Dimineaţa, octombrie 1936 (Anul 32, nr. 10695-10725)
1936-10-01 / nr. 10695
Pagina 4-a In curînd încheiem partea redacţională a 'Anuarului "de adrese din cuprinsul Municipiului Bucureşti, care va apare la începutul anului 1937. Rugăm toate întreprinderile industriale şi comerciale precum şi pe domnii profesionişti să ne comunice ce schimbări s’au produs sau doresc să se facă în adresa lor sau in rubrica branşelor unde urmează să fie tipărite. Trimitem la cerere agenţii şi reprezentanţii noştrii, cari pot da orice lămurire şi pot primi de anunciuri cari să fie plasate în ediţia pe 1937, subscrieri de volume, orice comenzi sau EDITURA RUDOLF MOSSE S. A. BULEV. BRATIANU 22 — TEL. 3.50.10 IANUARUL DE ADRESE DIN CUPRINSUL MUNICIPIULUI BUCURESTI Dr. Armand Cotter MEDIC DE SPITAL Consilier medical al Băilor Pistyan s-a mutat in str. BUZEȘTI 15. Nutriţie, Boli interne, Stomac, REUMATISM. Tratamente speciale p. Diabet, Hemoroizi. Analize de laborator de specialitate. Cons. 36. Telef. 4.1504. Costor GRUBARG Specializat in străinătate Venerice, Sifilis, Femei Elenoragia şi complicaţiile ei (orchite, prostatite, ovarite, metrite) — Slăbiciunea sexuală — Tratament radical. înaltă frecvenţă. Termoelectroterapie Analize. Consult. 12---2, 5—8 şi ore discrete. VASILE LASCAR 8 (Piaţa Rosetti) Dr. I. BOTVINIC SPECIAL, LA BERLIN în boli de piele, venerice şi genito-urinare PIAŢA ROSETTI, 6 (colţ B-dul Domniţei) Tel. 3,34-11 Cons. 12-2 şi 5-8 Pierdut băiat 12 ani S’a obligat pe cuvânt de onoare... MEDICII LEGIŞTI D. dr. SAVA spune că s’au găsit pe cutia cu buline multe amprente amestecate. Nu le-a cercetat. D. dr. VASILIU îşi menţine In totul raportul de autopsie. AP.: Ce înţelegeţi în raport prin intestin? D. dr. VASMU: Popular, maţe. (Ilaritate). Martorul dă explicaţii în jurul raportului. Se vorbeşte de deschiderea stomacului, de procedura In materie de autopsie fără ca procesul să facă un progres vizibil. AP.: Ce organe v'au mirosit? M.: Creerul şi plămânii. AP.: Stomacul ce miros avea? M.: Acrişor. AP.: Pata hemoragică, datorită cianoglobinei aţi constatat-o? — Petele cadaverice sunt violacee. In caz de intoxicare cu cianură sunt rozsacee... — In stomac ați constatat asemenea pete? — Nu, n’am observat. încep e numele losif, îmbrăcat haină maro, pantaloni gris, șapcă și pantofi negri. Cine poate da vreo lămurire să se adreseze în str. Gherase 85, tatăl Iul fiind îngrijorat. D. Gh. Cristescu, tatăl, vorbeşte cel întâiu. Stă în spatele avocaţilor sprijinindu-se cu mâinile de scaune, puţin adus din spate, cu o vehemenţă emoţionantă care nu provine exclusiv din obişnuinţa întrunirilor publice. Iată şi concluziile: — Ciulley n’a venit, fiindcă li era frică, de cadavru. Ne aşteptam sa vie. Să se acuze. Noi nu suntem obişnuiţi să acuzăm oamenii, sâ-i băgăm nevinovaţi in temniţă. Dar atitudinea lui şi Înainte şi in timpul procesului ne-a întărit convingerea. In faţa conştiinţei mele afirm că acela care a săvârşit crima este Clulley. Vă rog, d-lor juraţi, gândiţi-vă. Se caută persoană cu bune legături in industria metalurgică pentru exportul, resp. vânzarea licenţei unui articol de massă (Schweisselektroden) după sistemul cel mai nou. Oferte sub. „V. 9205 X.“ la Publicitas, Geneva (Elveţia) PENTRU A EXPLOATA BREVETUL DE INVENŢIE No. 19021 relativ la: „Sistem de distribuţiune de apă pentru răcirea jantelor de frână”, proprietara acestui brevet, firma The National Supply Company, doreşte a-i ceda, a acorda licenţă şi, în genere, a intra în orice combinaţiune posibilă, pentru exploatarea lui în România. Informaţiuni la: Inginer Marcus & Berlescu, Birou de Brevete de In-Se discută soarta bulinului în stomac. Ascult discuţia şi ne vin in minte ultimele pagini din M-me Bovary. Femeia atât de agilă în căutarea plăcerilor... Şi tot ritualul catolic şi toată descompunerea în mers. Virtutea frumuseţii de a fi pieritoare şi de a-şi extrage din efemer un farmec suplimentar şi o incertitudine voluptoasă... Intră d. general GABRIELESCU, ştie că Clulley trebuia să plece la Sinaia. A fost chiar însărcinat prieteneşte să-i reţie cameră. — La 23 Decembrie m’am interesat de hotel la Sinaia. Apărarea cere audierea judecătorului de instrucţie. D. BENEDICT STOENESCU socoteşte că judecătorul de instrucţie a consemnat ce a văzut. Curtea respinge cererea apărării. P. CTV.: Cerem citirea depoziţiilor Joja şi Kaufman. FRESED.: Se va face în timpul rechizitoriului. Trecem la pledoarii. Partea civilă are cuvântul. Vorbeşte d. GH. CRISTESCU, aveţi copii. Vă cer un verdict de condamnare. Cuvintele tatălui nu sunt meşteşugite. Care părinte, în locul lui, ar fi făcut fraze, ar fi încercat abilităţi?... D. preşedinte Foişoreanu ridică şedinţa la orele 7 şi 10. Viitoarea şedinţă astăzi la ora 1. N. CARANINO Vorbeşte d. Gh. Cristescu Doctor S. STERN Specializat la Viena, Bol de femei, Mamos, Operaţiuni, Elenoragie, impotenţa, sifilis, Electroterapie, raze U. V. Dia etc. Onorariu foarte redus. Cons.: 284. Telefon: 46176. Str. General Florescu 2. BOLILE DE FEMEI tratează prin metode moderne D-RUL VIRGILIU MONDA, Mamos specialist din Paris. Cons. 10-12 a. m. și 4,7 d. a. Calea Victoriei nr. 33 (Casa Frascati) Miercuri gratuit pentru săraci Dr. EM. DORNA Medic de spital INTERNE ŞI SEXUALE STRADA SFINŢILOR No. 16 Vindecă: IMPOTENŢA, NEURASTENIA SEXENIA, SIFILISUL, etc. Consult: 10-11 şi 4-7 Bolile SEXUALE INSUFICIENŢA SEXUALA ONANIA, consecinţele onaniei, poluţiile, spermatoreea, blenoragia, complicaţiile blenoragiei, sifilisul, bărbaţi, femei, tratează ELECTROTERAPTE, DIATERMIE DOCTORUL CHIVICI CALEA MOŞILOR 74, etaj I (în faţa grădinii Sf. Gheorghe) Consult. 8—1 şi 5—8 Intrare discretă. Telef. 3.36.85 Dottor M. Feldstein de la Clinicele din Viena şi Paris BOLI INTERNE, PIELE, PAR şi GENITO-URINARE diaitermie, distrugerea radicală a negilor şi verucelor Onorarii modeste. Consult 10-12; 4-8 Bulev. Carol 43, Tel. 4.16.25 La cabinetul medical „SALVATOR”, complect renovat, vechii specialişti din 1906 vindecă radical fără durere Elenoragia CRONICA prostatite, metrite, ovarite, prin d’Arson valizare (metoda dr. Roucayrol din Paris) Electroliză pentru stricturi Boale de piele şi Sifilis Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI Reacţiile Wassermann şi Meinike ULTRAMICROSCOPIE 1 pentru cunoaşterea şancrului sifUitic Consulti. 0-1 şi 6-9. Telefon 3.2055 PASAJUL roman No. 9, Bucureşti venţie, Bucureşti I, str. Colţei 1. Dr. H. MARTIN ( NEVROZA SEXUALA: INSUFICIENTA S E X U A 'TA V Lă| Asist. cola!). Institut Psiho-Fizio (Paris) Tratează PSICHONEVROZELE :NEURASTENIA, HISTERIA, FRICA, TIMIDITATEA Melancolia, Nevroza inimei şi a stomacului: palpitaţie, sughiţ, cefatie, aerofagie, insomnie, tremuraturi). Reeducaţia copiilor impulsivi ficioşi ticuri, gângăveala, incontinenţa de urină. Tratamente Psiho-Fizice: : Hypnotism, autosugestie, Electroterapie înaltă frecvență. Consult 8-11, 2-8, littul tlisabeta 3 a. Etaj III ascensor. Telefon 4.05.39. Citiţi NAUFRAGIAŢII dragostei, studiu psiho-sexual pentru educaţia sexelor Un comunicat al asociaţiilor profesorilor secundari § Din partea Asociaţiei generale a profesorilor secundari şi a Asociaţiei generale a învăţătorilor, primim cu rugămintea de a publica, următoarele: Faţă de publicarea unui anteproiect de lege privitor la armonizarea salariilor funcţionarilor publici, ante-proect alcătuit fără consultarea Asociaţiilor noastre, deşi am avut în repetate rânduri asigurarea d-lui ministru al instrucţiunii, că nu se va statua nimic privitor la corpul didactic, fără ca ele să fie consultate, Asociaţia generală a profesorilor secundari şi Asociaţia generală a învăţătorilor protestează cu ultima energie, în contra jignirii ce o constitue această procedare, şi declară că nu vor îngădui să se treacă peste revendicările legitime ale profesorilor şi învăţătorilor. Ambele Asociaţii vor începe imediat acţiunea de apărare a drepturilor şi demnităţii corpului didactic primar şi secundar, de va fi nevoie convocând în timpul cel mai scurt, un congres extraordinar comun, la care suntem siguri că vor răspunde, toţi până la unul colegii din întreaga ţară. Muzica românească la Radio-Praga Astăseară Marţi 29 Septembrie ora 23.15 are loc la postul de radio din Praiga, un concert de muzică românească şi clasică cu concursul compatrioatei noastre, primadona Praiga care va executa următorul program: Tiberiu Brediceanu, „Pe sub flori” şi „S’a dus cucul”; Emil Monda: „La fântâna cu găleata”; Eduard Caudela: „Ochi albaştri”,, Marie Herescu: „Doina Jiului”; Mihăilescu-Toscani: „Şi mi-e dor”; Ion Paschil: „Cine n’are dor”; Bellini, Casta-Diva (Roma) şi Delibes: „Aria clopotelor” (Lakmé). -------------—mng. »-«ga»-------------- Pentru inirile caritabile Lili Braunstein, Raion 17, văduvă cu doi copii mici, imploră ajutorul oamenilor de bine. Citiţi Realitatea Ilustrată 0I M1 NEATA PALATUL JUSTIŢIA Procesul transferului fraudulos înaintea Casaţiei In faţa înaltei Curţi de Casaţie sec. I-a, prezidată de d. consilier N. Bădescu-Roşiori, au venit ori spre judecare recursurile făcute de C. Vasilescu, Paul Nacht, C. Călătorescu şi Carol Linzemayer, contra deciziei Curţii de apel sec. H-a, prin care fuseseră condamnaţi la închisoare pentru escrocherie de pe urma căreia, Roger de Stareke, reprezentantul trustului belgian de textile, fusee păgubist cu 25 milioane lei, iar alte societăţi cu sume mai mici. Intre timp, de la declararea recursului până la judecată, Paul Nacht şi-a retras motivele referitoare la condamnarea sa penală, urmând să se judece numai pe motivele referitoare la despăgubirile civile. Inculpaţii nefiind aduşi înaintea Casaţiei s’au prezentat următorii avocaţi in numele lor: d-nii I. Gr. Perieţeanu, V. V. Stanciu şi Aurel Creţu, pentru C. Vasilescu; d. av. Paul Iliescu pentru Nacht; d. av. Costăchescu, pentru C. Călătorescu, iar d. av. Radu Budişteanu pentru Linzemayer. In numele părţilor civile au răspuns: d. av. Nicolae N. Penescu, pentru soc. „Ericson”, d. av. Aureliu Weiss pentru firma Alfred Krauss; d-nii av. Vintilă Dongoroz şi Stan Ionescu pentru Roger de Staelke. Susţinerea numeroaselor motive de recurs ale inculpatului Vasilescu, s-a început prin pledoaria d-lui av. V. V. Stanciu. D-sa a susţinut că legea din 5 Aprilie 1935 pentru utilizarea leilor interni cuveniţi străinătăţii în schimbul mărfurilor importate de România, interzicea transferul leilor interni şi obliga pe creditorii străini să-i învestească în imobile sau titluri, cu autorizarea Băncei Naţionale. In orice caz, creditorii străini nu mai puteau cere transferul după data de 15 Aprilie 1935, astfel că ceea ce a convenit Roger de Staelke cu C. Vasilescu era un lucru ilicit, o împrejurare care face ca reclamanţii să nu se poată plânge in justiţie. Instanţa de fond neţinând seama de cauza ilicită a convenţiei, care ridica dreptul reclamantului de a reclama motive de casare, a arătat că Întreaga această afacere care a agitat atât de puternic opinia publică, se reduce la o chestiune civilă de mandat; că Vasilescu, s’a obligat de a face transferul prin convenție formal încheiată constând în mandatul dat de reprezentantul belgian in acest scop, şi chiar a reuşit prin legăturile ce avea, să concentreze la Banca Românească (bancă autorizată de către Banca Naţională) suma de 85 milioane lei pe numele d-lui Staerke. Procura dată Iui Vasilescu de către acesta cum şi susţinerea de către d. Toni Iliescu la Banca Naţională a cererii belgienilor, sunt dovezi că afacerea este de natură civilă. A pledat apoi d. av. Costăchescu în desvoltarea recursului colonelului Călătorescu. D-sa a susţinut două motive de casare, arătând că acesta avea convingerea că transferul se face graţie legăturilor pe care Vasilescu le avea şi numai aşa se explică faptul că dădea garanţii străinilor despre onestitatea şi capacitatea lui Vasilescu, care reuşise dealtfel in multe alte afaceri similare, anterioare cazului belgienilor. Col. Călătorescu, a fost de bună credinţă şi nu a primit nici un ban; dânsul ştiind ce legături avea Vasilescu cu vicepreşedintele senatului de atunci, nu se putea îndoi că transferul se va face şi care de fapt s’a şi realizat în parte prin operaţia trecerii leilor dela diverse Bănci la Banca Românească pe baza unei dispoziţiuni a Băncii Naţionale. Din partea societăţii „Ericson”, recurentă, a pledat d. N. Penescu, arătând că societatea a făcut recurs pe motivul că, deşi paguba reală suferită de ea de pe urma escrocheriei lui Vasilescu, este de 700.000 lei, tribunalul şi Curtea de apel i-au acordat numai 600.000, nesocotind indicaţiunile precise cuprinse in dosarul afacerii. Desbaterile care au ocupat toată şedinţa înaltei Curţi s-a amânat în continuare pe Luni 5 Octombrie când d. av. Costăchescu va desvolta celelalte cinci motive din recursul col. Călătorescu şi vor pleda apoi d-nii Paul Hiescu şi Budişteanu pentru Nacht şi Linzemayer. Se justiţiei penale sau civile, a dat nu prevede că in afară de şedinţa viiaceastă privinţă o hotărîre greşită, toate, desbaterile vor mai ocupa însupusă casării. Iar alte două şedinţe. D. av. Aurel Creţu susţinând alteley, de a se numi un expert medical care să constate că acesta, în urma unui acident de vânătoare a rămas cu o infirmitate a ochiului drept. Cu facerea expertizei a fost Însărcinat d. dr. Rázván. ASacestea Grosz-Cagero Procesul acestei afaceri, sorocit pentru ori înaintea trib. Ilfov, sec. IV-a, nu s’a putut judeca deoarece comisiunea de experţi numită de tribunal pentru a face contraexpertiza cerută de apărare pentru a combate concluziile expertizei dela instrucţie, nu şi-a depus încă raportul. Faţă cu declaraţia făcută de experţi prin instanţă lucrarea care este în curs nu va putea fi terminată înainte de o lună şi jumătate, tribunalul a amânat procesul pentru ziua de 2 Noembrie. Unul din inculpaţii arestaţi, Radu Anghel, fost funcţionar la Banca Naţională, cerând tribunalului să admită punerea sa în libertate Întrucât prevenţia executată a depâşit 8 luni iar inculpatul Samuely a fost pus de curând în libertate de către Curtea de Apel, chestiunea a fost desbătută amplu. După ce doi apărători au susţinut cererea de liberare, iar d. procuror Deleanu a combătut-o, tribunalul a deliberat aproape o jumătate de oră. Rezultatul a fost însă negativ, tribunalul hotărând respingerea liberării. Procesul inculpatului Ion Secăreanu autorul unei fraude de câteva milioane în dauna Băncii Naţionale, unde funcţionase în calitate de casier, a fost amânat din nou de tribunalul Ilfov sec. IV-a. Termenul viitor s’a fixat la 15 octombrie. — Cei trei căruţaşi din comuna Sinteşti arestaţi în contrabanda de fire de mătase între Giurgiu şi Bucureşti, find puşi în libertate de cab. VI instrucţie, pe cauţiune de câte 4000 lei fiecare, hotărîrea de liberare a judelui instructor a fost atacată cu apel de către parchet. Ori, Camera de acuzare admiţând apelul parchetului a dispus menţinera în prevenţie a numiţilor căruţaşi inculpaţi: Marin Vasile, Tudor Ene şi Ion D. Vasile. — Procesul Arabelei Armâşescu, acuzată de crimă săvârşită dar neisbutită asupra medicului local. Vodă Timoceanu, era fixat pentru eli, la Curtea cu juraţi, din cauza procesului Ciulley care este pendinte şi va mai dura încă două zile. Judecarea Arabelei Armâşescu a trebuit să fie amânată pentru seziunea următoare. — Judecătorul de Instrucţie al cabinetului 9, Incheiind cercetările în afacerea homosexualilor, a înaintat dosarul parchetului de Ilfov pentru concluziuni definitive, dispunând în acelaş timp punerea în libertate a celor doi inculpaţi arestaţii H. Alexandru, coafor de dame şi Spiridon Dolorosa. Em d, procuror Volvoreanu a dat rechizitorul definitiv in cauză, conchizând la Ladislau ,______ _ . . . Schaeffer, funcţionar particular trimiterea în judecată a ambilor din Bucureşti str. Teilor 12, inculpaţi. Falsificatorii de dolari D, jude preşedinte Gh. Oprescu, titularul cab. 9 instrucţie, primind spre instruire banda celor care au pus în circulaţie bancnotele americane falsificate, aducătorul lor în ţară, Ion Mingea, find dispărut. După ce a luat celor 4 membri el bandei interogatorii complecte, magistratul instructor a emis împotriva lor mandate de arestare, pe baza articolului 117 al. II din codul penal, care pedepseşte tot atât de aspru falsificarea şi răspândirea de monete străine ca şi de monede ale ţării. Inculpaţii au fost încarceraţi la Văcăreşti. Ei sunt: Petre Murgu, funcţionar la Banca „Victoria” din Timişoara; Eugen Klopfer, ceasornicar, tot din Timişoara; Ion Eurică, şomer din acelaş oraş. Soluţia in procesul casinoului in Sinaia1 înaintea Curţi de Apel din Bucureşti sec. IV-a s’a judecat ori divergenţa ivită in apelurile făcute de d-nii George Littmann, N. B. Mangăru şi Em. Stefanov In contra sentinţei Trib. Prahova, prin care au fost condamnaţi la închisoare şi amendă, pentru că în calitate de reprezentanţi ai Soc. Hotelurilor şi Casinoului din Sinaia, au practicat jocurile de noroc, împotriva prevederilor legii pentru Interzicerea jocurilor de noroc, din 8 Aprilie 1936. Se ştie că, la prima dezbatere înaintea Curţii de Apel, d. procuror general Bossie a pus concluziuni de achitare şi că in sânul Curţii s’a ivit divergenţă, Ed. Jack Constantinescu fiind pentru soluţia condamnării, iar d-nii consilieri C. Cristorian şi Al. Liciu pentru achitare, pe consideraţiunea neaplicării legii noui concesiune! Sinaia. In faţa complectului de divergenţă, d. procuror Brăiloiu a schimbat concluziunile Parchetului, susţinând că legea din 8 Aprilie 1936 a desfiinţat toate legile anterioare cu privire la materia jocurilor de noroc, cerând respingerea apelurilor. D-nii avocaţi Em. Slătineanu, din partea apelantului N. B. Mangăru şi Ştefan Marinescu-Bolintin şi Stelian Ionescu, din partea celorlalţi doi apelanţi, au combătut susţinerile d-lui procuror Brăiloiu, arătând în prim loc că legea din 8 Aprilie 1936, nu s’a putut referi la legea specială privind concesiunea jocurilor în stațiunea Sinaia, o lege in puterea căreia dreptul de concesionare a jocurilor a fost constituit de legiuitor direct în patrimoniul Eforiei Spitalelor Civile, drept ce nu putea fi desființat fără o dispozițiune specială de lege în acest, sens. Curtea, cu unanimitate, in complectul d-lor consilieri I. Botez, Cezar Cristorian, Pandele Theodorescu, Al. Liciu și C. Cătuneanu, a admis apelurile d-lor G. Littmann, N. Mangăru și Em. ştefanov, achitându-i de orice penalitate, — statuând astfel că noua lege din 8 Aprilie 1936 nu se aplică concesiunea jocurilor acordată de Eforia Spitalelor Civile în stațiunea Sinaia. Procesul nenorocirii dela Cotroceni S-a văzut din relatările precedent, tribună, întrucât nu-i conveneate că secţia Il-a a Curţii de Apel, respingând cererile de liberare făcute de inculpaţii condamnaţi în procesul marei nenorociri dela Cotroceni şi înlăturând diversele cereri ale părţilor civile ce ar fi putut provoca o amânare a procesului, a purces la judecarea lui, dispunând audierea martorilor propuşi de inculpaţi şi pe care i-a admis în condiţiuni de aşa fel încât citarea şi audierea lor să nu stingherească desfăşurarea continuă a desbaterilor. Inculpaţii, având interes in susţinera apărării lor ca martorii propuşi să fie audiaţi au acceptat şi obligaţiunea ca să aducă prin mijloacele lor pe martori în cursul procesului, atunci când ei n’ar răspunde citaţiunilor emise de către Curte. In aceste conditiuni, Curtea formată din d. preşedinte N. Giorgian şi d-nii consilieri Floareş şi Jean Dobrescu a păşit la judecarea procesului ascultând martorii ce s-ş fi înfăţişat, mai toţi propuşi de inculpatul V. Vasilescu, ajutor de primar. D. ing. Alex. Solomon, a arătat, că V. Vasilescu prezida comisiile de licitaţii aplicând cu stricteţe legea şi nefăcând nicio favoare. A lucrat ca asociat al d-lui ing. Brener care luase in antrepriză două din tribunele de la 10 Mai, şi cu acel prilej au trebuit să refacă la ambele tribune calculul rezistenţii, propunând modificări car au fost acceptate de şeful serviciului primăriei. In ce priveşte materialul necesar construirii tribunei L, martorul a răspuns arătând că ţinând seama de cantitatea şi preţul materialului, cum şi de manoperă, încă mai rămânea un câştig suficient constructorului. D. ing. Brenner a confirmat spusele martorului precedent arătând că deşi a luat parte la licitaţia de la Curtea a admis deasemenea cere- 8 Iunie, n’a luat in antrepriză niciorea inculpatului arh. Roger Solo- fie linie sa î norăţaţă, care va avea condiţiunea (care nu exista la tribunele de 19 Mai), de a lua materialul înapoi, fiindcă nu înţelegea să facă pe negustorul şi a umbla să caute clienţi care să-i cumpere materialul întrebuinţat. Martorul a recunoscut însă că la rabatul oferit de ceilalţi concurenţi, nu se lucra în pierdere şi se putea avea un beneficiu rezonabil. D. ing. St. Gali, ajutor de primar la sectorul III Albastru, a dat câteva relaţiuni asupra condiţiunilor în care trebue să se lucreze pentru că executarea să corespundă cerinţelor de soliditate şi să satisfacă prescripţiunile legale. In această privinţă contează mult conştiinciozitatea antreprenorului. D-sa dă referinţe favorabile activităţii şi purtării Inculpatului Vasilescu. D. arhitect Hârjeu a recunoscut că fiind însărcinat cu supravegherea lucrărilor de la 10 Mai s-au propus modificări de către d-nii Brener şi Solomon, modificări ce priveau calculul rezistenţelor, şi de aceia d-sa le-a supus inginerului Cozianu care în calitate de specialist făcuse aceste calcule şi era în măsură să aprecieze observaţiile făcute. Au mai fost apoi audiaţi d-nii arhitect Culina şi ing. Ignat, cari au lucrat ca experţi numiţi de Instrucţie în această afacere împreună cu d. ing. Prager. La întrebările puse de apărare, ambii martori au răspuns, dând relaţiuni suplimentare şi explicative ale constatărilor făcute cu prilejul expertizei. Lipsind martorii propuşi de ceilalţi inculpaţi, desbaterile au fost amânate în continuare pentru ziua de 3 Octombrie, urmând ca ei să fie citaţi din nou, iar inculpaţii sa facă diligentele spre a aduce cât mai mulţi in şedinţa următoare. Proces de calomnie prima presă Eri s’a înfăţişat, înaintea tribunalului Ilfov sec. II-a, procesul de calomnie prin presă intentat de d. I. Antoniu preşedintele Cercului studenţesc Bucureşti. Împotriva d-lor Const. Graur, Emil Fagure, Em. Socor, Teodorescu-Branişte, Mihail Ralea, Victor Iamandi, Armand Călinescu, Guranda, Romanos şi Calustian. Procesul a fost amânat la 23 Noembrie pentru ca reclamanţii să-şi dovedească şi arate pe ce îşi sprijnă acţiunea lor. Diverse După accidentul soţilor Mincu Agravarea stării sănătăţii tânărului arhitect Se pare că in accidentul de lângă Găeşti cortina va cădea peste o dublă tragedie. După cum se ştie nefericita Margareta Ştefănescu Mincu a murit la câteva minute după ciocnirea de automobile de pe şosea, in timp ce soţul ei arh. Mincu, transportat in grabă la Bucureşti, a fost internat la spital. Buletinele medicale care la un moment dat arătau orecare optimism şi-au schimbat deodată tonul: speranţele ca arhitectul Mincu va scăpa cu viaţă sunt din ce în ce mai puţine, iar la sanatoriul dr. Gerota membrii familiei așteaptă tremurând surpriza pe care le-ar putea-o aduce fiecare clipă. Rănile arhitectului Mincu agravându-se a fost adus de la Viena un specialist care după o examinare atentă a victimei, i-a făcut o transfuzie de sânge. Scenele din camera bolnavului sunt înduioşătoare căci acesta cere necontenit să i se dea posibilitatea să-şi vadă soţia, al cărui sfârşit tragic nu îi este cunoscut. INTR’UN ATELIER MECANIC Intre timp maşina în care şi-a găsit moartea Margareta Ştefănescu Mincu a fost adusă în Capitală şi trimisă la un atelier mecanic unde urmează să i se facă reparaţii radicale. . Automobilul, o limuzină elegantă de cel mai nou tip are întreaga parte dreaptă a caroseriei distrusă. Geamul este sfărmat complect şi cioburile lui au fost acelea cari au produs rănile mortale nefericitei călătoare. CE DECLARA ŞOFERUL întrebat asupra cauzelor şi împrejurărilor în care s’a produs accidentul, şoferul d-lui Mincu a declarat următoarele: „Mergeam spre moşia Purcăreni împreună cu d. arhitect şi soţia d-lui. Drumul l-am parcurs cu o viteză moderată până la un moment când mi s’a cerut să accelerez. Maşina, care răspundea perfect tuturor comenzilor, şi-a ridicat uşor viteza până aproape de 80 ktm. pe oră. La un moment dat mi s’a ivit in cale o căruţă pe care am fost nevoit să o oco-^ţ. lesc. In clipa când am bracat volanu, maşina soc. Concordia, care venea dimpotrivă cu viteză mare, m’a tamponat in partea dreaptă sfărâmând caroseria. „Pentru moment nu mi-am dat seama ce s’a întâmplat. Ulterior am văzut toată grozăvia. Dacă geamul portierei ar fi fost lăsat cu siguranţă că cei doi răniţi ar fi scăpat cu leziuni uşoare. Cioburile proecate insă cu putere au tăiat gâtul sărmanei d-ne Mincu, rănind-o mortal". In interiorul maşinei, pe tapiserie se văd urme de sânge închegat. Peste puţin, după reparaţie vor dispare probabil ca şi celelalte avarii ştergându-se cu totul urmele nenorocirii care a costat viaţa frumoasei Margareta Ştefănescu Mincu şi care periclitează în momentul acesta grav existenţa nefericitului ei soţ.) Inspectarea liniei ferate Ilva Mică-Vatra Dornei Aseară cu trenul accelerat de 8 şi loc probabil la sfârşitul lunei care jum. d. N. Tabacovici preşedintele consiliului de administraţie al Regiei C. F. R. însoţit de d. Traian Pârvu secretar general al ministerului de comunicaţii, Ion Macovei director general C. F. R. şi Brukner directorul serviciului construcţiilor, a plecat în Bucovina, pentru a inspecta lucrările nouei linii ferate Ilvanică — Vatra Dornei. Noua linie care în afară de însemnătatea ei strategică, are o importanţă covârşitoare economică, în special pentru valorificarea bogăţiilor forestiere din aceste ţinuturi, se execută după un plan bine determinat şi într’un tempo relativ rapid. In urma inspectării de acum a lucrărilor în curs, se va decide definitiv data când se va da in exploatare primul lot de 30 kilometri între stalaţiile Ilva Mică şi Ilva Mare. La darea în exploatare a porţiunii vine, va asista şi d. ministru Richard Franasovici. Greva lucrătorilor de pe şlepuri dn Franţa PARIS, 29. (Rador). — Greva lucrătorilor de pe şlepuri la proporţii. După lucrătorii de la şlepurile de pe Sena au declarat grevă şi lucrătorii de pe şlepurile cari transportă mărfuri pe celelalte râuri, fluvii şi canale din regiunea pariziană şi până la frontiera belgiană. Peste 1.500 de şlepuri încărcate a® fost ancorate în diferite porturi. Totuşi greviştii nu împiedică circulaţia fluvială şi nu au căutat să formeze bariere.