Dimineaţa, mai 1936 (Anul 32, nr. 10542-10572)

1936-05-01 / nr. 10542

Pagina Îmbrăcaţi copiii Do. la raionul de Confecfiuni Galeria Lafayette Sorfulet« organde fi marquisette dela Lei *­7­5 Costumase rips­­i panama dela .Lei 250 Costumase poplin Indanthien dela Lei 350 Rochiţe anti crease, gule­­raşe organdi broda­­te dela . . . , Lei 195 Rochite Tobralco, gule­­raşe pichet, mo­­dele şic de la .Lei 225 CALEMES LAFAYETTE larels turneu ai mm ..cărăbuş" Va reprezenta marele succes din luntea întreagă, formidabila operetă operetă în 2 acte şi 2® tablouri de Harbach şi Hamerstein, muzica de FRIML şi SXOTHART Versiune românească de N. KIR­I­­ŢESCU MAUD MART Această operetă s’a jucat ani Întregi în toată lumea cu un succes extra­ordinar, cu D-nele: OLGA SOLOMONEANU MAUD MARY Tanfi Grigoriu, Margareta Gheor­­ghiu, Vivette Popescu, Elena Bur­­maz, Tanti Dinescu, Elly Ionescu şi D-nii: AL. GIUGARU N. ROMAN, PIU MIRONESCU, I. DI­NESCU, TRESTIAN, COSTELLO, I. STOENOUI, M. MIREA, etc. Şi AUREL MUNTEAN!!­tanase şi MYA APOSTOLESCU Mare balet cu 69 balerine sub con­ducerea D-nei Floria Capsali şi Clark Nichols, costume şi decoruri dela Paris. Cea mai mare montare ce s’a văzut în România. Cea mai veselă operetă din ultimii ani, se râ­de cu lacrimi. Orchestra proprie sub conducerea D-lui G. Dendrino. itinerariul cu opereta „ROSE-MARIE” Joi 30 Aprilie Vineri 1 Mai Sâmbătă 2 Mai Duminică 3 Mai Luni 4 Mai Marţi 5 Mai Miercuri 6 Mai Citiţi Dimineaţa Copiilor TIMIŞOARA CRAIOVA PITEŞTI PLOEŞTI ■ONSTANTA BAZARGIC CĂLĂRAŞI llflil Director C. TANA»*. Ca un cerc de fier împrejurul pieptului simte bolnavul de arterioscleroza greutăţile de res­piraţie. Pe lângă ameţeli, vărueli in urechi, ş. a., greutăţile de respira­re indică, la individul trecut de 40 de ani prezenţa arteriosclerozei. Singurul medicament care acţionează puternic asupra tuturor simptome­­lor acestei boli, este Skle­rolsyrup Prof. Dr. Mla­de­­­o­wsky. Sklerolsyrup dizolvă să­rurile de calciu din pe­reţii arterelor. In acest fel circulaţia, sângelui redevine normală, inima poate să lucreze în voe şi toate simptomele arteriosclerozei dispar rând pe rând. După cura de cinci flacoane Skle­rolsyrup, bolnavul se simte complect restabilit.. Diabeticii vor lua Sklerolsyrup D,1 preparat fără zahăr. Broşura „Arteriascleoze, şi noul ei tratament cu Sklerolsyrup Prof. Dr. Mladejowsky”, în care se găsesc ne­numărate scrisori de mulţumire din partea bolnavilor şi medicilor, se capătă gratuit la farmacii şi dro­gherii, sau la cerere prin poştă la Dep. General E. & L. Cioară, strada Speranţei 37, Bucureşti 3. GREFA TRIBUNALULUI DOLJ BEC­­I Extras Aprilie 1936 D-na Anetta Al. Hagi Gheorghe, din Craiova str. Obedeanu Nr. 4, prin petiţia înreg. la Nr. 15004 din 2 Aprilie 1936, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Alexandru Hagi Gheorghe din Craiova str. Las­car Catargiu Nr. 12, pentru motive determinate de lege. Din această căsătorie a rezultat o copilă cu numele de Angela San­ta­zza, în vârstă actualmente de 11 ani, iar soțul nu are nici un fel de avere decât leafa de magistrat. Pentru care am format prezentul extras care se va publica conform articolului 283 din codul civil. Recensământul general in Rusia MOSCOVA, 29. (Rador). — Con­siliul comisarilor poporului a hotă­­rit ca la 1 Ianuarie 1937 să se facă In întreaga Uniune Sovietică recen­sământul general al populației. Ultimul recensământ s’a făcut tn 1926. dimineața PALATUL JUSTIŢIEI Procesul poliţiştilor Turcu şi Bederoff a fost amânat Sala de şedinţă evacuată cu forţa Eri, in faţa secţiei a treia a Tribu­nalului de Ilfov, trebuia să se judece procesul intentat de antifasciştii Ana Pauker şi Colef poliţiştilor Turcu şi Bederof pentru Încercare de asasinat, împrejurările in caii a fost Împuşcată Ana Pauker sunt cunoscute şi prin re­latările ziarelor, dar şi prin zvonurile cari au circulat indignând, pe bună dreptate, lumea paşnică sau sătulă de atâtea gesturi nebuneşti. Acum aproape un an, pe strada An­tim mai mult de douăzeci de poliţişti au tăbărit asupra antifasciştilor Ana Pauker şi Odlef arestându-i. Nu ne vom opri asupra faptului dacă aresta­rea antifasciştilor, ziua şi in plină stra­dă, era sau nu motivată şi dacă ea se făcea în baza vreunui mandat. Nu. Şi aceasta cu atât mai vârtos, cu cât sunt frecvente abuzurile săvârşite de orga­nele poliţie. După ce antifasciştii Ana Pauker şi Colef au fost svârtiţi într’o maşină, po­liţiştii mai sus numiţi au îndreptat re­volverele în­spre arestaţi, spunându-ie că s’a sfârşit cu ei. In clipa urmă­toare revolverele au trosnit, unul din gloanţe rănind pe Ana Pauker într’un picior. Colef a scăpat ca prin minune. Pentru ce au tras poliţiştii Turcu şi Be­derof? Din cele petrecute nu se vede nicăiri că antifasciştii au căutat să o­­pună rezistenţă sau să fugă. Este ridi­col să se creadă una din aceste ipoteze deoarece poliţiştii erau prea mulţi ca să poată fi biruiţi numai de o femeie şi un bărbat şi, lucru categoric, două­zeci şi ceva de inşi erau gata să uzeze de revolvere un caz că arestaţii voiau să fugă. Totuşi, poliţiştii Turcu şi Be­derof au săvârşit ceea ce ştie toată lu­mea: încercare de asasinat. Desbaterile procesului sorocit­ori a­­veau să lămurească şi — suntem con­vinşi — să pedepsească pe poliţişti. Dar procesul n‘a avut loc. El a rămas să se judece tocmai la 18 Septembrie. Pe tabela proceselor la zi, el a fost plasat ultimul din cele optzeci. Oricât de repede s’ar fi trecut peste procesele anterioare, procesului poliţiştilor Turcu şi Bederof tot nu-i venea rândul până la ora şapte seara. Când clopoţelul preşedintelui a a­­nunţat prima pauză câţiva agenţii de poliţie au somat publicul să părăsească sala. S’a petrecut o busculadă in toată regula. Cu toate că după lege există publicitatea dezbaterilor, publicul a fost evacuat cu forţa. UN PROTEST Dupâ ce sala de şedinţă a fost eva­cuată cu forţa de către agenţi, publicul a manifestat ostil faţă de această sa­mavolnicie pe sălile Tribunalului, apoi întocmind un protest cu câteva sute de semnături a trimis o delegaţie ca sâ-i înmâneze d-lui preşedinte Cos­tin. Cu toate insistenţele, delegaţia n’a fost primită de d. preşedinte. Aceia­ delegaţie a cerut d-lui pro­curor Benedict Stoenescu să poto­lească pe agenţii cari au abuzat de calitatea lor evacuând publicul din sala de ședință. Interpretarea legii concurenții neloial« Cu prilejul ordonanței definite*« de trimitere in judecată emise de d. jude­câtor de instrucție Lazaroneanu, de a­­cord cu d. procuror Manea, Sn contra comerciantului René Dumod, din strada Toamnei No. 193, s'a dat o interesantă interpretare art. 2 din legea pentru re­primarea concurenței neloiale. In speță, d. Dumod fusese reclamat parchetului, pentru faptul că a pus in vânzare anumite produse farmaceutice pe a căror ambalaj a arătat că sunt fă­cute la Paris, deși in realitate au fost fabricate in laboratorul d-sale din Bu­ Femeia trebue să-şi spună cuvântul mai ales în chestiunile cari o pri­vesc direct. Căci ea cunoaşte efec­tele nefaste ce le au tulburările menstruale asupra întregii ei fiinţe, ştie de asemenea că ivirea menopau­zei declanşează un serios dezechili­bru în organism, şi că starea ei de continuă iritabilitate nu e de na­tură a ferici pe cei din imediata ei apropiere. Aceste deficienţe, femeia înţeleaptă va reuşi să le măture, căci ştiinţa ii pune la dispoziţie preparatul „Memoklin” produsul unor trudnice şi îndelungate cercetări a celor mai încercaţi pioneri ai ştiinţei. Graţie lui „Menoklin” femeia scapă de du­rerile de cap persistente, crampe, valuri de căldură, greţuri, redobân­­dindu-şi calmul de care are atâta nevoie in ziua de azi. Cereţi „Menoklin” la repr. gen. farmacia „Thoiss”, calea Victoriei 184, Bucureşti, cu lei 135 wanfcam 8? Mişcarea şahistă feminini e în plină ascensiune, graţie unei feri­cite inspiraţii pornite de la comite­tul de organizare al Federaţiei ro­mâne de şah. Am­ avut ocazia să asist — para­lel cu desfăşurarea semifinalei pen­tru campionatul naţional pe anul în curs — la o interesantă manife­­staţiune şahistă a reprezentantelor sexului frumos. A fost un spectacol care s’a bu­curat în special de Interesul amato­rilor şi publicului şahist, pentru care această competiţiune, unică la noi in ţară, le-a stimulat o îndrep­tăţită curiozitate. .Mesele de joc erau asaltate. Jucă­toarele au trebuit să ducă lupta pe două fronturi: cu adversarele şi cu publicul spectator. Arbitrii şi comisarii de joc au fost siliţi, nu numai odată, să recurgă la îndatoririle lor extreme, pentru des­congestionarea mulţimii din jurul meselor. Lupta a fost grea. Inexperienţa şi timiditatea au primat, derutând, si­guranţa de joc şi făcând aproape imposibilă concentrarea şi puterea de combinaţie necesară pentru sus­ţinerea unei partide. Erau la primul examen, şi acesta eliminatoriu! Dacă ar fi fost posibila eventualita­tea unui antrenament amical, di­ficultăţile s’ar fi atenuat simţitor. Familiarizarea cu tabla de şah, cu ochiul spectatorului exigent şi cu atmosfera de concurs, ar fi dus normal la suprimarea balasturilor de forţe care s’a observat în timpul concursului şi la o mai serioasă e­­chilib­rare a situaţiilor în clasificaţi®. Ocazia nu este însă pierdută. A fost prima experienţă care a deschis drumul unui curent binevenit. în­cercarea revistei „Realitatea ilustra­tă“, de a organiza o astfel de ma­­nifestaţiune, anul trecut, a avut meritul de a fi dat ideea care, mai târziu, să se traducă în fapt. CUPA ZIARULUI „DIMINEAŢA“ Gestul ziarului nostru de a încu­raja această manifestaţiune şahistă, oferind o cupă specială, cum şi trei plachete de argint, pentru cele mai frumoase partide jucate, a fost unul dintre cele mai însemnate a­­porturi aduse unei mişcări care se află abia la primele ei începuturi, D. Ing. Cristian Leu, preşedintele Federaţiei române de şah, a adus cu această ocazie mulţumiri căldu­roase ziarului nostru, pentru însem­natul sprijin pe care-l acordă miş­cării şahiste. Publicul spectator, cât şi jucătorii, au ovaţionat îndelung. CAMPIOANA ROMÂNIEI PE ANUL 1936 A fost declarată campioană, în urma scorului înregistrat de 7 jum., puncte din 10 posibile, domnişoara Rodica Luţia studentă la Faculta­tea de Filosofie din Cernăuţi. In ordinea clasamentului urmează doamna Hetty Mokrauer, o vedetă cu renume internaţional, la o di­stanţă de 1 punct (6 jum. p.) care insă a participat hors concurs, D-ra Viorica Dumitrescu 6 puncte, d-na Alexandrescu şi d-ra Lotte Mayer, cu câte 4 puncte şi d-ra Ecat. Po­pescu cu 2 puncte. D-ra Rodica Luţia a ocupat un loc bine meritat. Dintre toate celelalte concurente, d-sa era desigur cea mai indicată, prin calităţile pe care le posedă. Desvoltă, un joc poziţional şi teoretic. Foarte mult calm şi si­guranţă în mutări. N’a pierdut nici­odată o partidă câştigată în deschi­dere. Pierderea suferită la d-na A­­lexandrescu a fost o simplă întâm­plare. Surmenajul n’a cruţat-o. La fel s’a întâmplat şi cu partida pier­dută la d-na Mokrauer, care este, totuşi, o jucătoare excepţională. Restul partidelor le-a câştigat uşor şi autoritar, in afară de partida în care d-ra Viorica Dumitrescu avea un Cavaler pentru 2 pioni, pe care a făcut-o remisă. Sperăm că, la campionatul de la Semmering, va şti să ne reprezinte mulţumitor. DE VORBA CU D-RA LUŢIA Am ţinut mult, să stăm de vorbă cu prima noastră campioană de şah, pe umerii căreia apasă, de acum inainte, o grea răspundere. Am găsit-o, „în sfârşit“, acasă în­tr’o după masă, nu reconstituind vreo partidă de şah sau consultând vreun manual de specialitate, ci pregătindu-se să meargă la un spec­tacol. Am folosit timpul care ne mai rămânea, pentru a-i pune câteva în­­t­rebări, la care d-ra Luţia ne-a răspuns cu acelaş calm şi siguranţă, ca şi când ar fi jucat o partidă de şah. — Joc şah de multă vreme. E o tradiţie a familiei pe care am cău­tat să n’o ignorez... Primele noţiuni le-am primit în ambianţa ei... Când şi cum, n’aş putea preciza... E mult de atunci... — Bine, intervin eu, dar cum aţi ajuns la ideia că aţi putea deveni vedeta? — Simplu... citind în cronicile zia­relor comunicatele Federaţiei de şah. Atunci mi-am amintit, că ştiu şi eu muta piesele. Şi am început antre­namentul... Am fost ajutata de d. av. Mircea Manolescu. Dânsul mi-a dat şi ideia. Şi tot dânsul a făcut formalităţile necesare pe lângă Fe­deraţie... — Aveaţi destulă încredere în dvr pentru a vă lua un astfel de angaja­ment? — Nu prea... mai mult mi-a fost inspirată. — Acum, ce credeţi despre nivelul jucătoarelor noastre? — Mi-a fost teamă, vă spun sincer, de d-na Mokrauer.« Dânsa ar juca frumos, dacă ar gândi mai mult. Joacă repede, ca şi Viorica Dumi­trescu, însă combin­ativ. In ce pri­veşte restul jucătoarelor, d-na Ale­xandrescu e cea mai bună Sa deschi­deri... La scară claxona o maşină. D-ra Luţia trebuia să plece la spectacol.. —­ O ultimă întrebare, io­sist eu.. — Ştiu ce vrei să mă întrebi. Iţi spun eu. Dealtfel mă poţi însoţi în maşină. Coborâm. Acum mă odihnesc o săptămâ­nă, două, deşi se apropie examenele. Apoi antrenament, cât mai mult an­trena­ment. Vreau să reprezint ţara într’un mod cât mai apropiat de re­numele ei. Poate chiar mai mult. — Dacă nu sunt indiscret, la ce spectacol mergeţi... —- Asta face parte tot din inter view ? — Nu, din... rechizitoriu !! — La Stroe şi Vasilache!... Şi d-ra Luţia campioana şi câşti­gătoarea cupei ziarului „Dimineaţa“, cobori repede din maşină, uitând să-şi mai ia la revedere, întârziase. REZULTATUL RETURULUI Dăm mai jos rezultatele ultimelor 5 runde. Runda V. 1. Rodica Luţia—Hetty Mokrauer 0—1 io partidă în care d-na Mokra­uer a fost superioară. D-ra Luţia insă s’a revanșat). 2. Lotte Mayer—Viorica Dumitres­cu 0—1. 3. Ecat. Popescu—E. Alexanderscu 0— 1 (in criză de timp). Runda VI 1. Ecat. Popescu—Lotte Mayer 1—0. 3. H. Mokrauer—E. Alexandrescu 1— o Runda VII 1. Viorica Dumitrescu—E. Alexan­drescu 1—0. 2. Lotte Mayer—H. Mokrauer 1—0 (o surpriză­). Runda VIII 1. L. Mayer—Ecat. Popescu 0—0. 2. Rodica Lucia­—E. Alexandrescu 0—1. 3. Mokrauer—Viorica Dumitrescu %—%. Runda IX 1. Ecat. Popescu — H. Mokrauer I1—1. 2. L. Mayer—E. Alexandrescu 0—­ 3. Rodica Luţia—Viorica Dumitre­scu V7—%. Runda X 1. Rodica Luţia—H. Mokrauer 1—0. 2. Lotte Mayer,—Viorica Dumitre­scu 1—0. 3. Ecat. Popescu—E. Alexandrescu 0—1. CLASAMENTUL FINAL Rodica Luţia 7­ puncte, H. Mok­rauer 6ts, Viorica Dumitrescu 6, E. Alexandrescu şi Lotte Mayer 4 punc­te şi Ecat. Popescu 2. Remarcăm, că domnişoara Pope­­scu, deşi clasificată Ultima, a învins pe cele mai temute adversare. E o jucătoare bună, dar a fost urmărită tot timpul concursului de o proastă dispoziţie. D-ra Dumitrescu are perspective frumoase. Dacă va încerca să apro­fundeze mai serios tactica de luptă, va deveni cea mai serioasă concu­rentă pentru titlul naţional feminin. Doamna Mokrauer a jucat în timpul concursului sub presiunea unor acute supărări. Doamna Alexandrescu, va fi cre­dem, una dintre jucătoarele noastre valoroase in ce priveşte cunoştiinţele teoretice. Ii lipseşte insă desfăşura­rea naturală a jocului în atac şi si­guranţa în final. D-ra Mayer a jucat in retur sub orice critică. Are nevoie de mai mult antrenament. GH. POPESCU In cronica de mâine rezultatele to­tale ale Capitalei. Cronica şahului Campionatul naţional feminin pe 1936 Cupa ziarului „Dimineaţa“ Domnişoara RODICA IRIŢIA Campioana României de şah Afacerea Gross-Cagero In cmsul zilei de eri, au fost reluate confruntările Intre arestaţii în afacerea Gross-Cagero. Astfel, la primul rând au fost audiaţi Donciu Georgescu şi Radu Angliei confruntaţi intre ei, iar apoi împreună cu Eremia Gross, i‘a luat un supliment de interogator lui Gross, in legătură cu punctele constatate până în prezent şi concluziile la care au a­­juns experţii convocaţi în acest scop la cabinet. Aceştia au dat o serie de ex­­plicaţiuni asupra ultimelor rezultate ob­ţinute. Dintre arestaţii confruntaţi, Marcus Niederkoffer aduce acuzaţiuni lui Gross, pretinzând că acesta i-a dat dispozi­­ţi­­i categorice, pentru comiterea falsu­rilor. Ceilalţi inculpaţi îşi menţin pri­mele declaraţiuni, iar Gross tăgăduie­şte, aşa cum a făcut-o de la început ori­ce cunoştinţă in legătură cu falsurile descoperite. Ceva mai mult Gross a in­vocat in faţa magistratului instructor o situaţiune de drept, susţinând că din anumite calcule şi cifre prezentate, ar reeşi că Banca Naţională n‘a pierdut ni­mic, iar dânsul şi-a rezervat numai un câştig licit, astfel că n’ar exista preju­diciul ca element al delictului. D. judecător I. Stănescu va continua confruntările şi audierile, in care scop vor fi citaţi noul martori şi se vor face eventual nouă descinderi.­cureşti. Chemat in faţa cabinetului de in­strucţie, denunţatul a susţinut că nu poate să fie trimis în judecată, decât dacă reclamaţii mea ar proveni din par­tea firmei din Paris, direct lezată. In cazul de faţă însă, s-a plâns un produ­cător al unior preparate identice. Magi­stratul instructor, faţă de această o­­biecţiune a audiat o serie de martori de specialitate: doctori, farmacişti, etc., cari au declarat că consumatorii au în­credere in preparate străine originale şi deci indicaţiunea greşită de pe am­balaj poate să-l inducă in eroare. In consecinţă, prin ordonanţa defini­tivă s-a stabilit că acest fapt intră in prevederile art. 2, din legea pentru re­primarea concurenţei neloiale, căci in cazul unei recla­maţ­iuni provenită din partea fimnei din Paris, s‘ar aplica le­gea mărcilor de fabrică. Dela Camera de amare In legătură cu procesul penal în care figurează ca reclamant d. avocat Du­­mi­trescu, acesta s'a plâns parchetului că unul din martorii propuşi in apăra­re n'ar fi persoana citată, prezentăn­­du-se în locul fratelui. Această nouă reclamaţiune, cercetându-se la cabinetul VII de instrucţie, s'a dat ordonanţă de clasare. Nemulţumit cu această soluţie d. Dumitrescu a făcut opoziţie la Ca­mera de punere sub acuzare, care i-a respins-o ieri ca neîntemeiată. Centrala Cooperative­lor chemată in judecată In urma unei convenţiuni intervenită la 26 Martie 1932, intre Casa Naţională de Economie şi Cecuri, şi Centrala Coo­perativelor de import şi export, aceasta din urmă s'a împrumutat cu suma de 21.000.000 lei, pe termen de 6 luni. la garantarea acestui Împrumut s'a dat o creanţă in contra ministerului de do­­menii in valoare de 26.327.837 Iei. Cum această creanţă s-a fost onorată la timp „Cec“-ul a fost nevoit să acţioneze in judecată Centrala cooperativelor, pentru suma de 26.089.814, proces care se va judeca la tribunalul comercial Sec. I-a, la 20 Mai. Procesul de fraliment al Băncii Bercoviei Tribunalul comercial urma să se pro­nunţe ori asupra acţiunii in declarare intentată de un creditor contra Băncii Berkovitz pentru neplata ratelor con­­cordatare Cum Insă intrun alt proces de revo­care a concordatului s'a numit o ex­pertiză şi întrucât r­ezultatul expertizei prezintă interes şi pentru stabilirea unor situaţiuni în­ procesul de faliment acesta a fost repus pe rol, pentru ziua de 3S Mai DE LA ASOCIAŢIA MAEŞTRILOR CIU DIN SERVICIUL ARMATEI La sediul asociaţiei în str. Seba­stian 220, a avut loc o adunare sub preşedinţia d-lui Teohari Elencu. D-sa rosteşte câteva cuvinte în me­moria lui Diacu Mihai din manu­tanţa centrală a armatei. S’a dat citire corespondenţei pri­mite de asociaţie, după care s’a in­trat in ordinea de zi D. ŞTEFANESCU N. ,arată mize­ria în care se sbat maeştrii civili din cauza scumpete!. Cere comitetu­lui să intervie spre a li se admite drepturile cuvenite» D. VULCAN ALEX, secretar ge­neral aduce la cunoştinţa adunării activitatea depusă în favoarea mem­brilor. Cere să se intervie la M. A. M. pentru ca maeştrii civili să fie plătiţi ca şi maeştrii militari. D. BRUGARU comunică cum a decurs conferinţa dela Cercul sub­ofiţerilor. S’a hotărît ca la 31 Mai toţi pre­şedinţii de filiale să fie chemaţi la Bucureşti, pentru a se fixa data a­­dunării extraordinare anuale. Vineri 1 Mai 1936 Un important comentariu in „Morning Post" cu privire la diestinnarol britanic LONDRA, 29. (Rador). . .Mor­ning Post” publică in legătură cu chestionarul guvernului britanic, care urmează să fie remis la Ber­lin, un important articol analizând propunerile de pace ale d-lui Hitler și semnalând acele părţi ce sunt menite să dărâme întreg sistemul juridic care stă la baza nouilor stat® şi nouilor frontiere europene. Astfel, primul paragraf din propunerile d-lui Hitler vorbeşte despre „trata­tele libere şi sacre”. Aceasta înseamnă că orice tratat care n’a fost liber consimţit şi sem­nat nu este valabil. In acest caz, subliniază „Morning Post”, tratate­le de la Trianon, Saint Germain, Versailles şi Neuilly nu vor fi res­pectate de Germania. Chestionarul britanic, care va fi trimis la Berlin va ţine seama de aceste observaţiuni. Naţional-socialişti arestaţi în Ungaria BUDAPESTA, 28 (Rador). — Au­torităţile au arestat 18 naţional so­­cialişti in satele Kiskunhalas şi Ja­­nonhalm­a. Ziarul liberal „Esti Kurír" spune că cei 18 arestaţi ar fi pregătit un complot cu ajutorul trupelor de asalt. Mobila din Semn de trandafir Nuvelă inedită pretinsă de ANATOLE FRANCE in Numărul special al excelentei publi­caţii­­ lunare 172 pagini pe hârtie velină, cu nu­meroase clişee fotografie, nuduri şi ilustraţiuni în culori, 30 lei. Un marinar sa sinucis din dragoste ~ CONSTANŢA, 29. — Marinarul Rugă Ion din Divizia de mare a încercat să-şi curme firul vieţii bând o însemnată soluţie de sodă caustică. Cuprins de dureri atro­ce, el a început să se vaite cum­plit. Imediat a fost dus la spital, unde a fost internat, pentru a i se da îngrijiri medicale. Starea lui este gravă, întrebat asupra motivelor cari l-au determinat a recurge la acest act disperat, el a declarat că era In dragoste cu o servitoare care s’a dovedit a fi infidelă și de du­rere a vrut să se sinucidă. ­ Maria Gaiser, soţie, dr. Lazăr Ule- ■ scu-Gaiser, fiu, Rudolf Gaiser, frate, Paulina Schedlinsky, Matilda Cin­ak, Emilia Schmidt şi Elena Gross, su­rori, împreună cu familiile lor, au durerea de a anunţa ca bunul lor ALBERT BASSER s’a stins din viaţă, după o lungă, şî grea suferinţă, in etate de 68 ani. Ceremonia funebră a avut loc­ Miercuri 29 Aprilie, orele 5 după a­­miază în capela cimitirului evan­ghelic unde se afla depus trupul ne­însufleţit. ! Greu încercaţii: Marietta şi Du­­duţa, soţie şi fiică, Alexe­ndrina mamă, Petre şi Marioara unchiu şi mătuşă, Ricuţa şi Muşat veri, The­­rezia şi Iosef Topka, socri, precum şi familiile Topka, Mihai, Tamaş, Sâr­­bu, au nemărginita durere a anunţa încetarea din viaţă a scumpului lor . CONSTANN­ESCU Şeful staţiei Valea Călugărească stins în noaptea de 27 ort. Serviciul religios a avut loc în capela cimiti­rului Catolic şos. Olteniţa, unde se afla depus, în ziua de 29 Aprilie ora 3 d. a. Exprimăm sentimentele noastre, de recunoştinţă prietenilor care,au luat parte la durerea, noastră şi ne-au adus mângăere cu prilejul pierderii iubitului nostru soţ şi părinte. FAMILIA HERDAN

Next