Dimineaţa, noiembrie 1936 (Anul 32, nr. 10726-10755)
1936-11-01 / nr. 10726
SSHSI©IMfüfEÄTÄ Entusiasmul presei cehoslovace PRAGA, 29 (Rador).—Toată presa cehoslovacă se ocupă de primirea triumfală făcută la Praga M. S. Regelui Carol II şi Marelui Voevod Mihai. Reportagii entuziaste şi mii de reproduceri fotografice de la festivităţile de ori umplu cotidianele de dimineaţă, oferind cititorilor o impresie fidelă a primei zile de şedere a oaspeţilor români la Praga. Fel de fel de anecdote, redând întâmplări petrecute in timpul celor 24 de ore de când Suveranul României se află la Praga, dau imaginea justă a importanţei pe care populaţia cehoslovacă o atribuie acestei vizite. Lumea s’a minunat aici de frumuseţea uniformelor romaneşti. La Pagina 3-a VIZITA REGELUI CAROL LA PREŞEDINTELE ELIBERATOR MASARYK PRAGA, 29 (Radov). — M. S. Regei© Carol II, însoţit de Mare!© Voevod Mihai, a plecat azi dimineaţă la ora 8 din palatul Hradciani la Lany, pentru a lac© o vizită preşedintelui eliberator Masaryk. In faţa castelului Hradciani aştepta o mare mulţime, care a ovaţionat pe Suveran cu multă însufleţire. Suveranul era însoţit de d. Jan Masaryk şi de cancelarul preşedinţiei Republice. Toate localităţile pe unde a trecut Suveranul erau pavoazate. Pe străzi, pieţe şi şosele grupuri de popor şi elevii şcoalelor, iar în unel© comune Suveranul a fost salutat de asociaţiile sportive şi culturale în uniforme, cu steaguri şi fanfare. Populaţia din Lang era strânsă la intrarea în parcul castelui. După sosirea la Lang, M. S. Regele şi Marele Voevod au făcut o scurtă vizită la castel preşedintelui eliberator Masaryk. VÂNĂTOAREA Apoi Suveranul şi Marele Voevod au luat parte la o vânătoare de mistreţi, cerbi şi mufoni. Fanfare de vânători au anunţat sosirea Suveranului la locul de adunare, unde aşteptau ceilalţi participanţi. Intre aceştia erau d-nii: general Balif Mociony, marele maestru al vânătorilor regale şi căpitanul Fie Radu, precum şi d. dr. Cerny, ministru de interne, DL Matznik, ministrul apărării naţionale, d. dr. Spina, ministru de stat, d. Jan Seba, ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti. Programul de vânătoare a fost condus de d. dr. Popelka. Preşedintele Republicei era reprezentat de d. dr. Carnal, cancelarul preşedinţiei. După terminarea vânătoarei, o înasă câmpenească a fost servită în pădurea în care se făcea vânătoR T62L DEFILAREA CERCETAŞILOR CEHOSLOVACI PRAGA, 29. (Rador). — După reîntoarcerea. M. S. Regelui Carol II şi a Principelui Moştenitor Mihai de la Lang, reşedinţa fostului preşedinte Masaryk. Suveranul român şi Marele Voevod Mihai au primit la ora 16 în cea de a treia curte a castelului Hradciiy defilarea cercetaţilor cehoslovaci. Cercetaşii au intrat în curtea castelului in rânduri de câte şase şi au format apoi un triunghiu cu vârful spre balconul castelului. Când M. S. Regele Carol, preşedintele Beneş şi Marele Voevod Mihai, însoţiţi de sute, au apărut in balconul castelului, comandanţii cercetaşilor au înclinat stindardele şi sutele de cercetaşi au salutat pe oaspeţi cu strigarea cercetaţilor români, „Sănătate!”. Prof. dr. Charvat, conducătorul cercetaşilor cehoslovaci, a ţinut în limba franceză o cuvântare, subliniind principiile care stau la baza. grupărilor cercetăşeşti şi colaborarea care există între cercetaşii români şi cehoslovaci. M. S. Regele Carol a mulţumit în numele Său şi al Voevodului Mihai, pentru atenţia cercetaşilor cehoslovaci, declarând apoi că păstrează cele mai frumoase amintiri din tinereţea Sa de pe vremea când a fost instructor şi apoi comandant şi îndrumător al cercetaşilor români. Cercetăşia cehoslovacă merge paralel şi în strânsă legătură cu cercetăşia românească. Cercetăşia constitue o întărire a alianţelor ţărilor noastre, a adăugat Suveranul. „Salutul vostru II primesc de bucurie şi în calitate de şef suprem al cercetaşilor români vă mulţumesc din adâncul sufletului" . Cercetaşii cehoslovaci au salutat Cuvântarea Suveranului român cu Strigătul de „Nazdar”. LA CASA SOKOLILOR La ora 17. M. S. Regele Carol, împreună cu Voevodul Mihai şi preşedintele Beneş, a vizitat casa Tyrs, centrala sokolilor cehoslovaci care a fost împodobită in vederea acestei vizite cu ghirlande verzi de brad şi cu drapelele naţionale cehoslovac şi român. Pe tot drumul până la casa Tyrş, înalţii oaspeţi au fost salutaţi de populaţie cu urale nesfârşite. La centrală, sokolii din Praga au urat cu entuziasm „Bun venit” M. S. Regelui Carol. După ce a vizitat instalaţiile de gimnastică din casa Tyrs, oaspeţii s’au îndreptat spre sala de onoare, unde dr. Bukowski, şeful sokolilor, a ţinut o cuvântare in limba cehă şi în limba franceză, In care a arătat însemnătatea instituţiei sokolilor pentru educaţia trupească şi sufletească a poporului cehoslovac. In clipa izbucnirii războiului mondial, a spus d-sa, trei generaţii de cehoslovaci fuseseră pregătiţi în spiritul sokolilor şi însufleţite de ideea autonomiei cehoslovace, întărite sub raportul sănătăţii trupeşti şi îmbărbătate, prin tăria morală. Pe baza principiilor sobolilor s’au format în toate ţările vecine legiuni de voluntari cehoslovaci cari au luptat pentru independenţa statului nostru şi mai târziu au dus la formarea armatei naţionale cehoslovace. Astăzi mişcarea numără 760.000 de sokoli şi sokoline, dintre care 175 000 formează tineretul sokol, a încheiat d. Bukowski. RĂSPUNSUL REGELUI M. S. Regele Carol a răspuns în limba franceză, arătând că se simte foarte fericit că a putut veni între sokoli, a căror faimă, mişcare, şi desvoltare le cunoaşte perfect de bine, de ani îndelungaţi, de când le urmăreşte. „Vin printre voi, a spus Suveranoi, nu numai ca Domnitor al anul stat amic, ci şi ca şef al tineretului român. Adua cu bucurie salutul lui sincer şi urările lui frăţeşti”. Suveranul a declarat apoi că cu începere din anul viitor vor avea loc schimburi de tineri, între organizaţiile de tineret din România şi Cehoslovacia. M. S. Regele Carol a încheiat făcând urări din suflet pentru viitorul organizaţiei sololilor. Asistenţa a aplaudat frenetic cuvintele Suveranului. M. S. Regele Carol, Voevodul Mihai, şi suita au luat apoi loc într'o tribună ridicată în sala de gimnastică, alături de ministrul Apărării Naţionale, şi de d. Victor Antonescu. într’o altă tribună, în faţa acesteia, au luat loc înalţii demnitari, consilierii comunali ai oraşului Praga, şeful misiunei militare franceze şi numeroase personalităţi, politice şi militare cehoslovace. Tineretul solidl din Praga a executat apoi diferite exerciţii gimnastice. Festivităţile de emi. Şedinţa solemnă a Parlamentului dogmă care nu cere sacrificarea raţiunii noastre. Ea nu pierde din vedere necesităţile zilnice ale vieţii politice, economice şi sociale”... S’a văzut in aceste cuvinte o nouă dovadă a acordului perfect ce există intre cei doi şefi de stat. Conversaţiile intre Regele Carol şi d. Victor Antonescu pe deo parte, d-nii Beneş, Hodza, Krofta şi numeroase personalităţi politice cehoslovace pe de altă parte", au început eri şi au continuat astăzi la preşedintele Masaryk, la castelul Lany, unde o vânătoare a fost organizată in cinstea Regelui Carol şi a Prinţului Mihai. Din ambele părţi se observă un acord perfect cu privire la necesitatea de a întări Mica Înţelegere atât pe planul politic, cât şi pe cel economic şi se doreşte succes studiului actual făcut in această privinţă în cele trei capitale. Ca şi la origina sa, Mica înţelegere rămâne înainte de toate opusă oricărei tentative de revizuire teritorială a tratatelor in basinul dunărean. Faţă de marile puteri, solidaritatea celor trei state este mai nuanţată, fiindcă fiecare din ele trebue in primul rând să aibă în vedere pe vecinul său imediat: România pe Rusia, Iugoslavia pe Italia, Cehoslovacia pe Germania. Modul acesta de a vedea a fost recunoscut de comunicatul din Bratislava, situaţie care nu împiedică desvoltarea unei politici comune. Se pare că această politică, după ecourile conversaţiilor de astăzi, s-ar putea rezuma astfel: Faţă de Rusia Sovietică menţinerea pură şi simplă a actualului statu quo. In adevăr, nu pare acum posibil de a continua in mod practic ideia unui pact de asistenţă mutuală, fie al României, fie al Micei înţelegeri luată ca bloc. Pe de altă parte, Mica înţelegere rămâne gata să colaboreze la orice organizare dunăreană care, menajând interesele legitime ale fiecărei ţări din Mica înţelegere, ar avea aprobarea Berlinului şi Romei. Totuşi, se afirmă în cercurile conducătoare că nici o negociere lui este acum încurs în acest sens. Deşi un oarecare scepticism pare de acum înainte permis, cu privire la rezultatuldefinitiv, al negocierilor privitoare la un nou Locarno occidental, statele Micei înţelegeri vor aştepta rezultatul negocierilor in curs. Ele vor pune in comun cu cea mai mare energie forţele lor, pentru a evita ia revenire la regimul pactului quadruplu. Această singură ameninţare este suficientă■■ pentru ca statele din Mica Înţelegere să-şi menţină şi întărească unitatea. PARIS 29, (Rador). —Azi după amiază a fost arestat d. Charles Maurras, cunoscutul fruntaş regalist, pe când ieşea dintr'un restaurant. . ...... D. Maurras a rămas definitiv condamnat la 11 luni închisoare pentru îndemn la omucidere, în * 1 2 3 4 PRESA engleza“DESPRE VIZITAjurma resping REGELUI CAROL II LA PRAGA pe lângă înalta Curte de Casaţie, LONDRA, 29 (Rador). Cores- D. Maurras a fost imediat, conpondenții din Praga al ziarelor en- dus la inch^area_^nte:_____i_ gleze transmit lung! relaţii cu privire la marile pregătiri şi la deosebita importanţă a vizitei la Praga a M. S. Regelui Carol I şi a Marelui Voevod Mihai. Vizita — spune corespondentul lui „Times“ — are drept scop să accentuiaze deosebita importanţă, precum şi coeziunea şi soliditatea Micei înţelegeri. Deşi conferinţele Micii înţelegeri se ţin regulat, vizita M. S. Regelui Carol este socotită la Praga ca având o importanţă considerabilă. Corespondentul lui „Daily Telegraph“subliniază marea importanţă a vizitei din punct de vedere politic. Hotărârea de a demonstra forţa şi solidaritatea Micii înţelegeri — spune acest corespondent — se vede şi din declaraţiile făcuta de şefii statelor respective. „M. S. Regele Carol — spune corespondentul — declară: „Vizita aceasta Mă bucură in mod special pentru că este o reînoire a unităţii indisolubile a Micei înţelegeri, această organizaţie care este menită a-şi spori forţele şi care, in strânsă cooperare cu înţelegerea Balcanică, urmăreşte o puternică politică de pace. Mă bucur mai ales să întâlnesc din nou pe distinsul Preşedinte al Republicii, d. Beneş, mare prieten al României şi întemeietor al Micei înţelegeri“. Toate ziarele scriu în acelaşi sens. ___________—____—■ • 1. Regele, Voevodul Mihai şi d. Beneş primesc defilarea întrevederea Victor Antonescu-Cămil Krofta PRAGA 29. (Rador). D. Vie tor Antonescu, ministrul de afaceri străine al României, a avut azi o întrevedere cu d. Camil Krofta, de la ora 12 până la ora 13. Cei doi miniștri de afaceri străine au trecut in revistă toate chestiunile actuale interesând raporturile dintre cele două ţări, cât şi politica Micei înţelegeri şi odată mai mult au constatat perfectul lor acord. 7 /■» n«»/i11 J * 'Jf mers la palatul Hradciani. Aci d-sa a luat masa ca invitat al preşedintelui Beneş, în apartamentul particular al preşedintelui Republicii. Dejunul s-a prelungit până la ora 15,43, preşedintele Beneş şi d. Victor Antonescu discutând singuri tot timpul despre toate problemele internaţionale şi toate chestiunile actuale interesând politica Micei înţelegeri. D. Victor Antonescu a pus în cunoştinţă pe preşedintele Beneş despre conversaţiile sale la Geneva şi despre vizita sa la Belgrad. Au fost aprofundate toate problemele luate în considerare în conferinţa din atunci menţionate în comunicatul oficial publicat dri secră Preşedintele Beneş a avut apoi timp de o oră o convorbire cu M. S. Regele Corel, la înapoerea Suveranului din vizita făcută la Lang. ŞEDINŢA COMUNA A PARLAMENTULUI UN ARTICOL AL D-LUI TH. EMANDI nenumărate guri cuvintele: „To je Kral“ (acesta este un Rege). Ziarul „Prager Mittag” publică descrierea câtorva scene foarte sugestive de la parada militară de eri şi pune în fruntea primei pagini titlul: „Intrarea triumfală a Regelui Carol”. Camere s’au întrunit azi într’o şe- trecerea cortegiului, se auzeau din dinţă comună, în prezenţa d-lui Hodza, preşedintele consiliului, şi a tuturor membrilor guvernului, pentru a aduce omagiul Parlamentului iluştrilor oaspeţi români. D. Malypetr, preşedintele Camerei, a declarat între altele: „Suntem adânc recunoscători M. S. Regelui Carol II şi Principelui Moştenitor Mihai că prin vizita Lor au arătat întregei lumi sinceritatea şi durabilitatea legăturilor frăţeşti cari leagă popoarele român şi cehoslovac, M. S. Regele Carol desigur că s’a convins şi se va convinge că Cehoslovacia are o iubire neclintită şi o credinţă nezdruncinată şi sinceră pentru aliata ei, România. M. S. Regele Carol va recunoaşte deasemeni că populaţia cehoslovacă nutreşte faţă de El, faţă de Familia Lui şi faţă de poporul român sentimente de adânc ataşament şi de credinţă”. D. Soukuo, preşedintele Senatului, a spus între altele: „Vizita M. S. Regelui Carol II şi a Voevodului Mihai va rămâne o amintire de neşters in istoria poporului cehoslovac. Mica înţelegere este o mare putere în Europa. Toate încercările de a o slăbi s’au sfărâmat. Despre fidelitatea statului nostru, s’a putut convinge Suveranul român in repetate rânduri”. Declaraţiile celor doi preşedinţi au fost ascultate în picioare de membrii Parlamentului, cari le-au salutat cu aplauze nesfârşite. După ce preşedinţii celor două Camere au făcut declaraţiile, şedinţa festivă a Parlamentului a luat sfârşit. Ziarul „Telegraf” publică un art.: 1 1..1.11 1 — x. _ 1 _ v» . . _î s._ tuoui XiiOXbUXO.1 /. „1VUSCXU AVUXiittAiXOi XXX Cehoslovacia” şi semnat de d. Teodor Emandi, ministrul plenipotenţiar al României la Praga. Intre altele, articolul conţine următorul pasagiu: „Vizita M. S. Regelui Carol I la Praga va rămâne desigur o dată însemnată în istoria celor două popoare. Ambele popoare, conştiente de marile datorii pe cari le au, văd în apropierea statelor lor cea mai puternică garanţie de linişte şi pace. Nu mă îndoesc că Cehoslovacia va face cea mai frumoasă primire Suveranului României, aliat şi amic al marelui preşedinte Beneş. Timpurile desigur sunt grele şi mentalităţile nenorocite ce s’au ivit după războiul cel mare lucrează ca să rătăcească raţiunea popoarelor. Este însă de constatat că în vârtejul politicei internaţionale de astăzi, printre punctele luminoase ce răsar în lume, Mica înţelegere constituie cea mai puternică stâncă de care se sfarmă valurile furtunii ce se îndreaptă contra ordinei şi libertăţii. Apărători hotărîţi ai păcii, preşedintele Beneş şi M. S. Regele Carol conduc cu înţelepciune popoarele lor către limanul dorit al normalizării paşnice a vieţii internaţionale. Poporul cehoslovac înţelege acest mare adevăr şi de aceasta prezenţa Suveranului României în Cehoslovacia va rămâne istorică, pentru că ea va lega, — să sperăm.. — amintirea marelui nostru Suveran de o eră nouă de progres şi de ordine sub aripile blândului inger al păcii. ALTE ZIARE Celelalte ziare relatează deasemenea pe larg festivităţile şi manifestaţiile prilejuite de prezenţa la Praga a M. S. Regelui Carol I. Iată câteva din titlurile cele mai sugestive pe care ziarele le pun în fruntea reportagiilor lor: In „Vecerni ceske slovo”: Triumful prieteniei ceho-române, alianţa care crede în dreptate, primirea solemnă a Suveranului aliat In capitala Cehoslovaciei, o zi mare a Micei înţelegeri. In „Poledki Lidove Listy”: Primirea entuziastă a Regelui României Carol II, cortegiul regal străbate triumfal Praga însoţit de entuziasmul şi ovaţiile sincere ale populaţiei cehoslovace. In „Národni Politika”: Nepieritoarele impresii de la sosirea Regelui Carol la Praga; adevărate manifestaţii de simpatie spontană ale întregei populaţii pentru ţara şi Regele aliat. In „Poledni List”: Primirea oaspeţilor regali a fost într’adevăr solemnă; populaţia a pregătit Regelui Carol II omagiile cele mai sincere. In „Vecernik Pravo Lidu”: 28 octombrie, manifestaţie pentru pace; Regele Carol II a fost salutat şi sărbătorit de populaţia oraşului cu cel mai mare entuziasm. In „Lidovy Denik Vecer”, Praga primeşte cu entuziasm pe Regele României aliate Carol LE; a fost o zi de entuziasm, ovaţiuni spontane şi omagii cum nu s’a mai pomenit. PRAGA,29. (Rador). — Cele două Ziariştii români in vizită la Abatele Zavaral PRAGA, 29 (Rador). — Ziariştii .Micei înţelegeri în toate domeniile, români veniţi la Praga cu ocazia vizitei M. S. Regelui Carol II au făcut azi dimineaţă o vizită Eminenţei Sale Abatelui Zavaral, marele prieten al României. Eminenţa Sa a primit pe ziariştii români în salonul apartamentului său din mănăstirea Strahov, salon în care se văd, pe mese şi pe pereţi, fotografiile M. S. Regelui Carol II, Marelui Voevod Mihai şi ale tuturor membrilor Familiei Regale române, alături de fotografiile oamenilor politici români cari au luptat pentru realizarea şi întărirea Peste tot se văd de asemenea tablouri şi fotografii reprezentând ţinuturi pitoreşti din România, precum şi scoarţe şi vase româneşti lucrate artistic. Intreţinându-se cu ziariştii români, Eminenţa Sa Abatele Zavorale-a arătat o deosebită bunăvoinţă şi o prietenească atenţiune, adresându-li-se şi ducând toată conversaţia în limba română. Eminenţa Sa este un perfect cunoscător al sufletului poporului român, al idealurilor sale şi al trecutului său istoric. Importanţa întrevederilor reliefată de presa franceză PARIS 29 (AGER). — In legătură cu solemnităţile desfăşurate ori la Praga, „Petit Parisien” scrie astăzi următoarele: Cuvintele pronunţate eri de Regele Carol şi de d. Beneş nu sunt simple ornamente de retorică. Cuvintele celor doi şefi de stat exprimă in termeni excelenţi prietenia cea mai caldă, speranţa cea mai entuziastă în rolul şi viitorul Micei înţelegeri. Ele constitue un răspuns peremtoriu la toate profeţiile pesimiste. D. Beneş nu se mulţumeşte să arate cu satisfacţie drumul parcurs până acum; el scoate in relief importanţa întrevederilor începute între el şi Regele României în prezenţa miniştrilor de externe cehoslovac şi român. PARIS 29 (AGER). — Redactorul diplomatic al ziarului „Le Populaire”, oficiosul partidului socialist, scrie următoarele in legătură cu vizita M. S. Regelui Carol II la Praga.Vizita Regelui Carol la praga s-a produs în momentul când o serie întreagă de fapte ar fi putut lăsa să se creadă într’o oarecare slăbire a Micei înţelegeri. Acordul germanoaustriac din Iulie, presiunea economică crescândă a Germaniei in Balcani, gestul Belgiei şi colaborarea italo-germană au plasat ţările din Mica înţelegere în faţa unor probleme noui, dar Mica înţelegere n’a pierdut nimic din uniunea şi coeziunea ei, care sunt pentru ţările ce o compun o necesitate vitală şi o condiţie indispensabilă pentru salvgardarea independenţei lor. COMENTARIILE LUI „LE TEMPS“ PARIS 29 (AGER). — Trimisul special al ziarului „Le Temps” la Praga scrie următoarele: S’a remarcat mult aici că, dacă Regele Carol a afirmat cu tărie necesitatea unei perfecte coeziuni a eforturilor, preşedintele Beneş a fost acela care a făcut aluzie la o indispensabilă „elasticitate”. „Mica înţelegere, a declarat d. Beneş, este o fortăreaţă fără a fi o temniţă. Ea a devenit o dogma pentrunoi, dar ” Condamnarea lui Kaunas rămâne definitivă PARIS, 29 (Rador). — Curtea de Casaţie a respins recursul făcut de d-nii Charles Maurras și Joseph Delest, primul director, iar celălalt administrator al ziarului „L’Action Francaise“, împotriva deciziei Curţii de Apel prin care erau condamnați pentru provocare la omor. în urma respingerii recursului, d. Maurras rămâne condamnat la 11uni închisoare, fără drept de amânare. * GOSPODĂRIE Autobuzele Este un adevăr surprinzător cu câtă uşurinţă sunt svârliţi în tot felul de necazuri şi de neajunsuri răbdătorii locuitori ai Capitalei. Suferim atât de mult înurma desfiinţării acelei „Piaţa Mare” care era o utilitate de primul rang şi după un an de zile de la acea nenorocită desfiinţare nimic nu stăfăcut pentru a reda populaţiei înlesnirea mare pe care o avea, căci „Piaţa Obor” tot excentrică şi greu accesibilă este. Şi acum o nouă lovitură. Se suprimă cursele autobuzelor „al căror contract expirase în ziua de 20 Oct. c”, rămânând ca serviciul lor să-l facă tramvaele S. T. B. ^ Ce s’a întâmplat prin această năprasnică hotărire, ştie toată lumea, căci sunt infinit mai puţini cei ce se pot folosi de automobile decât cei ce au nevoe de autobuze şi totuşi răul persistă, ca şi când cei ce umblă în autobuze n’ar putea spune un cuvânt hotărâtor. S. T. B. a luat asupra sa întreg serviciul de transportare a pasagerilor în incinta Capitalei, însă acest S. T. B. n’are încă la dispoziţie autobuzele necesare; şi atunci e de mirare. Cum de s’a acordat asemenea autorizaţie? Autobuzele care au circulat până la 201X aveau neajunsuri, DAR FACEAU UN SERVICIU REAL PUBLICULUI și publicul a fost cel dintâi lovit prin suprimarea lor — lăsând de o parte echitatea de a lovi și iu acei cari făceau acest serviciu publicului. Trebuia să li se prelungească concesiunea măcar până când S. T. B. ar fi putut pune în circulaţie maşinile pe care le promite publicului, căci nici copiii nu-şi pot întrerupe mersul la şcoli, nici funcţionarii nu pot sosi cu o oră mai târziu la slujbă nici gospodinile nu se pot lipsi de a târgui — într’un oraş cu suprafaţa Bucureştiului, unde distanţele sunt atât de mari. Nu ne mai pierdem vremea să ne mirăm că femeile din Consiliul Comunal s’au dovedit şi de data asta perfect nepăsătoare, căci ştim ,ce formalitate goală şi fără importanţă se dovedeşte a fi, votul femeilor la Comună. Dar ne mirăm — mărturisim — de bărbaţi, căci altă dată nu se făceau, asemenea , greşeli. Or, poate, amestecul femeilor la Comună să fi avut, doamne fereşte! — un efect dizolvant? , Căci nu e un lucru des importanţi secundară acela despre care vorbim aici. Ziarele au povestit destul de „anarhia care a circulat” şi circulă încă pe străzile Capitalei. N’au plăcut onor. Primării vechile autobuze, că nu erau destul de confortabile şi de elegante. Dar elegante şi confortabil ,estei când oamenii se strivesc in tramvaeie supratixite şi îşi pun viaţa în primejdie? Noi am avea următoarele de avantat:1) Noua reţea leagă numai centrul cu periferia, liniile plecând şi convergând toate ca razele la centru, dar nu există linii circulare care să lege punctele de periferie între ele. Pe lângă liniile care trec prin centru, ar mai trebui linii circulare la diferite distanţe de centru, căci aşa cum e plănuită reţeaua se poate ajunge oriunde dar cu ce ocol, şi ci ce pierdere de timp! 2) Graţie autobuzelor, care au circulat până la 20/X, cu 3 lei şi in 71 minute ajungeai de la periferia oraşului la Sf. Gheorghe d. ex.; această economie de bani şi de timp pe care o realizau pentru public autobuzele suprimate, S. T. B. este datoare să o păstreze publicului şi de azi înainte, să continuă a oftern taxele şi nici într’un caz să nu Ie urce. 3) La orele de intensă circulaţie, 7—8 dimineaţa 12—1 jum. d. a., autobuzele treceau din 2 în 2 minute pentru a putea lua pe toţi pasagerii care aveau nevoe de ele. Tot aşa trebue să procedeze şi S. T. B. care azi circulă prea rar. 4) Reducerea de taxă, pe care o promite S. T. B. pentru cei care au nevoe de Piaţa Obor, este pur iluzorie mai ales dacă nu e intenţionată să cuprindă şi „corespondenţa”. Ca să poţi să te întorci la 7,30 dimineaţa, trebue să porneşti la 6 dim. cel mai târziu, căci piaţa fiind foarte împrăştată iţi ia foarte mult imp, iar dacă te grăbeşti, te întorci cu multe păcăleli acasă. Asta, în timp de vară. Iarna nici nu poţi cumpăra decât după ce s’a făcut bine ziuă, deci pe la ora 8. Aşa că, biletele cu reducere pentru piaţă trebue să cuprindă şi corespondenţa "şi să fie valabile iarna până la ora 10 a. m. " ELEONORA STRATILESCUI . . . .. Profesoară fi