate mai multe persoane din suita Negusului, dar acesta nu a fost văzut, apoi la chestiunea remilitarizârii Rhenaniei spunând: — Câţi din membri Camerei Comunelor sau din oamenii In afară de Camera Comunelor—a întrebat d-sa — pot să-şi dea seama de semnificaţia acestei ameninţări? — A cere Marei Britanii să ia o măsură care i-ar angaja toate forţele in Mediterana Orientală, in timp ce primejdia europeană se apropie, ar însemna o pierdere totală a sentimentului realităţii. A luat apoi cuvântul d. DERMAYS liberal naţional care a afirmat că Hitler a remilitarizat Rhenania ,şi că Mussolini a pornit la cucerirea Abisiniei, pentru că ştiau că Anglia nu se va bate pentru respectarea tratatelor. D-sa a propus continuarea sancţiunilor şi crearea unui bloc al statelor din jurul canalului Mânecii care să apere aceasâ regiune, in cadrul Societăţii Naţiunilor. Deputatul conservator O’NEIL a cerut desfiinţarea sancţiunilor şi limitarea activităţii Societăţi Naţiunlor. DESMINŢIREA UNUI ÎMPRUMUT GERMANIEI Deputatul labursk LESLIE a cerut apoi informaţii asupra eventualităţii acordării unui împrumut Germaniei, la care lordul Crambourne, subsecretar de stat la externe, a răspuns că nu există nici un demers în acest sens şi că nu există vreun motiv să eu creadă că cercurile financiare britanice ar putea proceda împotriva sentimentelor generale ale Camerei Comunelor. • Desbaterile s'au terminat fără vot. Şedinţa a fost închisă în mod automat la ora 23, pe când mai vorbea deputatul comunist întrucât aşa dictează regulamentul Camerei. * DIFERITE PROPUNERI + Ce se ascunde îndărătul entuziasmului italian LA ROMA PROFUNDĂ ÎNGRIJORARE ȘI NEHOTĂNIRE ROMA, 7, (Ager). — Marele entUsiasm care a domnit aici in ultimele Sâmbătă 9 Mai 1936 S’a atenuat încordarea anglo-italiană? LONDRA, 7. (Ager). — In cercurile politice engleze se observă că încordarea anglo-italiană a fost considerată atenuată de declaraţiile făcute de către d. Mussolini trimisului special al ziarului „Daily Mail“. Se subliniază că în aceste declaraţii Ducele s’a arătat cât se poate de conciliant şi îndeosebi plin de menajamente pentru interesele britanice. Opinia publică engleză se arată foarte sensibilă la asigurările date de şeful guvernului italian în momentul celei mai strălucite victorii militare italiene, adică în apogeul succesului. Ordinea a fost restabilită la Addis-Abeba DJIBU'n 7, (Rador). Legăturile telefonice si feroviare au fost reluate intre Djibuti si Addis Abeba ori după amiază la ora 16. Trupele franceze au sosit la Addis Abeba, după ce pe drum au avut o ciocnire cu o bandă de jefuitori în gara Lakaki. Trupele franceze nu au avut nici o pierdere. Ele se vor retrage de la Addis Abeba la Diredauia dat fiind că italienii sunt acum stăpâni pe situaţia din Addis Abeba, unde ordinea este complect restabilită. Oraşul Harrar este părăsit de bandele de jufuitori alchinieni, însă până acum nu a fost ocupat de italieni. Uniunea Sud africană pentru menţinerea sancţiunilor LONDRA, 7 (Rador). — Generalul Hertzog, preşedintele de consiliu al Uniunii Sud-Africane, a declarat eri în Parlamentul din Capetown că reprezentanţii Africei de Sud la Societatea Naţiunilor au primit instrucţiuni să susţină, în viitoarea sesiune a consiliului, toate măsurile menite a apăra prestigiul Societăţii Naţiunilor. Este prea devreme, a declarat d-sa, cu tot eşecul suferit în chestiunea abisiniană, se se considere sancţiunile ca măsuri defectuoase. Dacă, Societatea Naţiunilor vrea să rămână credincioasă obligaţiilor ei, ea trebue să menţină politica sancţiunilor, la nevoe, timp de mai mulţi ani. Generalul Smuts a declarat că este partizan al politicii sancţiunilor. Cele aplicate acum împotriva Italiei trebue să fie menţinute. Dacă Italia ar putea exploata succesul ei militar fără piedici, lumea s’ar afla în fața unei afise foarte grave. D. Bottai guvernator ai Addis-Abebei ADDIS ABEBA, 6. (Rador).) — t DESBATEREA POLITICII EXTERNE, IN CAMERA COMUNELOR In urma cererii partidului laburist, ori după amiază au avut loc, în Camera Comunelor, dezbaterile asupra politicii externe. In faţa unei Camere arhipline, discuţia a început cu interpelarea deputatului DALTON, fost subsecretar de stat la ministerul afacerilor străine in guvernul laburist. D. Dalton a învinuit guvernul britanic că n’a căutat, pe baza art. 11 din pactul Soc. Naţiunilor, să opreamEDEN, ministrul de externe al Angliei, a răspuns ţinând o mare cuvântare şi făcând importante declaraţii. CHESTIA ÎNCHIDERII CANALULUI DE SUEZ D-sa a arătat slăbiciunea sancţiunilor, accentuând că o singură sancţiune ar fi avut efect: aceia de a lipsi Italia de folosinţa canalului de Suez, ea însă n’ar fi putut fi luată, căci art. 1 al convenţiei privitoare la canalul Suez spune clar că acest canal trebue să rămână deschis atât in timp de pace ,cât şi in timp de război. Dată fiind atitudinea multora dintre guverne faţă de sancţiuni, măsura închiderii canalului de Suez n’ar fi găsit o unanimitate intre reprezentanţii acestor guverne. Nici partidul laburist, dacă ar fi fost la putere, n’ar fi putut urma altă politică. CE TREBUE SA DEVIE SOCIETATEA NAŢIUNILOR Trebue să facem faţă faptelor, a continuat d. Eden, şi să admitem insuccesul Societăţii Naţiunilor cu propria noastră dezamăgire. Este clar că Societatea Naţiunilor trebue să continue. Acest organism trebue să hotărască unitar calea sa viitoare de acţiune şi la momentul potrivit, guvernul britanic va fi gata sâ-şi spună părerea. Guvernul briscă deslănţuirea războiului italo-abisinian şi că nu a executat apoi obligaţiile înscrise în pactul Societăţii Naţiunilor şi în deosebi acelea din art. 16. Deputatul laburist a cerut guvernului să arate ce măsuri va lua după victoria italienilor precum şi să dea explicaţii cu privire la chestionarul pe care guvernul britanic urmeazăsă-l remită guvernului german. Janic a mers mai departe decât Societatea Naţiunilor şi de aceia a luat conducerea acţiunii. Societatea Naţiunilor n’a putut opri dezlănţuirea războiului şi nici războiul după începerea lui.’ Ea a făcut însă mai grea şi mai costisitoare continuarea, războiului. Se poate prevedea oare că în viitor acţiunea Societăţii Naţiunilor va fi mai viguroasă decât a fost în conflictul italo-abisinian? Vor fi naţiunile mai dispuse să înfrunte în virtutea pactului de la Geneva riscuri mai grave decât cele de până acum? Este posibil să se dea acţiunii Societăţii Naţiunilor o organizare de aşa fel încât această acţiune să fie mai degrabă preventivă decât represivă? In privinţa politicii pe care înţelege să o susţie la 11 Mai la Geneva, d. Eden a dat asigurarea că guvernul va continua politica de până acum, întemeiată pe pactul Societăţii Naţiunilor. CHESTIONARUL GERMAN Cu privire la chestionarul ce urmează a fi trimes guvernului german, la o întrebare a d-lui Lloyd George, ministrul de externe al Britaniei a răspuns că chestionarul nu cuprinde probleme determinate de cererile altor guverne. Răspunderea lui o are numai guvernul britanic. Chestionarul britanic va fi supus sporirea sancţiunilor, până când Italia va consimţi să se supună condiţiilor ca i se impun. EXPUNEREA LUI SIR AUSTEN CHAMBERLAIN A luat apoi cuvântul SIR AUSTEN CHAMBERLAIN care declară că continuarea sancţiunilor ar însemna de acum înainte o politică tot atât de primejdioasă pe cât de zadarnică. Izgonirea Italiei din Societatea Naţiunilor, ar însemna o slăbire a Ligii. O acţiune navală ar fi putut reuşi la început. Mâine însă ar duce la război, îmbătată de victorie, Italia n’ar mai putea capitula în faţa vreunei ameninţări. Abisinia nu mai poate fi reconstituită aşa cum era. Lupta n'ar mai fi pentru pace, ci pentru răzbunare. Sir Austen Camberlain a trecut astăzi in întrevederea pe care ambasadorul britanic din Berlin o va avea cu cancelarul Hitler sau cu ministrul de externe al Germaniei. PROBLEMA INARMARH Vorbind apoi de numeroasele greutăţi pe care guvernul le are de rezolvat, d. Eden a spus că nu trebue să se piardă nici un moment din vedere reînarmairea activă la care se dedau unele naţiuni, chiar in pofida economiei lor naţionale. Guvernul britanic nu-şi va putea îndeplini acest rol în mod efectiv, în mijlocul unei lumi înarmate, decât dacă are mijloace la dispoziţia sa. De aceia face apel la cea mai mare unire naţională, dacă voim ca democraţiile să supravieţuiască, a spus d-sa. SPORIREA SANCŢIUNILOR A luat apoi cuvântul d. SINCLAIR deputat liberal, care a spus că e în mod sincer de părere că Societatea Naţiunilor nu a eşuat încă (aplauze pe băncile opoziţiei) pentru că chestiunea care se află în joc intre Societatea Naţiunilor şi Italia nu a fost încă soluţionată. D-sa a cerut Declaraţia d-lui Eden DUVVAI BA TA O ziaristă americană dispărută WASHINGTON 7, (Rador). — D. Engert, ministrul Statelor Unite la Addis Abeba, a comunicat astănoapte guvernului american că toţi supuşii americani cari se aflau la Addis Abeba în timpul dezordinelor recente, au putut fi salvaţi, afară de ziarista americană miss Eleanor Meade, venită din New York, care a dispărut. Comunicarea ministrului Statelor Unite din Abisinia adaugă însă că miss Eleanor Meade s-ar putea să se găsească printre pasagerii plecaţi cu ultimele trenuri din Addis Abeba, înainte de începutul dezordinelor. Se mai anunţă că se fac cercetări pentru regăsirea ziaristei americane. Bunurile misiunilor şi spitalelor americane din Addis Abeba şi împrejurimi, sunt intacte, însă mai mulţi cetăţeni americani şi-au pierdut întreaga lor avere în timpul jefuirea oraşului de bandele de soldaţi abisinieni care au devastat orașul până la ocuparea lui de trupele italiene. --- MMI» - -- Instrucţiunile pentru revizuirea străinilor D. Sergiu Dimitriu, secretarul general al ministerului de interne, a lucrateri dimineaţă, cu d. Bârzescu, inspector la controlul străinilor, dând redactare definitivă instrucţiunilor amănunţite cu privire la revizuirea supuşilor străini salariaţi şi nesalariaţi. Instrucţiunile au fost semnate de d-ni miniştri Inculeţ şi Nistor şi trimise apoi tuturor inspectoratelor de poliţie şi muncă. S-a stabilit definitiv că în localităţile unde există inspectorate regionale de poliţie, comisiunile vor lucra acolo pentru străinii fără şi cu profesiunea, sub preşedinţia inspectorului regional de poliţie; în localităţile unde nu sunt inspectorate de poliţie, comisiunile vor lucra la inspectoratul de munca, sub preşedinţia inspectorului respectiv. Acordul comercial franco-american a fost semnat PARIS, 7. (Rador). — D-nii Laboulay şi Hiull au semnat eri la Washington un acord comercial franco-amreican. Ministerul comerţului comunică că în acest acord este prevăzută, cu unele excepţii, clauza naţiunii celei mai favorizate. Acordul intră în vigoare la 15 iunie 1936, fiind încheiat pentru o perioadă de un an, care se va prelungi în mod tacit, dacă acordul nu va fi denunţat de una dintre părţi, cu şase luni înainte. Textul acordului va fi publicat la 13 Mai atât la Paris cât şi la Washington. Se subliniază că noul acord comercial este primul încheiat intre Franța şi Statele Unite de 150 ani încoace. Răpitorul lui Jacob condamnat la trei ani închisoare BASEL, 8, (Rador). ■— Cartea cu Juri a condamnat astăzi pe ziaristul Wesemannn la trei ani închisoare. Wesemann este vinovat de a organizat răpirea ziaristului german refugiat Berthold Jakob. Se știe că răpirea ziaristului Berthold Jakob a provocat o mare vâlvă şi că numai în urma energiei atitudini a guvernului elveţian autorităţile germane au liberat pe ziarist. Pagina 7-a MOARTEA EDITORULUI H. STEINBERG Eri după amiază a Încetat din viaţă H. Steinberg, cunoscutul editor din Capitală. El a fost proprietarul librăriei şi editurii „Cultura Românească“, bine cunoscută mai ales pe tărâmul de editură a cărţilor didactice. Editura a fost înfiinţată in anul 1866 de tatăl lui, Hascal Steinberg, care şi-a stabilit comerţul de anticărie şi editură de cărţi populare in Hanul Golescu. Fiul său, H. Steinberg, a intrat în acest comerţ în anuil 1877 şi până acum n’a încetat să-şi închine viaţa unei munci fără preget pentru propăşirea culturii şi răspândirea ei în straturile cât mai largi ale poporului. In anul 1929 editura a fost transformată in societate anonimă română cu denumirea „Cultura Românească" şi având în consiliul de administraţie pe d-nii Gh. N. Costescu, inspector general şcolar, I. Nisipeanu, profesor, Petre Ghiaţa profesor, T. Grigorescu, profesor, şi Alexandru Voinescu, directorul învăţământului primar. Editura H. Steinberg are meritul de a fi pus bazele colportajului cultural la sate şi in mahalele oraşului. Dacă în zilele noastre, în România Mare, cu atâtea mijloace tehnice la dispoziţie, cartea apare şi se răspândeşte cu aşa greutat’e, în România Mică, dinainte de editarea şi publicarea unei cărţi , la un act de adevărat eroism. Editura H. Steinberg, astăzi Cultura Românească are meritul de a fi tipărit şi răspândit mai mult decât toate celelalte edituri, cărţi cu cântece populare, legende şi vieţi de eroi naţionali, broşuri cu cuprins religios, calendare şi poveşti, cari pătrundeau mai uşor în straturile de jos ale poporului, contribuind la trezirea gustului de citit şi la luminarea celor mulţi. Primele cărţi de şcoală, executate în bune condiţiuni tehnice, au apărut la librăria Steinberg. Abecedarele şi cărţile de citire, editate de această librărie au fost premiate acum 35 de ani de marele Spire Haret. Editura „Cultura Românească" a editat şi tipărit numeroase manuale şi de curs secundar, din cei mai de frunte autori români şi străini. Cei mai de seamă scriitori ai noştri ca Liviu Rebreanu, D. D. Patraşcanu, Radu Rosetti, Jean Bart, H. Sanielevici, Ramoschi, Gib Mihăescu au găsit in H. Steinberg un editor înţelegător şi priceput. După cum se vede, editura înfiinţată în 1896 a adus un real folos culturii româneşti, răspândind-o în toate colţurile ţării şi popularizând folklorul atât de bogat al legendelor vechilor haiduci şi eroi naţionali. H. Steinberg moare în vârstă de 73 ani. ww H. STEINBERG a circulară a ministerului de instrucţie Ministerul instrucţiune! a trimis următoarea circulară tuturor prefecturilor d© judeţ, primăriilor urbane şi Camerelor de comerţ şi de muncă : „Prin Decretul Regal No. 660 din 31 Martie 1936, s’a promulgat legea pentru organizarea învăţământului comercial secundar, publicată in Monitorul Oficial No. 77, p. I, din 1 Aprilie 1939, iar cu Decretul Regal nr. 908 din 9 Aprilie 1936 s’a promulgat legea pentru organizarea şi funcţionarea Învăţământului secundar industrial de băeti şi fete, publicată in Monitorul Oficial No. 88, p. I. din 16 Aprilie 1936. Legile stabilind obligaţiile ministerului de instrucţie au trecut şi in grija autorităţilor locale o parte din cheltuelte materiale necesare la promovarea învăţământului practic. 1) Legea învăţământului comercial secundar. In art. 30 prevede pentru Municipiu, Comune şi Camere de Comerţ şi industrie obligaţia de a construi, a repara şi a Întreţine localurile de şcoală şi l locuinţa personalului administrativ al şcoalei; a dota şcoalele cu mobilierul şi materialul didactic; a Îngriji de încălzitul, iluminatul şi celelalte trebuinţi gospodăreşti ale localurilor de şcoale. 3) Legea învăţământului secundar industrial de băeţi şi fete. In art. 108 dă in sarcina Judeţelor şi a comunelor, construirea de noi localuri, reparaţia şi Întreţinerea localurilor de şcoale şi a locuinţelor personalului intern, o parte din bursele elevilor, Încălzitul, luminatul şi apa. Aceste cheltueli, conform prevederilor ambelor legi sunt obligatorii. Întrucât in cazul când judeţele şi comunele nu ar înscrie în bugetele respective sumele destinate acoperirii cheltuelilor menţionate mai sus, ministerul de interne, de comun acord cu ministerul Instrucţiunii Publice, prin Casa Şcoalelor va înscrie din oficiu, sumele necesare fără de care nu se vor aproba bugetele. Bineînţeles că sumele cu care veţi contribui, vor fi utilizate pentru şcoalele din judeţul sau oraşul respectiv şi vor fi fixate în funcţie de trebuinţele acestor şcoale şi în raport cu resursele bugetare ale judeţului şi comunelor din acest judeţ. Avem onoare a vă ruga, călduros, să acordaţi toată bună voinţă intervenţiei noastre şi să prevedeţi in bugetul Dvs., pentru exerciţiul financiar 1936-37, sumele necesare în vederea realizării dispoziţiilor legilor învăţământului comercial şi industrial”. O delegaţie militară iugoslavă a sosit la Paris PARIS 7, (Rador). — Eri a aterizat pe aerodromul din Le Bourget un avion cu o delegaţie militară iugoslavă în frunte cu generalul Jakovici. LA ANGHINA PECTORALA, dureri din când în când în regiunea inimii, legată de un sentiment de frică şi apăsare, e recomandabil a se curăţa zilnic stomacul şi intestinul cu apa naturală purgativă ,,FRANCISC IOSIF”. Recomandat de medici. Dirijabilul „Hsfeburg“ a plecat ori spre America FRIEDRICHSHAFEN 7, (Rador). La plecarea dirijabilului „Hindenburg‘‘ spre America de Nord au asistat aseară mai multe mii de persoane care au făcut o călduroasă manifestaţie de simpatie echipagiului aeronavei. Dirijabilul a luat pe bord o încărcătură de 1.500 litri vin de Rhin, o mare cantitate de bere bavareză, un bogat material fotografic şi cinematografic, precum şi 20.000 scrisori pentru diferite persoane din America de Nord. Dintre pasagerii dirijabilului, în număr de 51, sunt numeroşi savanţi, ziariști, turiști, aviatori, etc. Cutia cu Scrisori!*) Primim spre publicare: Din partea Asociaţiei generale a funcţionarilor publici, secţiunea „Asigurărilor sociale”, suntem rugaţi a publica următoarele: Domnule Director, In ziarul „Curentul” cu data de Sâmbătă 2 Maiu 1936, a apărut un articol în care se aduc Directorului Personalului din Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, unele acuzaţiuni cu privire la alocarea în buget a Sporului „Titulescu”, drepturi câştigate de funcţionarii în pauză încă din anul 1924 şi cam printr’o rea Interpretare data de Consilierul Controlor de pe lângă Asigurările Sociale ne-au fost reduse în anul 1933. Comitetul Secţiunei funcţionarilor din Asigurările Sociale care activează în cadrul Asociaţiei g-rale a funcţionarilor publici, în numele funcţionarilor din această categorie, desminte pe această cale cele publicate în ziarul „CURENTUL” cu data sus arătată, referitor la onorabilitatea Directorului Personalului, declarându-le complect inexacte. Cât privește sumele ce s’au colectat în diferite rânduri de către Comisiunea aleasă ,,ad-hoc” pentru apărarea drepturilor încălcate, declarăm că ele au servit la acoperirea cheltuielilor de judecată şi onorariu de avocat în procesul pe care funcţionarii vexaţi de măsura Consilierului Controlor l-au intentat în justiţie. Fiind încredinţaţi că veţi binevoi a da publicităţii cele de mai sus, primiţi vă rugăm DOMINIE E.ERECTOR asigurarea respectului şi a deosebitei noastre consideraţiuni. Preşedinte, (ss.) VICTOR VALERIU Secretar- General, (ss.) NICOLAU *) Direcţia nu-şi ia nici o răspundere pentru cele pubicate sub această rubrică..