Dimineaţa, octombrie 1936 (Anul 32, nr. 10695-10725)

1936-10-01 / nr. 10695

Pagina 4-a In curînd încheiem partea redacţională a 'Anuarului "de adrese din cuprinsul Municipiului Bucureşti, care va apare la începutul anului 1937. Rugăm toate întreprinderile industriale şi comerciale precum şi pe domnii profesionişti să ne comunice ce schimbări s’au produs sau doresc să se facă în adresa lor sau in rubrica branşelor unde urmează să fie tipărite. Trimitem la cerere agenţii şi reprezentanţii noştrii, cari pot da orice lămurire şi pot primi de anunciuri cari să fie plasate în ediţia pe 1937, subscrieri de volume, orice comenzi sau EDITURA RUDOLF MOSSE S. A. BULEV. BRATIANU 22 — TEL. 3.50.10 IANUARUL DE ADRESE DIN CUPRINSUL MUNICIPIULUI BUCURESTI Dr. Armand Cotter MEDIC DE SPITAL Consilier medical al Băilor Pistyan s-a mutat in str. BUZEȘTI 15. Nu­triţie, Boli interne, Stomac, REU­MATISM. Tratamente speciale p. Diabet, Hemoroizi. Analize de labo­rator de specialitate. Cons. 3­6. Telef. 4.1504. Costor GRUBARG Specializat in străinătate Venerice, Sifilis, Femei Elenoragia şi complicaţiile ei (orchite, prostatite, ovarite, metrite) — Slăbiciunea sexuală — Tratament radical. înaltă frecvenţă. Termoelectroterapie Analize. Consult. 12---2, 5—8 şi ore discrete. VASILE LASCAR 8 (Piaţa Rosetti) Dr. I. BOTVINIC SPECIAL, LA BERLIN în boli de piele, venerice şi genito-urinare PIAŢA ROSETTI, 6 (colţ B-dul Domniţei) Tel. 3,34-11 Cons. 12-2 şi 5-8 Pierdut băiat 12 ani S’a obligat pe cuvânt de onoare... MEDICII LEGIŞTI D. dr. SAVA spune că s’au găsit pe cutia cu buline multe amprente amestecate. Nu le-a cercetat. D. dr. VASILIU îşi menţine In to­tul raportul de autopsie. AP.: Ce înţelegeţi în raport prin intestin? D. dr. VASMU: Popular, maţe. (Ilaritate). Martorul dă explicaţii în jurul ra­portului. Se vorbeşte de deschiderea stomacului, de procedura In mate­rie de autopsie fără ca procesul să facă un progres vizibil. AP.: Ce organe v'au mirosit? M.: Creerul şi plămânii. AP.: Stomacul ce miros avea? M.: Acrişor. AP.: Pata hemoragică, datorită cianoglobinei aţi constatat-o? — Petele cadaverice sunt viola­cee. In caz de intoxicare cu cianură sunt rozsacee... — In stomac ați constatat aseme­nea pete? — Nu, n’am observat. încep­ e numele losif, îmbrăcat haină­­ maro, pantaloni gris, șapcă și pantofi negri. Cine poate da vreo lămurire să se adreseze în str. Gherase 85, tatăl Iul fiind îngrijorat. D. Gh. Cristescu, tatăl, vorbeşte cel întâiu. Stă în spatele avocaţilor sprijinindu-se cu mâinile de scau­ne, puţin adus din spate, cu o ve­hemenţă emoţionantă care nu pro­vine exclusiv din obişnuinţa întru­nirilor publice. Iată şi concluziile: — Ciulley n’a venit, fiindcă li era frică, de cad­avru. Ne aşteptam sa vie. Să se acuze. Noi nu suntem o­­bişnuiţi să acuzăm oamenii, sâ-i bă­găm nevinovaţi in temniţă. Dar ati­tudinea lui şi Înainte şi in timpul procesului ne-a întărit convingerea. In faţa conştiinţei mele afirm că acela care a săvârşit crima este Clulley. Vă rog, d-lor juraţi, gândiţi-vă. Se caută persoană cu bune legături in industria metalurgică pentru exportul, resp. vânzarea licenţei unui ar­ticol de massă (Schweiss­­elektroden) după sistemul cel mai nou. Oferte sub. „V. 9205 X.“ la Publicitas, Geneva (Elveţia) PENTRU A EXPLOATA BREVETUL DE INVENŢIE No. 19021 relativ la: „Sistem de distribu­­ţiune de apă pentru răcirea jante­lor de frână”, proprietara acestui brevet, firma The National Supply Company, doreşte a-i ceda, a acorda licenţă şi, în genere, a intra în orice combinaţiune posibilă, pentru ex­ploatarea lui în România. Informaţiuni la: Inginer Marcus & Berlescu, Birou de Brevete de In-Se discută soarta bulinului în sto­mac. Ascult discuţia şi ne vin in minte ultimele pagini din M-me Bovary. Femeia atât de agilă în căutarea plăcerilor... Şi tot ritualul catolic şi toată descompunerea în mers. Virtute­a frumuseţii de a fi pieri­­toare şi de a-şi extrage din efemer un farmec suplimentar şi o incerti­tudine voluptoasă... Intră d. general GABRIELESCU, ştie că Clulley trebuia să plece la Sinaia. A fost chiar însărcinat prie­teneşte să-i reţie cameră. — La 23 Decembrie m’am intere­sat de hotel la Sinaia. Apărarea cere audierea judecăto­rului de instrucţie. D. BENEDICT STOENESCU soco­teşte că judecătorul de instrucţie a consemnat ce a văzut. Curtea respinge cererea apărării. P. CTV.: Cerem citirea depoziţii­lor Joja şi Kaufman. FRESED.: Se va face în timpul rechizitoriului. Trecem la pledoarii. Partea civilă are cuvântul. Vorbeşte d. GH. CRISTESCU, aveţi copii. Vă cer un verdict de condamnare. Cuvintele tatălui nu sunt meşte­şugite. Care părinte, în locul lui, ar fi fă­cut fraze, a­r fi încercat abilităţi?... D. preşedinte Foişoreanu ridică şedinţa la orele 7 şi 10. Viitoarea şedinţă astăzi la ora 1. N. CARANINO Vorbeşte d. Gh. Cristescu Doct­or S. STERN Specializat la Viena, Bol de femei, Mamos, Operaţiuni, Elenoragie, impo­tenţa, sifilis, Electro­terapie, raze U. V. Dia etc. Onorariu foarte redus. Cons.­: 2­84. Telefon: 4­6176. Str. Ge­neral Florescu 2. BOLILE DE FEMEI tratează prin metode moderne D-RUL VIRGILIU MONDA, Mamos specialist din Paris. Cons. 10-12 a. m. și 4,7 d. a. Calea Victoriei nr. 33 (Casa Frascati) Miercuri gratuit pentru săraci Dr. EM. DORNA Medic de spital INTERNE ŞI SEXUALE STRADA SFINŢILOR No. 16 Vindecă: IMPOTENŢA, NEURASTE­NIA SEXE­NIA, SIFILISUL, etc. Consult: 10-11 şi 4-7 Bolile SEXUALE INSUFICIENŢA SEXUALA ONANIA, consecinţele onaniei, polu­ţiile, spermatoreea, blenoragia, com­plicaţiile blenoragiei, sifilisul, băr­baţi, femei, tratează ELECTROTERAPTE, DIATERMIE DOCTORUL CHIVICI CALEA MOŞILOR 74, etaj I (în faţa grădinii Sf. Gheorghe) Consult. 8—1 şi 5—8 Intrare discretă. Telef. 3.36.85 Dottor M. Feldstein de la Clinicele din Viena şi Paris BOLI INTERNE, PIELE, PAR şi GENITO-URINARE diaitermie, distrugerea radicală a negilor şi verucelor Onorarii modeste. Consult 10-12; 4-8 Bulev. Carol 43, Tel. 4.16.25 La cabinetul medical „SALVATOR”, complect renovat, vechii specialişti din 1906 vindecă radical fără durere Elenoragia CRONICA prostatite, metrite, ovarite, prin d’Arson valizare (metoda dr. Roucayrol din Paris) Electroliză pentru stricturi Boale de piele şi Sifilis Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI Reacţiile Wassermann şi Meinike ULTRAMICROSCOPIE 1 pentru cunoaşterea şancrului sifUitic Consulti. 0-1 şi 6-9. Telefon 3.2055 PASAJUL roman No. 9, Bucureşti venţie, Bucureşti­ I, str. Colţei 1. Dr. H. MARTIN ( NEVROZA SEXUALA: INSUFICIENTA S E X U A 'TA V Lă| Asist. cola!). Institut Psiho-Fizio (Paris) Tratează PSICHONEVROZELE :­­NEURASTENIA, HISTERIA, FRICA, TIMIDITATEA Melancolia, Nevroza inimei şi a stomacului: palpitaţie, su­ghiţ, cefatie, aerofagie, insomnie, tremu­raturi). Reeducaţia copiilor impulsivi ficioşi ticuri, gângăveala, incontinenţa de urină. Tratamente Psiho-Fizice: : Hypnotism, autosugestie, Electroterapie înaltă frecvență. Consult 8-11, 2-8, li­ttul tlisabeta 3 a. Etaj III ascensor. Telefon 4.05.39. Citiţi NAUFRAGIAŢII dragostei, studiu psiho-sexual pen­tru educaţia sexelor Un comunicat al asociaţiilor profesorilor secundari §­ Din partea Asociaţiei generale a profesorilor secundari şi a Asocia­ţiei generale a învăţătorilor, primim cu rugămintea de a publica, urmă­toarele: Faţă de publicarea unui ante­proiect de lege privitor la armoni­zarea salariilor funcţionarilor pu­blici, ante-proect alcătuit fără con­sultarea Asociaţiilor noastre, deşi am avut în repetate rânduri asi­gurarea d-lui ministru al instruc­ţiunii, că nu se va statua nimic privitor la corpul didactic, fără ca ele să fie consultate, Asociaţia ge­nerală a profesorilor secundari şi Asociaţia generală a învăţătorilor protestează cu ultima energie, în contra jignirii ce o constitue a­­ceastă procedare, şi declară că nu vor îngădui să se treacă peste re­vendicările legitime ale profesorilor şi învăţătorilor. Ambele Asociaţii vor începe ime­diat acţiunea de apărare a drep­turilor şi demnităţii corpului di­dactic primar şi secundar, de va fi nevoie convocând în timpul cel mai scurt, un congres extraordinar comun, la care suntem siguri că vor răspunde, toţi până la unul co­legii din întreaga ţară. Muzica românească la Radio-Praga Astăseară Marţi 29 Septembrie ora 23.15 are loc la postul de radio din Praiga, un concert de muzică româ­nească şi clasică cu concursul com­­­patrioatei noastre, primadona Pra­iga care va executa următorul pro­gram: Tiberiu Brediceanu, „Pe sub flori” şi „S’a dus cucul”; Emil Mon­­d­a: „La fântâna cu­ găleata”; E­­duard Caudela: „Ochi albaştri”,, Marie Herescu: „Doina Jiului”;­­ Mihăilescu-Toscani: „Şi mi-e dor”; Ion Paschil: „Cine n’are dor”; Bel­lini, Casta-Diva (Roma) şi Delibes: „Aria clopotelor” (Lakmé). -------------—mng. »-«ga»--------------­ Pentru ini­rile caritabile Lili Braunstein, Raion 17, vădu­vă cu doi copii mici, imploră aju­torul oamenilor de bine. Citiţi Realitatea Ilustrată 0­I M1 NEATA PALATUL JUSTIŢIA Procesul transferului fraudulos înaintea Casaţiei In faţa înaltei Curţi de Casaţie sec. I-a, prezidată de d. consilier N. Bădescu-Roşiori, au venit ori spre judecare recursurile făcute de C. Vasilescu, Paul Nacht, C. Călătores­­cu şi Carol Linzemayer, contra de­ciziei Curţii de apel sec. H-a, prin care fuseseră condamnaţi la închi­soare pentru escrocherie de pe ur­ma căreia, Roger de Stareke, repre­zentantul trustului belgian de tex­tile, fusee păgubist cu 25 milioane lei, iar alte societăţi cu sume mai mici. Intre timp, de la declararea re­cursului până la judecată, Paul Nacht şi-a retras motivele referi­toare la condamnarea sa penală, urmând să se judece numai pe mo­tivele referitoare la despăgubirile civile. Inculpaţii nefiind aduşi înaintea Casaţiei s’au prezentat următorii a­­vocaţi in numele lor: d-nii I. Gr. Perieţeanu, V. V. Stanciu şi Aurel Creţu, pentru C. Vasilescu; d. av. Paul Iliescu pentru Nacht; d. av. Costăchescu, pentru C. Călătorescu, iar d. av. Radu Budişteanu pentru Linzemayer. In numele părţilor civile au răs­puns: d. av. Nicolae N. Penescu, pentru soc. „Ericson”,­ d. av. Aure­­liu Weiss pentru firma Alfred Krauss; d-nii av. Vintilă Dongoroz şi Stan Ionescu pentru Roger de Staelke. Susţinerea numeroaselor motive de recurs ale inculpatului Vasiles­cu, s-a început prin pledoaria d-lui av. V. V. Stanciu. D-sa a susţinut că legea din 5 Aprilie 1935 pentru utilizarea leilor interni cuveniţi străinătăţii în schimbul mărfurilor importate de România, interzicea transferul leilor interni şi obliga pe creditorii străini să-i învestească în imobile sau titluri, cu autorizarea Băncei Naţionale. In orice caz, cre­ditorii străini nu mai puteau cere transferul după data de 15 Aprilie 1935, astfel că ceea ce a convenit Roger de Staelke cu C. Vasilescu e­­ra un lucru ilicit, o împrejurare care face ca reclamanţii să nu se poată plânge in justiţie. Instanţa de fond neţinând seama de cauza ilicită a convenţiei, care ridica dreptul reclamantului de a reclama motive de casare, a arătat că În­treaga această afacere care a agi­tat atât de puternic opinia publică, se reduce la o chestiune civilă de mandat; că Vasilescu, s’a obligat de a face transferul prin convenție formal încheiată constând în man­datul dat de reprezentantul bel­gian in acest scop,­­ şi chiar a reu­şit prin legăturile ce avea, să con­centreze la Banca Românească (bancă autorizată de către Banca Naţională) suma de 85 milioane lei pe numele d-lui Staerke. Procura dată Iui Vasilescu de către acesta cum şi susţinerea de către d. Toni Iliescu la Banca Naţională a cererii belgienilor, sunt dovezi că afacerea este de natură civilă. A pledat apoi d. av. Costăchescu în desvoltarea recursului colonelu­lui Călătorescu. D-sa a susţinut două motive de casare, arătând că acesta avea convingerea că trans­ferul se face graţie legăturilor pe care Vasilescu le avea şi numai aşa se explică faptul că dădea garanţii străinilor despre onestitatea şi ca­pacitatea lui Vasilescu, care reuşise dealtfel in multe alte afaceri simi­lare, anterioare cazului belgienilor. Col. Călătorescu, a fost de bună credinţă şi nu a primit nici un ban; dânsul ştiind ce legături avea Vasi­lescu cu vicepreşedintele senatului de atunci, nu se putea îndoi că transferul se va face şi care de fapt s’a şi realizat în parte prin opera­ţia trecerii leilor dela diverse Bănci la Banca Românească pe baza unei dispoziţiuni a Băncii Naţionale. Din partea societăţii „Ericson”, recurentă, a pledat d. N. Penescu, arătând că societatea a făcut re­curs pe motivul că, deşi paguba reală suferită de ea de pe urma escrocheriei lui Vasilescu, este de 700.000 lei, tribunalul şi Curtea de apel i-au acordat numai 600.000, ne­socotind indicaţiunile precise cu­prinse in dosarul afacerii. Desbaterile care au ocupat toată şedinţa înaltei Curţi s-a amânat în continuare pe Luni 5 Octombrie când d. av. Costăchescu va desvol­­ta celelalte cinci motive din re­cursul col. Călătorescu şi vor pleda apoi d-nii Paul Hiescu şi Budiştea­nu pentru Nacht şi Linzemayer. Se justiţiei penale sau civile, a dat nu prevede că in afară de şedinţa vii­­această privinţă o hotărîre greşită, toate, desbaterile vor mai ocupa în­­supusă casării. I­ar alte două şedinţe. D. av. Aurel Creţu susţinând alte­ley, de a se numi un expert medi­cal care să constate că acesta, în urma unui aci­dent de vânătoare a rămas cu o infirmitate a ochiului drept. Cu facerea expertizei a fost Însărcinat d. dr. Rázván. ASacestea Grosz-Cagero Procesul acestei afaceri, sorocit pentru ori înaintea trib. Ilfov, sec. IV-a, nu s’a putut judeca deoarece comisiunea de experţi numită de tribunal pentru a face contraex­­pertiza cerută de apărare pentru a combate concluziile expertizei dela instrucţie,­­ nu şi-a depus încă ra­portul. Faţă cu declaraţia făcută de ex­perţi pri­­n instanţă lucrarea care este în curs nu va putea fi termi­nată înainte de o lună şi jumătate, tribunalul a amânat procesul pen­tru ziua de 2 Noembrie. Unul din inculpaţii arestaţi, Radu Anghel, fost funcţionar la Banca Naţională, cerând tribunalului să admită punerea sa în libertate În­trucât prevenţia executată a depâ­­­şit 8 luni iar inculpatul Samuely a fost pus de curând în libertate de către Curtea de Apel,­­ chestiunea a fost desbătută amplu. După ce doi apărători au susţinut cererea de liberare, iar d. procuror Delea­­nu a combătut-o, tribunalul a deli­berat aproape o jumătate de oră. Rezultatul a fost însă negativ, tri­bunalul hotărând respingerea libe­rării. Procesul inculpatului Ion Secă­­reanu autorul unei fraude de câte­va milioane în dauna Băncii Naţio­nale, unde funcţionase în calitate de casier, a fost amânat din nou de tribunalul Ilfov sec. IV-a. Ter­menul viitor s’a fixat la 15 octom­brie. — Cei trei căruţaşi din comuna Sinteşti arestaţi în contrabanda de fire de mătase între Giurgiu şi Bu­cureşti, find puşi în libertate de cab. VI instrucţie, pe cauţiune de câte 4000 lei fiecare, hotărîrea de liberare a judelui instructor a fost atacată cu apel de către parchet. Ori, Camera de acuzare admiţând apelul parchetului a dispus menţi­­nera în prevenţie a numiţilor căru­ţaşi inculpaţi: Marin Vasile, Tudor Ene şi Ion D. Vasile. — Procesul Arabelei Armâşescu, acuzată de crimă săvârşită dar ne­­isbutită asupra medicului local. Vo­dă Timoceanu, era fixat pentru eli, la Curtea cu juraţi, din cauza pro­cesului Ciulley care este pendinte şi va mai dura încă două zile. Judeca­rea Arabelei Armâşescu a trebuit să fie amânată pentru seziunea ur­mătoare. — Judecătorul de Instrucţie al cabinetului 9, Incheiind cercetările în afacerea homosexualilor, a îna­intat dosarul parchetului de Ilfov pentru concluziuni definitive, dis­punând în acelaş timp punerea în libertate a celor doi inculpaţi are­staţii H. Alexandru, coafor de da­me şi Spiridon Dolorosa. Em­ d, pro­curor Volvoreanu a dat rechizitorul­­ definitiv in cauză, conchizând la Ladislau ,______ _ . . . Schaeffer, funcţionar particular trimiterea în judecată a ambilor din Bucureşti str. Teilor 12,­­ inculpaţi. Falsificatorii de dolari D, jude preşedinte Gh. Oprescu, titularul cab. 9 instrucţie, primind spre instruire banda celor care au pus în circulaţie bancnotele ameri­cane falsificate,­­ aducătorul lor în ţară, Ion Mingea, find dispărut. După ce a luat celor 4 membri el bandei interogatorii complecte, ma­gistratul instructor a emis împotri­va lor mandate de arestare, pe ba­za articolului 117 al. II din codul penal, care pedepseşte tot atât de aspru falsificarea şi răspândirea de monete străine ca şi de monede ale ţării. Inculpaţii au fost încarceraţi la Văcăreşti. Ei sunt: Petre Murgu, funcţionar la Banca „Victoria” din Timişoara; Eugen Klopfer, ceasor­nicar, tot din Timişoara; Ion Euri­că, şomer din acelaş oraş. Soluţia in procesul casinoului in Sinaia1 înaintea Curţi de Apel din Bucu­reşti sec. IV-a s’a judecat ori diver­genţa ivită in apelurile făcute de d-nii George Littmann, N. B. Man­găru şi Em. Stefanov In contra sentinţei Trib. Prahova, prin care au fost condamnaţi la închisoare şi amendă, pentru că în calitate de reprezentanţi ai Soc. Hotelurilor şi Casinoului din Sinaia, au practicat jocurile de noroc, împotriva preve­derilor legii pentru Interzicerea jo­curilor de noroc, din 8 Aprilie 1936. Se ştie că, la prima dezbatere înaintea Curţii de Apel, d. procuror general Bossie a pus concluziuni de achitare şi că in sânul Curţii s’a ivit divergenţă, E­d. Jack Constan­­tinescu fiind pentru soluţia con­damnării, iar d-nii consilieri C. Cristorian şi Al. Liciu pentru achi­tare, pe consideraţiunea neaplicării legii noui concesiune! Sinaia. In faţa complectului de diver­genţă, d. procuror Brăiloiu a schim­bat concluziunile Parchetului, sus­ţinând că legea din 8 Aprilie 1936 a desfiinţat toate legile anterioare cu privire la materia jocurilor de no­roc, cerând respingerea apelurilor. D-nii avocaţi Em. Slătineanu, din partea apelantului N. B. Mangăru şi Ştefan Marinescu-Bolintin şi Ste­lian Ionescu, din partea celorlalţi doi apelanţi, au combătut susţine­rile d-lui procuror Brăiloiu, arătând în prim loc că legea din 8 Aprilie 1936, nu s’a putut referi la legea specială privind concesiunea jocu­rilor în stațiunea Sinaia, o lege in puterea căreia dreptul de con­cesionare a jocurilor a fost consti­tuit de legiuitor direct în patrimo­niul Eforiei Spitalelor Civile, drept ce nu putea fi desființat fără o dis­­pozițiune specială de lege în acest, sens. Curtea, cu unanimitate, in com­plectul d-lor consilieri I. Botez, Ce­zar Cristorian, Pandele Theodores­­cu, Al. Liciu și C. Cătuneanu, a ad­mis apelurile d-lor G. Littmann, N­­­. Mangăru și Em. ştefanov, achi­­tându-i de orice penalitate, — sta­tuând astfel că noua lege din 8 Aprilie 1936 nu se aplică concesiu­nea jocurilor acordată de Eforia Spitalelor Civile în stațiunea Si­naia. Procesul nenorocirii dela Cotroceni S-a văzut din relatările precedent, tribună, întrucât nu-i convenea­te că secţia Il-a a Curţii de Apel, respingând cererile de liberare făcu­te de inculpaţii condamnaţi în pro­cesul marei nenorociri dela Cotro­ceni şi înlăturând diversele cereri ale părţilor civile ce ar fi putut pro­voca o amânare a procesului, a pur­ces la judecarea lui, dispunând au­dierea martorilor propuşi de incul­paţi şi pe care i-a admis în condi­­ţiuni de aşa fel încât citarea şi au­dierea lor să nu stingherească des­făşurarea continuă a desbaterilor. Inculpaţii, având interes in susţi­­nera apărării lor ca martorii pro­puşi să fie audiaţi au acceptat şi obligaţiunea ca să aducă prin mij­loacele lor pe martori în cursul pro­cesului, atunci când ei n’ar răspun­de citaţiunilor emise de către Curte. In aceste conditiuni, Curtea for­mată din d. preşedinte N. Giorgian şi d-nii consilieri Floareş şi Jean Dobrescu a păşit la judecarea pro­cesului ascultând martorii ce s-ş­ fi înfăţişat, mai toţi propuşi de incul­patul V. Vasilescu, ajutor de pri­mar. D. ing. Alex. Solomon, a arătat, că V. Vasilescu prezida comisiile de licitaţii aplicând cu stricteţe legea şi nefăcând nicio favoare. A lucrat ca asociat al d-lui ing. Brener ca­re luase in antrepriză două din tri­bunele de la 10 Mai, şi cu acel pri­lej au trebuit să refacă la ambele tribune calculul rezistenţii, propu­nând modificări car­ au fost accep­tate de şeful serviciului primăriei. In ce priveşte materialul necesar construirii tribunei L, martorul a răspuns arătând că ţinând seama de cantitatea şi preţul materialului, cum şi de manoperă, încă mai ră­mânea un câştig suficient construc­torului. D. ing. Brenner a confirmat spu­sele martorului precedent arătând că deşi a luat parte la licitaţia de la­ Curtea a admis deasemenea cere- 8 Iunie, n’a luat in antrepriză nicio­rea inculpatului arh. Roger Solo- fie linie sa î norăţaţă, care va avea condiţiunea (care nu exista la tri­bunele de 19 Mai), de a lua materia­lul înapoi, fiindcă nu înţelegea să facă pe negustorul şi a umbla să caute clienţi care să-i cumpere ma­terialul întrebuinţat. Martorul a re­cunoscut însă că la rabatul oferit de ceilalţi concurenţi, nu se lucra în pierdere şi se putea avea un be­neficiu rezonabil. D. ing. St. Gali, ajutor de primar la sectorul III Albastru, a dat câte­va relaţiuni asupra condiţiunilor în care trebue să se lucreze pentru că executarea să corespundă cerinţelor de soliditate şi să satisfacă prescrip­ţiunile legale. In această privinţă contează mult conştiinciozitatea antreprenorului. D-sa dă referinţe favorabile activităţii şi purtării In­culpatului Vasilescu. D. arhitect Hârjeu a recunoscut că fiind însărcinat cu supraveghe­rea lucrărilor de la 10 Mai­­ s-au propus modificări de către d-nii Brener şi Solomon, modificări ce priveau calculul rezistenţelor, şi de aceia d-sa le-a supus inginerului Cozianu care în calitate de specia­list făcuse aceste calcule şi era în măsură să aprecieze observaţiile fă­cute. Au mai fost apoi audiaţi d-nii ar­hitect Culina şi ing. Ignat, cari au lucrat ca experţi numiţi de Instruc­ţie în această afacere împreună cu d. ing. Prager. La întrebările puse de apărare, ambii martori au răs­puns, dând relaţiuni suplimentare şi explicative ale constatărilor fă­cute cu prilejul expertizei. Lipsind martorii propuşi de cei­lalţi inculpaţi, desbaterile au fost amânate în continuare pentru ziua de 3 Octombrie, urmând ca ei să fie citaţi din nou, iar inculpaţii sa facă diligentele spre a aduce cât mai mulţi in şedinţa următoare. Proces de calomnie prima presă Eri s’a înfăţişat, înaintea tribuna­lului Ilfov sec. II-a, procesul de ca­lomnie prin presă intentat de d. I. Antoniu preşedintele Cercului stu­denţesc Bucureşti. Împotriva d-lor Const. Graur, Emil Fagure, Em. So­­cor, Teodorescu-Branişte, Mihail Ralea, Victor Iamandi, Armand Că­­linescu, Guranda, Romanos şi Ca­­lustian. Procesul a fost amânat la 23 No­embrie pentru ca reclamanţii să-şi dovedească şi arate pe ce îşi sprij­­nă acţiunea lor. Diverse După accidentul soţilor Mincu Agravarea stării sănătăţii tânărului arhitect Se pare că in accidentul de lângă Găeşti cortina va cădea peste o du­blă tragedie. După cum se ştie nefe­ricita Margareta Ştefănescu Mincu a murit la câteva minute după ciocni­rea de automobile de pe şosea, in timp ce soţul ei arh. Mincu, transpor­tat in grabă la Bucureşti, a fost in­ternat la spital. Buletinele medicale care la un moment dat arătau orecare opti­mism şi-au schimbat deodată tonul: speranţele ca arhitectul Mincu va scăpa cu viaţă sunt din ce în ce mai puţine, iar la sanatoriul dr. Gerota membrii familiei așteaptă tremurând surpriza pe care le-ar putea-o aduce fiecare clipă. Rănile arhitectului Mincu agravân­­du-se a fost adus de la Viena un spe­cialist care după o examinare atentă a victimei, i-a făcut o transfuzie de sânge. Scenele din camera bolnavului sunt înduioşătoare căci acesta cere ne­contenit să i se dea posibilitatea să-şi vadă soţia, al cărui sfârşit tragic nu îi este cunoscut. INTR’UN ATELIER MECANIC Intre timp maşina în care şi-a gă­sit moartea Margareta Ştefănescu Mincu a fost adusă în Capitală şi tri­misă la un atelier mecanic unde ur­mează să i se facă reparaţii radicale. . Automobilul, o limuzină elegantă de cel mai nou tip are întreaga par­te dreaptă a caroseriei distrusă. Gea­mul este sfărmat complect şi ciobu­rile lui au fost acelea cari au produs rănile mortale nefericitei călătoare. CE DECLARA ŞOFERUL întrebat asupra cauzelor şi împre­jurărilor în care s’a produs acci­dentul, şoferul d-lui Mincu a decla­rat următoarele: „Mergeam spre moşia­ Purcăreni împreună cu d. arhitect şi soţia d-lui. Drumul l-am parcurs cu o viteză mo­derată până la un moment când mi s’a cerut să accelerez. Maşina, care răspundea perfect tuturor comenzi­lor, şi-a ridicat uşor viteza până a­­proape de 80 ktm. pe oră. La un mo­ment dat mi s’a ivit in cale o căru­ţă pe care am fost nevoit să o oco-^ţ. lesc. In clipa când am bracat vola­­nu, maşina soc. Concordia, care ve­nea dimpotrivă cu viteză mare, m’a tamponat in partea dreaptă sfărâ­mând caroseria. „Pentru moment nu mi-am dat seama ce s’a întâmplat. Ulterior am văzut toată grozăvia. Dacă geamul portierei ar fi fost lăsat cu siguranţă că cei doi răniţi ar fi scăpat cu le­ziuni uşoare. Cioburile proec­ate in­să cu putere au tăiat gâtul sărmanei d-ne Mincu, rănind-o mortal". In interiorul maşinei, pe tapiserie se văd urme de sânge închegat. Pes­te puţin, după reparaţie vor dispare probabil ca şi celelalte avarii şter­­gându-se cu totul urmele nenoroci­rii care a costat viaţa frumoasei Mar­gareta Ştefănescu Mincu şi care pe­riclitează în momentul acesta grav existenţa nefericitului ei soţ.) Inspectarea liniei ferate Ilva Mică-Vatra Dornei Aseară cu trenul accelerat de 8 şi loc probabil la sfârşitul lunei care jum. d. N. Tabacovici preşedintele consiliului de administraţie al Re­giei C. F. R. însoţit de d. Traian Pâr­­vu secretar general al ministerului de comunicaţii, Ion Macovei director general C. F. R. şi Brukner directo­rul serviciului construcţiilor, a ple­cat în­ Bucovina, pentru­ a inspecta lucrările nou­ei linii ferate Ilva­ni­că — Vatra Dornei. Noua linie care în afară de în­semnătatea ei strategică, are o im­portanţă covârşitoare economică, în special pentru valorificarea bogăţii­lor forestiere din aceste ţinuturi, se execută după un plan bine determi­nat şi într’un tempo relativ rapid. In urma inspectării de acum a lucrărilor în curs, se va decide defi­nitiv data când se va da in exploa­tare primul lot de 30 kilometri între stalaţiile Ilva Mică şi Ilva Mare. La darea în exploatare a porţiunii vine, va asista şi d. ministru Richard Franasovici. Greva lucrătorilor de pe şlepuri dn Franţa PARIS, 29. (Rador). — Greva lu­crătorilor de pe şlepuri la proporţii. După lucrătorii de la şlepurile de pe Sena au declarat grevă şi lucrătorii de pe şlepurile cari transportă măr­furi pe celelalte râuri, fluvii şi canale din regiunea pariziană şi până la frontiera belgiană. Peste 1.500 de şlepuri încărcate a® fost ancorate în diferite porturi. To­tuşi greviştii nu împiedică circulaţia fluvială şi nu au căutat să formeze bariere.

Next