Dimineaţa, iunie 1936 (Anul 32, nr. 10573-10602)
1936-06-01 / nr. 10573
O arenă a martiriului la Lyon S'a descoperit imensul circ ce cuprindea douăzeci de mii de spectatori şi unie din ordinul împăratului Marcus Aurelus, şi-au găsit sfârşitul, sfânta Blondina şi cite câteva mii de victime Senzaţional reportaj AZI în REALITATEA ILUSTRATĂ ŞEDINŢA III-a, DUMINICA ORA 1O JUM. D. prof. C. T. Popescu (secţ. Botanică): O nouă metodă pentru a dovedi similitudinea între circulaţia şi sedimentarea materiei organice în corpul plantelor şi aceea a materiei moarte în natură. D. ing. Cezar Parteni-Antoniu (secţ. technică): Numărul de poli ai unei maşini cu curent continuu. D. dr. Al. Ghika, Eseeţ. Matematici): Asupra desfăşurării în serie a funcţiilor analitice, având şi o linie singulară. D. dr. Herbert Mayer-Cernăuţi, (secţ. fizică): Coeficientul de ionizare al atomilor de potasiu pe suprafeţe de FRESCO, TROPICAL ţesătura ideală de vară Adunarea Academiei de ştiinţe Comunicările ca să se vor face Academia de ştiinţe din România ţine adunarea sa generală mâine,Sâmbătă 30 Mai, ora 11 a. m. în amfiteatrul Spiru Haret de la Facultatea de ştiinţe. Adunarea generală va fi urmată de mai multe şedinţe de comunicări ale secţiunilorAcademiei. ŞEDINŢA l-a: SÂMBĂTA ORA II . D. prof. dr. C. Angelescu, ministru al instrucţiunii, preşedintele Academiei de ştiinţe din România: Cuvântarea de deschidere. D. prof. Chr. Musceleanu, secretarul general al Academiei: Darea de seamă asupra activităţii Instituţiunii pe anul 1936. D. prof. dr. Hurmuzescu, decanul Facultăţii de ştiinţe: Consideraţiuni generale asupra fizicei corpusculare. D. general Burieanu: Industria armamentului. D. general Costandachi: Fiinţa şi rostul istoriei. Raportul ei cu ştiinţa. ŞEDINŢA ll-a, SÂMBĂTĂ ORA 4 JUM. D. prof. Hurmuzescu: Prezentarea unui electroscop condensator pentru cercetări de radioactivitate. D. prof. I. Borcea: a) Observaţiuni asupra derivatelor mesodermului la Icteosteeni, în special formaţia inimei şi a primelor vase de sânge; b) Date asupra sistematicei şi biologiei Sprotului (Spratela Sprottus) in Marea Neagră; c) Date asupra biologiei Lufarului (Pommatances saltator); d) Bleumide şi Labride din Marea Neagră. D. general I. Burileanu: Biologia metalelor. D. prof. I. Popescu-Voiteşti şi dr. M. Ionesteu-Balea, (secţia Geologie): Asupra prezenţei câtorva resturi fosile mediteraniene în breşa tectonică a masivului de sare de la Ocna Mureşului (Uioara). D. prof. Th. V. Ionescu-Iaşi, (secţ. fizică): Fapte noi întâlnite în descărcările electrice în câmp magnetic, la presiuni foarte joase. pr.»tin Incandescent. D. dr. G. Dinulescu, prin d. prof. D. Călugăreanu: a) Două specii de păstrăvi adaptarii în apele românești; b) Distrugerrea metacercurilor de Eupariphitum recurvatum in interiorul gazdei intermediare. D. dr. Stan Ionescu, prin d. prof. D. Călugăreanu: Mecanismul polmisaţiei la câteva florii efemere şi rolul închiderii corodat în fenomenul fecundaţiei lor. ŞEDINŢA IV-a, DUMINICA ORA 5 r». dr. C. Măciucă, prin d. prof. D. Căluigăreanu: Variaţiunile protidelor, glicidelor şi lipidelor in organizapuii lui Pyrrohocris Apterus, in timpul anului. D. dr. N. Gavrilescu, (serît. zoologie): Spectrul de absorbiţii al sângelui sub acţiunea sărurilor de guanidină şi a nevorsenobenolului. D. dr. N. Maxim, (secţ. chimie) şi N. Stancovici: Acţiunea corpurilor organomagnezieni, asupra esterilor şi amidelor acidului furil-fenilacrilic. D. ing. I. Persu (secţ. technică): Automobilul aerodynamic corect. D. prof. I. G. Popescu-Cernăuţi, (secţ. fizică); Staţiunea sismică de la Cernăuţi. D. dr C. Stălceanu şi d. D. Gheorghiu (secţ. fizică). Proprietăţi magneto-optice la soluţiuni de corpuri organice. ŞEDINŢA V-a. LUNI ORA 10 JUM. D. D. Teodorescu, prin d. prof. V. Biamu: Asupra fenomenului de relaxare elastică a gelurilor de gelatină. D. A. Bojinescu, prin d. prof. Chr. Musceleanu: Fenomene de interferenţă obţinute prin reflexiunea undelor electronice pe feţe cristaline. D. ing. Th Petrescu (secţ. technică): Reacţiunea electrică a electrozilor supuşi dformaţiunilor mecanice. D. dr. M. Fiipescu (secţ. geologie): Asupra calculurilor din zona conglomeratelor zaganului. D. dr. Al. Codarcea şi d. dr. G. Murgeanu, (secţ. geologie): Asupra prezenţei statelor de Comarnic la Dâlbocița (Mehedinți). ŞEDINŢA VI-a, LUNI ORA 5 D. dr. Dan Giuşcă, (secţ. geologie): Geneza zăcământului aurifer de la Săcărâmb. D. dr. Mircea Savul (secţ. geologie) şi d. Th. Krăutner: Bazaltul dela Topliţa. D. dr. M. A. Ionescu, (secţ. zoologie): Asupra frequenţei termitei lucifuge (Reticulitermes lucifugus Rossi) în România. D. dr. C. Bogoescu (secţ. zoologie) Consideraţiuni sistematice asupra genului Bactis. D. dr. R. Călinescu (secţ. zoologie) . Asupra broaştei ţestoase marine de la Sabla (jud. Caliacra). Consfătuirea meseriaşilor La sediul „Uniunei micilor co- comitetele aprobă în unanimitate, toercianţi, industriaşi şi salariaţi s’u cooptarea d-lui Davidescu, consiţinut joi o consfătuire a tuturor colier comunal în sectorul II Negru, comitetelor componente ale Uniunei, membru în comitetul Uniunei. Au participat la această consfătuire, in afară de filialele din Bucureşti şi reprezentanţi ai meseriaşilor din Ardeal, şi Oltenia. A prezidat d. Hie P. Calciu, preşedintele Uniunei, asistat de d. Iorgu Th. Răşcanu, secretar general. D. ILIE P. CALCIU începe prin a arăta necesitatea federalizării tuturor asociaţiunilor profesionale. După ce schiţează programul de activitate al federaţiei, d. Calciu comunică celor prezenţi că au aderat la ideia înfăptuirii Federaţiei Muncii Naţionale, reuniunile meşteşugăreşti din Ardeal şi Banat, numeroase organizaţiuni din Bucovina şi Basarabia, precum şi Uniunea generală a micilor industriaşi condusă de d. Th. Ionescu şi Uniunea meseriaşilor condusă de d. Vasile Constantinescu. D-sa anunţă că Duminică 31 Mai, fee va ţine la Arad un congres al Reuniunilor din Ardeal şi Banat, la care au fost delegaţi sa participe d-nii Iorgu Th. Răşcanu şi Roşea. Se va convoca în curând un congres la Bucureşti pentru închegarea Federaţiei Muncii Naţionale. Mai vorbesc d-nii: Th. Ionescu, P. Misail, Tănase Voicu, Roşea, Iorgu Th. Răşcanu, şi alţii, cari asigură Uniunea de tot concursul organizziţiunilor pe cari le reprezintă. D. ILIE P. CALCIU propune şi D. DAVIDESCU mulţumeşte pentru cinstea ce i s’a făcut. D. ANTONESCU-Craiova, aduce adeziunea meşteşugarilor şi muncitorilor organizaţiei în Uninea meseriaşilor din Oltenia. LA BOLILE DE CORD ŞI ARTERIOSCLEROZA, la predispoziţii pentru congestii cerebrale şi sincope, 1/2 pahar cu apa naturală purgativă „Francisclosif” luat dimineaţa pe stomacul gol, ajută Înlesnind un scaun uşor, eliminând sforţările. Recomandată de medici. Procesul tânărului Rădulescu • Niger IAŞI, 29. In faţa Curţii de apel,secţia I-a a venit spre judecare contestaţia introdusă de tânărul Rădulescu-Niger, de a i se contopii pedeapsa de un an închisoare, dată de tribunalul Ilfov şi cea de doi ani închisoare, dată de Curtea de apel din Iaşi. Tânărul Rădulescu-Niger fusese condamnat atât la Iaşi, cât şi la Bucureşti,pentm eserpehe- DIMINEAȚA închiderea congresului sindicatelor alimentare Ziua III-a.Moţiunea.Telegrama către suveran dii dimineaţă au continuat desbaterile congresului sindicatelor alimentare din ţară. D. JEAN NICULESCU preşedintele Sindicatului alimentar a mulţumit tuturor cam au luat parte la lucrările acestui congres. Au făcut apoi diverse propuneri d-nii I. Bălău, Horia Trăim Neagu- Oradea, Spiridon Critico-Iaşi, I. Ciociu şi Carol Szirmai-Cluj, V. Covaci, Tache Teodorescu, Andrei Cernea şi alţii. Congresiştii au cerut imediat legiferarea vadului comercial. De asemenea au cerut ca verificarea măsurilor de capacitate să fie făcută la eliberarea din fabrici a mărfurilor iar organele de control să facă verificarea o singură dată. D. TEMISTOCLE ALEXANDRESCU a cerut desfiinţarea comerţului ambulant. Se ia apoi în discuţie organizarea comercianţilor proprietari de restaurante şi hoteluri din toată ţara. Se cere modificarea legii turismului în sensul comercializării. LEGEA TURISMULUI D. I. CIOCIU-Cluj preşedintele sindicatului central al marilor întreprinderi ospitaliere din Banat, Ardeal şi Bucovina prezintă un memoriu care va fi înaintat ministerului de interne. In memoriu se arată că legea turismului nu corespunde împrejurărilor şi traficului străinilor prin metode specific birocratice. Legea turismului are apoi un pronunţat caracter fiscal, spune vorbitorul. Cere ca acordarea de subvenţii celor cari construiesc hoteluri să se extindă în toată ţara. Direcţiunea generală c. f. r. să acorde din nou reducerea de 50 la sută la toate staţiunile balneo-climaterice şi turistice. Aceiaş direcţie c. f. r. să pună în circulenţie cât mai multe trenuri speciale pentru excursii. Să se desfiinţeze de urgenţă taxele percepute de la călătorii străini, şoselele şi drumurile comunale să fie făcute cât mai utilizabile. Congresul ia apoi notă şi aprobă modificarea adusă statutului sindicatului alimentar central prin care se prevede ca, conducere supremă „Uniunea sindicatelor alimentare”. Se dau cetire telegramelor şi scrisorilor primite din partea d-lor Gr. Trancu Iaşi şi Constant Georgescu şi din partea filialelor din Timişoara, Cernăuţi, Brăila, Bacău, Caiova, Dorohoi, etc. DOLEANŢELE COMERCIANŢILOR Se votează apoi o moţiune prin care se cere între altele modificarea legii monopolului şi băuturilor spirtoase şi a taxelor pe brevete; desfiinţarea actualei taxe de brevete şi înlocuirea ei printr-o taxă de debitare la locul de producţie şi o taxă minimală pe brevet; desfiinţarea brevetelor de desfacere ale acelor cari fac concurenţă neloială nu numai comercianţilor de băuturi, dar şi podgorenilor; desfiinţarea licitaţiilor şi arenzilor comunale în comunele rurale şi supunerea la un regim unic; modificarea art. 203 din legea M. A. P. în aşa mod încât să se pună în concordanţă cu art. 2, 5 şi 7 din legea repausului duminical; mărirea remizei la băuturile monopolizate ; monopolizarea legii fraudelor in viticultură; simplificarea categoriilor de brevete de băuturi şi a regimului lor in staţiunile balneoclimaterice, cluburi, pensiuni, etc. Modificarea legii contribuţiilor directe. — Generalizarea patentei fixe; impunerile să se facă din 5 in 5 ani ca la impunerile mobiliare şi agricole; unificarea tuturor impozitelor şi taxelor fiscale judeţene, comunale, etc.; revizuirea impunerilor, luându-se ca bază venitul real al comerciantului; revizuirea impozitelor indirecte; simplificarea aparatului de percepere şi urmărire; revizuirea impozitului pe lux şi cifra de afaceri, urmărirea şi executarea impozitelor şi taxelor să se facă obiectiv şi în spiritul legii; sistarea sechestrelor cu ridicata. Modificarea legii finanţelor locale. — Desfiinţarea şi reducerea unora din taxele prevăzute în legea finanţlor locale; revizuirea şi scăderea taxei pe lumină, apă, branşament, etc.; desfiinţarea taxei ad valorem şi a taxelor la bariere; revin, suirea şi reducerea,taxelor pentru diferite servicii prestate la abatoarele comunale; reducerea şi unificarea taxei de control sanitar. Urgenta legiferare a vadului comercial. — Taxele de compozitori să fie plătite de către executanţi aşa după cum arată legea. Aeste taxe să fie încasate şi supuse controlului ministerului artelor şi cultelor şi de ele să beneficieze toţi compozitorii, nu numai, aşa cum se procedează astăzi. Asigurările sociale.__Membrii familiei patronilor să nu mai fie consideraţi ca asiguraţi în mod obligatoriu; desfinţarea cotei de 1,20 la sută la state de salarii al asiguraţiilor ; patronul să nu mai fie obligat să plătească cele 7 zile de boală; înfiinţarea unei caise de credit comercial. Consiliul economic superior cât şi camerele profesionale să devină instituţii care să reprezinte şi să apere cu adevărat comerţul şi industria. Comercianţii s-au declarat contra tendinţei de înfiinţare de cooperative comerciale de desfacere, ele neavând nici un rol serios în economia naţională; libertatea jocurilor de distracţii în localuri şi cafenele; intensificarea traficului străinilor pe baza legii turismului; modificarea legii turismului în sensul comecializării ei. După citirea moţiunii, d. Jean Niculescu a trimis suveranului o telegramă de omagii din partea congresiştilor. La ora 8 seara congresul a fost închis. ŞTIRI DE LA C. F. R. MĂRFURILE EXPEDIATE PENTRU MOŢI Direcţiunea generală a căilor ferate a aprobat o reducere de 50 m/o până la 30 Iunie 1936, pentru mărfurile predate de moţi, ca bagaje sau mesagerii, cari vor avea ca staţie de plecare şi destinaţie una din staţiile de Pe linia Brad—Arad, Vaşcău—Oradia, Călăţele—Huedin, Abrud—Câmpia Turzii, Zlatna—Alba-Iulia, Dobreşti în Bihor Sămbăşag—Rogoz şi Cernetu—Ineu. EXPEDIEREA ŞI TAXAREA PEŞTELUI VIU Cu privire la expedierea şi taxarea peştelui viu s’au introdus dela 10 Iunie următoarele modificări in tariful local de mărfuri. Peştele viu, în vagoane speciale, se va transporta obligatoriu cu trenurile rapide de coletărie, iar taxarea se va face după tariful Nr. 14 le greutatea efectivă, adică inclusiv, apa din rezervoare, insă la cel puţin 75 la sută din capacitatea efectivă de încărcare a vagonului. Pentru transporturile efectuate In vagoane speciale U. P. V. proprietatea C. F. R.-ului se va percepe un plus de 20 la sută, reprezentând cheltuelile de personal şi întreţinerea Instalaţiilor în timpul parcursului, efectuate de un mecanic C. F. R. Pe liniile pe care nu circulă trenuri rapide de coletărie, dacă se cere expedierea vagoanelor cu tren de persoane și tonajul permite, cererea se poate efectua fără vreun spor de taxe. TAXAREA ARACILOR DE VIE Aracii de vie, se vor taxa cu tariful 73 ca tarif general, No. 74 ca tarif de sezon și 53 ca tarif de export. Valabilitatea acestei dispoziţiuni curge dela 1 Iunie 1936. Negocierile anglo-egiptene LONDRA, 29 (Ager).— Guvernul englez a primit de la înaltul comisar britanic pentru Egipt un raport asupra negocierilor anglo-egiptene în vederea încheierii unui tratat de amiciţie şi de alianţă militară. Negocierile sunt încă in faza preliminară, dar totul lasă să se creadă că ele se vor sfârși cu bine. ACUM 15 ANI A SUFERIT DE REUMATISM De atunci na mai avut o singură criză Nu simt mulţi bărbaţi cari la vârsta de 74 ani să poată spune că se bucură de o sănătate perfectă. Iată unul care poate spune acest lucru deşi acum 15 ani a suferit de reumatism. Luând Sels Kruschen el s‘a vindecat complect, de atunci nu a mai avut o singură criză. Dăm mai jos un fragment dintr-o scrisoare primită de la el: ,Am luat Sels Kruschen timp de câţiva ani din cauză că am suferit de reumatism la umeri acum vreo 15 ani. Sunt acum în vârstă de 74 de ani şi sunt perfect sănătos. Durerile reumatice au dispărut complect, în această privinţă mă simt mai bine ca oricând. Toată viaţa mea am lucrat pe afară la construcţii şi sunt convins că m-am menţinut perfect sănătos numai datorită sărurilor Kruschen pe care le iau regulat în fiecare dimineaţă înainte de dejunul mic“. — T. H.’ Kruschen este un amestec din şase săruri minerale care au proprietatea de a stimula ficatul, rinichii şi aparatul digestiv spre o acţiune normală şi regulată, contribuind astfel la curăţirea organismului Dv., la primenirea sângelui. Un sânge sănătos, un sânge purificat va pătrunde in toate fibrele Dv. Atunci reumatismul, durerile de cap şi indigestiile vor dispare ca prin farmec. Sels Kruschen se găseşte la toate farmaciile şi drogheriile din ţară. Preţul unui flacon mare este 95.— lei, flaconul mic 60.— lei. 7 O seară consacrată poeziei lui B. Nemţeanu! Astăzi seară la ora 9 are loc în sala teatrului Baraşeum o seară consacrată poeziei lui B. Nemţeanu. In cadrul acestei seri d. Barbu Lă! B. NEMŢEANU zăreanu va vorbi despre opera necunoscută a poetului, aducând noui contribuţii pentru cunoaşterea ei. Romancierul I. Peltz ’ va evoca: Viaţa lui B. Nemţeanu. Despre „Destine de poeţi” va vorbi d. S. Podoleanu. Lectură: D. Liviu Deleanu. Dm Casa Origora anunța pe Onor, selecta sa clientela că a deschis în str. Edgar Quînet, Nr. 1 (Hotel Capsa) un magazin de desfacere a şampaniilor: CAPSA-BOBB DE ST. MARCEAUX şi a vinurilor CAPSA şi BOBB cu preţuri foarte reduse afişate în galantarul magazinului. IATA-NE IN 1936! Timpul trece, dar faima celebrului „OLLA” rămâne ca întotdeauna neclintită. Biroul de voiaj a! ziarelor „Adeverul şi Dimineaţa» in haliul din Str. Const. Mille . .. ! ' ' Telefon Vinde ! Elef& tie cai® ferata pentru ţară şi străinătate* Abonamente pe C. F. R. B/refe de vapor şi avion* Prospecte şi infornaaţiuni gratuite. Preţurile cele mai exacte Informaţiunile cele mai precise fa . Cum se poate conserva frum O întrebare atât de frecventă la orice femee... Şi totuşi răspunsul e atât de simplu: doar două cuvinte, dar două cuvinte pline de importanţa: îngrijirea corectă! Elida Shampoo redă părului o nuanţare particulară şi un luciu sclipitor. Shampoo special pentru pâr blond, preparat prin utilizarea unui extract de flori de muşeţel de munte, concentrat de 70 BRUNETAFLOR, Shampoo special pentru pâr închis, conţine hequil pentru îngrijirea şi înfrumuseţarea părului închis. 4 Camera de Munca, Bucureşti «la COMUNICAT Constatându-se că mii de copii sunt întrebuinţaţi ca vânzători de seminţe, rahat, fructe, zarzavaturi, covrigi, comnori, bomboane, ciocolată, etc.; Că aceşti copii stau pe la colţurile străzilor până noaptea târziu; Că toţi sunt murdari, netunşi, neprimeniţi, prost îmbrăcaţi şi fără încălţăminte. Că starea lor de mizerie constitue un permanent pericol pentru sănătatea publică, deoarece din cauza condiţiunilor rele de trai nehrăniţi şi neodihniţi, contractează tuberculoza pe care o răspândesc celor din jurul lor. Ajungând în neputinţă de a mai munci sunt isgonţi, dar patroni, retrimişi în satele lor , tinde germenul boalei se întinde contaminând pe acei cu care vin în contact. Cameră de muzică Bucureşti, în virtutea drepturilor ce-i conferă legea, atrage atenţiunea tuturor acelora cari întrebuinţează şi exploatează munca acestor copii, că se expun la grave sancţiuni dacă întrebuinţează la muncă copii sub 14 ani; Dacă 11 silesc să muncească peste puterile lor şi în afară de orele legale; Dacă Întrebuinţează aceşti copii la muncă după orele 10 seara; Dacă nu inchee contracte de ucenicie, deoarece potrivit art. l din legea pentru pregătirea profesională și exercitarea meseriilor, publicată in Monit. Oficial No. 99 din 30. IV. 1936, patronul care nu se va conforma dispozițiunilor arătate mai sus se va pedepsi cu amendă dela 500— 2000 lei. In caz de recidivă, se va pedepsi cu maximum de amendă şi cu pierderea dreptului de a ţine ucenic. Pentru a nu se vedea silită să procedeze la aplicarea sancţiunilor, Camera de muncă Bucureşti invitat pe toţi patronii de bodegi, cârciumi, băcănii, magazine, etc., care au la servicii lor băeţi de prăvălie (ucenici), să se prezinte de urgenţă la Camera de muncă pentru a le încheia contracte de ucenicie. Camera de muncă, în înţelegere cu celelalte organe de control, va proceda la facerea de Inspecţii şi razii pentru aplicarea legei pentru pregătirea profesională şi exercitarea meseriilor. I, Bucureşti, 29 Mai 1938. 1Preşedintele Camerei de muncă, Bucureşti elie p. calciu . Secr. gen. Mircea St. Ionescu