Dimineaţa, iunie 1936 (Anul 32, nr. 10573-10602)

1936-06-01 / nr. 10573

O arenă a martiriului la Lyon S'a descoperit imensul circ ce cuprindea douăzeci de mii de spectatori şi unie din ordinul împăratului Marcus Aurel­us, şi-au găsit sfârşitul, sfânta Blondina şi cite câteva mii de victime Senzaţional reportaj A­Z­I în REALITATEA ILUSTRATĂ ŞEDINŢA III-a, DUMINICA ORA 1O JUM. D. prof. C. T. Popescu (secţ. Bo­tanică): O nouă metodă pentru a dovedi similitudinea între circulaţia şi sedimentarea materiei organice în corpul plantelor şi aceea a mate­riei moarte în natură. D. ing. Cezar Parteni-Antoniu (secţ. technică): Numărul de poli ai unei maşini cu curent continuu. D. dr. Al. Ghika, Eseeţ. Matematici): Asupra desfă­şurării în serie a­­ funcţiilor analiti­ce, având şi o linie singulară. D. d­r. Herbert Mayer-Cernăuţi, (secţ. fi­zică): Coeficientul de ionizare al atomilor de potasiu pe suprafeţe de FRESCO, TROPICAL ţesătura ideală de vară Adunarea Academiei de ştiinţe Comunicările ca să se vor face­ ­ Academia de ştiinţe din România ţine adunarea sa generală mâine,­­Sâmbătă 30 Mai, ora 11 a. m. în amfiteatrul Spiru Haret de la Fa­cultatea de ştiinţe. Adunarea gene­rală va fi urmată de mai multe şe­dinţe de comunicări ale secţiunilor­­Academiei. ŞEDINŢA l-a: SÂMBĂTA ORA II . D. prof. dr. C. Angelescu, ministru al instrucţiunii, preşedintele Acade­miei de ştiinţe din România: Cu­vântarea de deschidere. D. prof. Chr. Musceleanu, secretarul gene­ral al Academiei: Darea de seamă asupra activităţii Instituţiunii pe anul 1936. D. prof. dr. Hurmuzescu, decanul Facultăţii de ştiinţe: Con­­sideraţiuni generale asupra fizicei corpusculare. D. general Buri­eanu: Industria armamentului. D. general Costandachi: Fiinţa şi rostul isto­riei. Raportul ei cu ştiinţa. ŞEDINŢA ll-a, SÂMBĂTĂ ORA 4 JUM.­ ­ D. prof. Hurmuzescu: Prezentarea unui electroscop condensator pen­tru cercetări de radioactivitate. D. prof. I. Borcea: a) Observaţiuni a­­supra derivatelor mesodermului la Icteosteeni, în special formaţia ini­­mei şi a primelor vase de sânge; b) Date asupra sistematicei şi biolo­giei Sprotului (Spratela Sprottus) in Marea Neagră; c) Date asupra bio­logiei Lufarului (Pommatances sal­­tator); d) Bleum­ide şi Labride din Marea Neagră. D. general I. Buri­­leanu: Biologia metalelor. D. prof. I. Popescu-Voiteşti şi dr. M. Iones­­teu-Balea, (secţia Geologie): Asupra prezenţei câtorva resturi fosile me­­diteraniene în breşa tectonică a masivului de sare de la Ocna Mure­şului (Uioara). D. prof. Th. V. Io­­nescu-Iaşi, (secţ. fizică): Fapte noi întâlnite în descărcările electrice în câmp magnetic, la presiuni foarte joase. pr.»­tin Incandescent. D. dr. G. Di­nul­escu, prin d. prof. D. Călugărea­­nu: a) Două specii de păstrăvi adap­tarii în apele românești; b) Distru­ger­r­ea metacercurilor de Eupari­­phitum recurvatum in interiorul gaz­­dei intermediare. D. dr. Stan Io­­nes­cu, prin d. prof. D. Călug­ăreanu: Mecanismul polm­isaţiei la câteva flori­i efemere şi rolul închiderii co­rodat în fenomenul fecundaţiei lor. ŞEDINŢA IV-a, DUMINICA ORA 5 r». dr. C. Măciucă, prin d. prof. D. Călu­igăreanu: Variaţiunile protide­lor, glicidelor şi lipidelor in orga­­nizapuii lui Pyrrohocris Apterus, in timpul anului. D. dr. N. Gavrilescu, (serît. zoologie): Spectrul de absor­biţii al sângelui sub acţiunea săru­­rilo­r de guanidină şi a nevorseno­­ben­­olului. D. dr. N. Maxim, (secţ. chimie) şi N. Stancovici: Acţiunea corpurilor organomagnezieni, asu­pra esterilor şi amidelor acidului furi­l-fenilacrilic. D. ing. I. Persu (secţ. technică): Automobilul aero­dynamic corect. D. prof. I. G. Po­­pesc­u-Cernăuţi, (secţ. fizică); Sta­ţiunea sismică de la Cernăuţi. D. dr C. Stălceanu şi d. D. Gheorghiu (secţ. fizică). Proprietăţi magneto-optice la soluţiuni de corpuri organice. ŞEDINŢA V-a. LUNI ORA 10 JUM. D. D. Teodorescu, prin d. prof. V. Biamu: Asupra fenomenului de rela­xare elastică a gelurilor de gelati­nă. D. A. Bojinescu, prin d. prof. Chr. Musceleanu: Fenomene de in­terferenţă obţinute prin reflexiunea undelor electronice pe feţe cristali­ne. D. ing. Th Petrescu (secţ. tech­nică): Reacţiunea electrică a elec­trozilor supuşi dformaţiunilor me­canice. D. dr. M. Fiipescu (secţ. geologie): Asupra calculurilor din zona conglomeratelor zaganului. D. dr. Al. Codarcea şi d. dr. G. Mur­­geanu, (secţ. geologie): Asupra pre­zenţei statelor de Comarnic la Dâl­­bocița (Mehedinți). ŞEDINŢA VI-a, LUNI ORA 5 D. dr. Dan­ Giuşcă, (secţ. geolo­gie): Geneza zăcământului aurifer de la Săcărâmb. D. dr. Mircea Savul (secţ. geologie) şi d. Th. Krăutner: Bazaltul dela Topliţa. D. dr. M. A. Ionescu, (secţ. zoologie): Asupra frequenţei termitei lucifuge (Reti­­culitermes lucifugus Rossi) în Ro­mânia. D. dr. C. Bogoescu (secţ. zoologie) Consideraţiuni sistematice asupra genului Bactis. D. dr. R. Că­­linescu (secţ. zoologie) . Asupra broaştei ţestoase marine de la Sabla (jud. Caliacra). Consfătuirea meseriaşilor La sediul „Uniunei micilor co- comitetele aprobă în unanimitate, toercianţi, industriaşi şi salariaţi s’u cooptarea d-lui Davidescu, consi­­ţinut joi o consfătuire a tuturor co­­lier comunal în sectorul II Negru, co­mitetelor componente ale Uniunei, membru în comitetul Uniunei. Au participat la această consfătui­re, in afară de filialele din Bucu­reşti şi reprezentanţi ai meseriaşilor din Ardeal, şi Oltenia. A prezidat d. Hie P. Calciu, preşe­dintele Uniunei, asistat de d. Iorgu Th. Răşcanu, secretar general. D. ILIE P. CALCIU începe prin a arăta necesitatea federalizării tutu­ror asociaţiunilor profesionale. După ce schiţează programul de activitate al federaţiei, d. Calciu comunică celor prezenţi că au a­­derat la ideia înfăptuirii Federaţiei Muncii Naţionale, reuniunile meşte­şugăreşti din Ardeal şi Banat, nu­meroase organizaţiuni din Bucovi­na şi Basarabia, precum şi Uniu­nea generală a micilor industriaşi condusă de d. Th. Ionescu şi Uniu­nea meseriaşilor condusă de d. Vasi­le Constantinescu. D-sa anunţă că Duminică 31 Mai, fee va ţine la­ Arad un congres al Reuniunilor din Ardeal şi Banat, la care au fost delegaţi sa participe d-nii Iorgu Th. Răşcanu şi Roşea. Se va convoca în curând un con­gres la Bucureşti pentru închegarea Federaţiei Muncii Naţionale. Mai vorbesc d-nii: Th. Ionescu, P. Misail, Tănase Voicu, Roşea, Ior­gu Th. Răşcanu, şi alţii, cari asigu­ră Uniunea de tot concursul organi­­zziţiunilor pe cari le reprezintă. D. ILIE P. CALCIU propune şi D. DAVIDESCU mulţumeşte pen­tru cinstea ce i s’a făcut. D. ANTONESCU-Craiova, aduce a­­deziunea meşteşugarilor şi munci­torilor organizaţiei în Uninea me­seriaşilor din Oltenia. LA BOLILE DE CORD ŞI ARTERIO­SCLEROZA, la predispoziţii pentru congestii cerebrale şi sincope, 1/2 pahar cu apa naturală purgativă „Francisc­­losif” luat dimineaţa pe stomacul gol, ajută Înlesnind un scaun uşor, elimi­nând sforţările. Recomandată de me­dici. Procesul tânărului Rădulescu • Niger IAŞI, 29.­­ In faţa Curţii de apel,­secţia I-a a venit spre ju­decare contestaţia introdusă de tânărul Rădulescu-Niger, de a i se contopii pedeapsa de un an închisoare, dată de tribunalul Ilfov şi cea de doi ani închisoare, dată de Curtea de apel din Iaşi. Tânărul Rădulescu-Niger fuse­se condamnat atât la Iaşi, cât şi la Bucureşti,­­pentm­ eserpehe- DIMINEAȚA închiderea congresului sindicatelor alimentare Ziua III-a.­Moţiunea.­Telegrama către suveran dii dimineaţă au continuat des­­baterile congresului sindicatelor ali­mentare din ţară. D. JEAN NICULESCU preşedin­tele Sindicatului alimentar a mul­ţumit tuturor cam­ au luat parte la lucrările acestui congres. Au făcut apoi diverse propuneri d-nii I. Bălău, Horia Trăim Neagu- Oradea, Spiridon Critico-Iaşi, I. Cio­­ciu şi Carol Szirmai-Cluj, V. Covaci, Tache Teodorescu, Andrei Cernea şi alţii. Congresiştii au cerut imediat le­giferarea vadului comercial. De ase­­menea au cerut ca verificarea mă­surilor de capacitate să fie făcută la eliberarea din fabrici a mărfurilor iar organele de control să facă veri­ficarea o singură dată. D. TEMISTOCLE ALEXANDRE­­SCU a cerut desfiinţarea comerţu­lui ambulant. Se ia apoi în discuţie organizarea comercianţilor proprietari de res­taurante şi hoteluri din toa­tă ţara. Se cere modificarea legii turismului în sensul comercializării. LEGEA TURISMULUI D. I. CIOCIU-Cluj preşedintele sin­dicatului central al marilor între­prinderi ospitaliere din Banat, Ar­deal şi Bucovina prezintă un me­moriu care va fi înaintat ministe­rului de interne. In memoriu se arată că legea tu­rismului nu corespunde împrejură­rilor şi traficului străinilor prin me­tode specific bi­rocratice. Legea tu­rismului are apoi un pronunţat ca­racter fiscal, spune vorbitorul. Cere ca acordarea de subvenţii ce­lor cari construiesc hoteluri să se extindă în toată ţara. Direcţiunea generală c. f. r. să acorde din nou reducerea de 50 la sută la toate sta­ţiunile balneo-climaterice şi turis­tice. Aceiaş direcţie c. f. r. să pună în circulenţie cât mai multe trenuri speciale pentru excursii. Să se des­fiinţeze de urgenţă taxele percepute de la călătorii străini, şoselele şi drumurile comunale să fie făcute cât mai utilizabile. Congresul ia apoi notă şi aprobă modificarea adusă statutului sindi­catului alimentar central prin care se prevede ca, conducere supremă „Uniunea sindicatelor alimentare”. Se dau cetire telegramelor şi scri­sorilor primite din partea d-lor Gr. Trancu Iaşi şi Constant Georgescu şi din partea filialelor din Timişoara, Cernăuţi, Brăila, Bacău, Caiova, Do­­rohoi, etc. DOLEANŢE­LE COMERCIANŢILOR Se votează apoi o moţiune prin care s­e cere între altele modificarea legii monopolului şi băuturilor spir­toase şi a taxelor pe brevete; des­fiinţarea actualei taxe de brevete şi înlocuirea ei printr-o taxă de debi­tare la locul de producţie şi o taxă minimală pe brevet; desfiinţarea brevetelor de desfacere ale acelor cari fac concurenţă neloială nu nu­mai comercianţilor de băuturi, dar şi podgorenilor; desfiinţarea licita­ţiilor şi arenzilor comunale în comu­nele rurale şi supunerea la un regim unic; modificarea art. 203 din le­gea M. A. P. în aşa mod încât să se pună în concordanţă cu art. 2, 5 şi 7 din legea repausului duminical; mărirea remizei la băuturile mono­polizate ; monopolizarea legii frau­delor in viticultură; simplificarea categoriilor de brevete d­e băuturi şi a regimului lor in staţiunile balneo­climaterice, cluburi, pensiuni, etc. Modificarea legii contribuţiilor di­recte. — Generalizarea patentei fixe; impunerile să se facă din 5 in 5 ani ca la impunerile mobiliare şi agricole; unificarea tuturor impozi­telor şi taxelor fiscale judeţene, co­munale, etc.; revizuirea impunerilor, luându-se ca bază venitul real al co­merciantului; revizuirea impozitelor indirecte; simplificarea aparatului de percepere şi urmărire; revizuirea impozitului pe lux şi cifra de afaceri, urmărirea şi executarea impozitelor şi taxelor să se facă obiectiv şi în­­ spiritul legii; sistarea sechestrelor cu ridicata. Modificarea legii finanţelor lo­cale. — Desfiinţarea şi reducerea unora din taxele prevăzute în legea finanţlor locale; revizuirea şi scă­derea taxei pe lumină, apă, bran­şament, etc.; desfiinţarea taxei ad valorem şi a taxelor la bariere; revi­­n, suirea şi reducerea,­­taxelor pentru diferite servicii prestate la abatoa­rele comunale; reducerea şi unifi­carea taxei de control sanitar. Urgenta legiferare a vadului co­mercial. — Taxele de compozitori să fie plătite de către executanţi aşa după cum arată legea. Aeste taxe să fie încasate şi supuse controlu­lui ministerului artelor şi cultelor şi de ele să beneficieze toţi compozi­torii, nu numai, aşa cum se proce­dează astăzi. Asigurările sociale.__Membrii fa­miliei patronilor să nu mai fie con­sideraţi ca asiguraţi în mod obliga­­toriu; desfinţarea cotei de 1,20 la sută la state de salarii al asiguraţii­lor ; patronul să nu mai fie obligat să plătească cele 7 zile de boală; în­fiinţarea unei caise de credit comer­cial. Consiliul economic superior cât şi camerele profesionale să devină in­stituţii care să reprezinte şi să apere cu adevărat comerţul şi industria. Comercianţii s-au declarat contra tendinţei de înfiinţare de coopera­tive comerciale de desfacere, ele ne­­având nici un rol serios în economia naţională; libertatea jocurilor de distracţii în localuri şi cafenele; in­tensificarea traficului străinilor pe baza legii turismului; modificarea legii turismului în sensul com­ecia­­lizării ei.­­ După citirea moţiunii, d. Jean Ni­­culescu a trimis suveranului o tele­gramă de omagii din partea con­­gresiştilor. La ora 8 seara congresul a fost închis. ŞTIRI DE LA C. F. R. MĂRFURILE EXPEDIATE PENTRU MOŢI Direcţiunea generală a căilor ferate a aprobat o reducere de 50 m/o până la 30 Iunie 1936, pentru mărfurile pre­date de moţi, ca bagaje sau mesa­gerii, cari vor avea ca staţie de ple­care şi destinaţie una din staţiile de Pe linia Brad—Arad, Vaşcău—Ora­­dia, Călăţele—Huedin, Abrud—Câm­pia Turzii, Zlatna—Alba-Iulia, Do­­breşti în Bihor Sămbăşag—Rogoz şi Cernetu—­Ineu. EXPEDIEREA ŞI TAXAREA PEŞTELUI VIU Cu privire la expedierea şi taxa­rea peştelui viu s’au introdus dela 10 Iunie următoarele modificări in tariful local de mărfuri. Peştele viu, în vagoane speciale, se va transporta obligatoriu cu tre­nurile rapide de coletărie, iar taxa­rea se va face după tariful Nr. 14 le greutatea efectivă, adică inclusiv, a­­pa din rezervoare, insă la cel puţin 75 la sută din capacitatea efectivă de încărcare a vagonului. Pentru transporturile efectuate In vagoane speciale U. P. V. proprie­tatea C. F. R.-ului se va percepe un plus de 20 la sută, reprezentând cheltuelile de personal şi întreţine­rea Instalaţiilor în timpul parcur­sului, efectuate de un mecanic C. F. R. Pe liniile pe care nu circulă tre­nuri rapide de coletărie, dacă se ce­re expedierea vagoanelor cu tren de persoane și tonajul permite, cererea se poate efectua fără vreun spor de taxe. TAXAREA ARACILOR DE VIE Aracii de vie, se vor taxa cu tari­ful 73 ca tarif general, No. 74 ca ta­rif de sezon și 53 ca tarif de export. Valabilitatea acestei dispoziţiuni curge dela 1 Iunie 19­36. Negocierile anglo-egiptene LONDRA, 29 (Ager).— Guvernul englez a primit de la înaltul comisar britanic pentru Egipt un raport asu­pra negocierilor anglo-egiptene în vederea încheierii unui tratat de amiciţie şi de alianţă militară. Negocierile sunt încă in faza pre­liminară, dar totul lasă să se crea­dă că ele se vor sfârși cu bine. ACUM 15 ANI A SUFERIT DE REUMATISM De atunci na mai avut o singură criză Nu simt mulţi bărbaţi cari la vârsta de 74 ani să poată spune că se bucură de o sănătate perfectă. Iată unul care poate spune acest lucru deşi acum 15 ani a suferit de reumatism. Luând Sels Kruschen el s‘a vindecat complect, de atunci nu a mai avut o singură criză. Dăm mai jos un fragment dintr-o scrisoare primită de la el: ,Am luat Sels Kruschen timp de câţiva ani din cauză că am suferit de reumatism la umeri acum vreo 15 ani. Sunt acum în vârstă de 74 de ani şi sunt perfect sănătos. Du­rerile reumatice au dispărut com­plect, în această privinţă mă simt mai bine ca oricând. Toată viaţa mea am lucrat pe afară la con­strucţii şi sunt convins că m-am menţinut perfect sănătos numai datorită sărurilor Kruschen pe care le iau regulat în fiecare dimineaţă înainte de dejunul mic“. — T. H.’ Kruschen este un amestec din şase săruri minerale care au pro­prietatea de a stimula ficatul, rini­chii şi aparatul digestiv spre o ac­ţiune normală şi regulată, contri­buind astfel la curăţirea organis­mului Dv., la primenirea sângelui. Un sânge sănătos, un sânge puri­ficat va pătrunde in toate fibrele Dv. Atunci reumatismul, durerile de cap şi indigestiile vor dispare ca prin farmec. Sels Kruschen se găseşte la toate farmaciile şi drogheriile din ţară. Preţul unui flacon mare este 95.— lei, flaconul mic 60.— lei. 7 O seară consacrată poeziei lui B. Nemţeanu! Astăzi seară la ora 9 are loc în sala teatrului Baraşeum o seară consacrată poeziei lui B. Nemţeanu. In cadrul acestei seri d. Barbu Lă­!­ B. NEMŢEANU zăreanu va vorbi despre opera ne­cunoscută a poetului, aducând noui contribuţii pentru cunoaşterea ei. Romancierul I. Peltz ’ va evoca: Viaţa lui B. Nemţeanu. Despre „Destine de poeţi” va vorbi d. S. Podoleanu. Lectură: D. Liviu Deleanu. Dm Casa Origora anunța pe Onor, selecta sa clientela că a deschis în str. Edgar Quînet, Nr. 1 (Hotel Capsa) un magazin de desfacere a şampaniilor: CAPSA-BOBB­ DE ST. MARCEAUX şi a vinurilor CAPSA şi BOBB cu preţuri foarte reduse afişate în galantarul magazinului. IATA-NE IN 1936! Timpul trece, dar faima celebrului „OLLA” rămâ­ne ca întotdeauna neclintită. Biroul de voiaj a! ziarelor „Ad­ever­ul şi Dimineaţa» in hali­ul din Str. Const. Mille . .. ! ' ' Telefon Vinde ! E­­lef& tie cai® ferata pentru ţară şi străinătate* Abonamente pe C. F. R. B/refe de vapor şi avion* Prospecte şi infornaaţiuni gratuite. Preţurile cele mai exacte Informaţiunile cele mai precise fa . Cum se poate conserva frum O întrebare atât de frecventă la orice femee... Şi totuşi răspunsul e atât de simplu: doar două cuvinte, dar două cuvinte pline de­­ importanţa: îngri­jirea corectă! Elida Shampoo re­dă părului o nuan­ţare particulară şi un luciu sclipitor. Shampoo special pentru pâr blond, preparat prin utilizarea unui extract de flori de muşeţel de munte, concentrat de 70 BRUNETAFLOR, Shampoo special pentru pâr închis, conţine hequil pentru îngrijirea şi înfrumuseţarea părului închis. 4­­ Camera de Munca, Bucureşti «la COMUNICAT Constatându-se că mii de copii sunt întrebuinţaţi ca vânzători de seminţe, rahat, fructe, zarzavaturi, covrigi, comnori, bomboane, ciocola­tă, etc.; Că aceşti copii stau pe la colţu­rile străzilor până noaptea târziu; Că toţi sunt murdari, netunşi, ne­primeniţi, prost îmbrăcaţi şi fără încălţăminte. Că starea lor de mizerie constitue un permanent pericol pentru sănă­tatea publică, deoarece din cauza condiţiunilor rele de trai nehrăniţi şi neodihniţi, contractează tubercu­loza pe care o răspândesc celor din jurul lor. Ajungând în neputinţă de a mai munci sunt isgon­­ţi, da­r pa­troni, re­trimişi în satele lor , tinde germenul boalei se întinde contami­nând pe acei cu care vin în contact.­ Cameră de muzică Bucureşti, în virtutea drepturilor ce-i conferă le­gea, atrage atenţiunea tuturor ace­lora cari întrebuinţează şi exploa­tează munca acestor copii, că se expun la grave sancţiuni dacă­ întrebuinţează la muncă copii sub 14 ani; Dacă 11 silesc să muncească peste puterile lor şi în afară de orele le­gale; Dacă Întrebuinţează aceşti copii la muncă după orele 10 seara; Dacă nu inchee contracte de uce­nicie, deoarece potrivit art. l din le­gea pentru pregătirea profesională și exercitarea meseriilor, publicată in Monit. Oficial No. 99 din 30. IV. 1936, patronul care nu se va confor­ma dispozițiunilor arătate mai sus se va pedepsi cu amendă dela 500— 2000 lei. In caz de recidivă, se va pedepsi cu maximum de amendă şi cu pier­derea dreptului de a ţine ucenic. Pentru a nu se vedea silită să pro­cedeze la aplicarea sancţiunilor, Camera de muncă Bucureşti invitat pe toţi patronii de bodegi, cârciumi, băcănii, magazine, etc., care au la servicii lor băeţi de prăvălie (uce­nici), să se prezinte de urgenţă la­ Camera de muncă pentru a le în­­cheia contracte de ucenicie. Camera de muncă, în înţelegere cu celelalte organe de control, va pro­ceda la facerea de Inspecţii şi razii pentru aplicarea legei pentru pregă­tirea profesională şi exercitarea me­seriilor. I,­­ Bucureşti, 29 Mai 1938. 1­Preşedintele Camerei de muncă, Bucureşti elie p. calciu . Secr. gen. Mircea St. Ionescu

Next