Dimineaţa, noiembrie 1936 (Anul 32, nr. 10726-10755)

1936-11-01 / nr. 10726

SSHSI©IMfüfEÄTÄ Entusiasmul presei cehoslovace PRAGA, 29 (Rador).—Toată pre­sa cehoslovacă se ocupă de primirea triumfală făcută la Praga M. S. Regelui Carol II­ şi Marelui Voevod Mihai. Reportagii entuziaste şi mii de reproduceri fotografice de la festivi­tăţile de ori umplu cotidianele de dimineaţă, oferind cititorilor o im­presie fidelă a primei zile de şe­dere a oaspeţilor români la Praga. Fel de fel de anecdote, redând în­tâmplări petrecute in timpul celor 24 de ore de când Suveranul Româ­niei se află la Praga, dau imaginea justă a importanţei pe care popu­laţia cehoslovacă o atribuie acestei vizite. Lumea s’a minunat­­ aici de fru­museţea uniformelor romaneşti. La Pagina 3-a VIZITA REGELUI CAROL LA PREŞEDINTELE ELIBERATOR MASARYK PRAGA, 29 (Radov). — M. S. Re­gei© Carol II, însoţit de Mare!© Voe­­vod Mihai, a plecat azi dimineaţă la ora 8 din palatul Hradciani la Lany, pentru a lac© o vizită pre­şedintelui eliberator Masaryk. In faţa castelului Hradciani aş­tepta o mare mulţime, care a ova­ţionat pe Suveran cu multă însu­fleţire. Suveranul era însoţit de d. Jan Masaryk şi de cancelarul preşedin­ţiei Republice­. Toate localităţile pe unde a tre­cut Suveranul erau pavoazate. Pe străzi, pieţe şi şosele grupuri de popor şi elevii şcoalelor, iar în u­­nel© comune Suveranul a fost salu­tat de asociaţiile sportive şi cultu­rale în uniforme, cu steaguri şi fan­fare. Populaţia din Lang era strân­să la intrarea în parcul caste­­lui. După sosirea la Lang, M. S. Re­gele şi Marele Voevod au făcut o scurtă vizită la castel preşedintelui eliberator Masaryk. VÂNĂTOAREA Apoi Suveranul şi Marele Voe­vod au luat parte la o vânătoare de mistreţi, cerbi şi muf­oni. Fanfare de vânători au anunţat sosirea Su­veranului la locul de adunare, unde aşteptau ceilalţi participanţi. Intre aceştia erau d-nii: general Balif­ Mociony, marele maestru al vână­torilor regale şi căpitanul Fie Radu, precum şi d. dr. Cerny, ministru de interne, DL Matznik, ministrul apă­rării naţionale, d. dr. Spina, minis­tru de stat, d. Jan Seba, ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti. Programul de vânătoare a fost condus de d. dr. Popelka. Preşedintele Republicei era re­prezentat de d. dr. Carnal, cance­larul preşedinţiei. După terminarea vânătoarei, o înasă câmpenească a fost servită în pădurea în care se făcea vână­toR T62L DEFILAREA CERCETAŞILOR CE­HOSLOVACI PRAGA, 29. (Rador). — După reîn­toarcerea. M. S. Regelui Carol II şi a Principelui Moştenitor Mihai de la Lang, reşedinţa fostului preşedin­te Masaryk. Suveranul român şi Marele Voevod Mihai au primit la ora 16 în cea de a treia curte a cas­telului Hradciiy defilarea cercetaţi­lor cehoslovaci. Cercetaşii au intrat în curtea cas­telului in rânduri de câte şase şi­ au format apoi un triunghiu cu vârful spre balconul castelului. Când M. S. Regele Carol, preşedintele Beneş şi Marele Voevod Mihai, însoţiţi de sute, au apărut in balconul castelu­lui, comandanţii cercetaşi­lor au în­clinat stindardele şi sutele de cer­cetaşi au salutat pe oaspeţi cu stri­garea cercetaţilor români, „Sănăta­te!”. Prof. dr. Charvat, conducătorul cercetaşilor cehoslovaci, a ţinut în limba franceză o cuvântare, subli­niind principiile care stau la baza­­. grupărilor cercetăşeşti şi colabora­rea care există între cercetaşii ro­mâni şi cehoslovaci. M. S. Regele Carol a mulţumit în numele Său şi al Voevodului Mihai, pentru atenţia cercetaşilor cehoslo­vaci, declarând apoi că păstrează cele mai frumoase amintiri din ti­nereţea Sa de pe vremea când a fost instructor şi apoi comandant şi în­drumător al cercetaşilor români. Cercetăşia cehoslovacă merge para­lel şi în strânsă legătură cu cerce­tăşia românească. Cercetăşia consti­­tue o întărire a alianţelor ţărilor noastre, a adăugat Suveranul. „Sa­lutul vostru II primesc de bucurie şi în calitate de şef suprem al cer­cetaşilor români vă mulţumesc din adâncul sufletului" . Cercetaşii cehoslovaci au salutat Cuvântarea Suveranului român cu Strigătul de „Nazdar”. LA CASA SOKOLILOR La ora 17. M. S. Regele Carol, îm­preună cu Voevodul Mihai şi preşe­dintele Beneş, a vizitat casa Tyrs, centrala sokolilor cehoslovaci care a fost împodobită in vederea aces­tei vizite cu ghirlande verzi de brad şi cu drapelele naţionale cehoslovac şi român. Pe tot drumul până la casa Tyrş, înalţii oaspeţi au fost salutaţi de populaţie cu urale nesfârşite. La cen­trală, sokolii din Praga au urat cu entuziasm „Bun venit” M. S. Rege­lui Carol. După ce a vizitat instalaţiile de gimnastică din casa Tyrs, oaspeţii s’au îndreptat spre sala de onoare, unde dr. Bukowski, şeful sokolilor, a ţinut o cuvântare in limba cehă şi în limba franceză, In care a ară­tat însemnătatea instituţiei sokoli­lor pentru educaţia trupească şi su­fletească a poporului cehoslovac. In clipa izbucnirii războiului mondial, a spus d-sa, trei generaţii de cehoslovaci fuseseră pregătiţi în spiritul sokolilor şi însufleţite de ideea autonomiei cehoslovace, în­tărite sub raportul sănătăţii trupe­şti şi îmbărbătate, prin tăria morală. Pe baza principiilor sobolilor s’au format în toate ţările vecine legiu­ni de voluntari cehoslovaci cari au luptat pentru independenţa statului nostru şi mai târziu au dus la for­marea armatei naţionale cehoslova­ce. Astăzi mişcarea numără 760.000 de sokoli şi sokoline, dintre care 175 000 formează tineretul sokol, a încheiat d. Bukowski. RĂSPUNSUL REGELUI M. S. Regele Carol a răspuns în limba franceză, arătând că se sim­te foarte fericit că a putut veni în­tre sokoli, a căror faimă, mişcare, şi desvoltare le cunoaşte perfect de bine, de ani îndelungaţi, de când le urmăreşte. „Vin printre voi, a spus Suvera­­noi, nu numai ca Domnitor al anul stat amic, ci şi ca şef al tineretului român. Adua cu bucurie salutul lui sincer şi urările lui frăţeşti”. Suveranul a declarat apoi că cu începere din anul v­iitor vor avea loc schimburi de tineri, între orga­nizaţiile de tineret din România şi Cehoslovacia. M. S. Regele Carol a încheiat fă­când urări din suflet pentru viito­rul organizaţiei sololilor. Asistenţa a aplaudat frenetic cu­vintele Suveranului. M. S. Regele Carol, Voevodul Mi­hai, şi suita au luat apoi loc într'o tribună ridicată în sala de gimnas­tică, alături de ministrul Apărării Naţionale, şi de d. Victor Antonescu. într’o altă tribună, în faţa aces­teia, au luat loc înalţii demnitari, consilierii comunali ai oraşului Praga, şeful misiunei militare fran­ceze şi numeroase personalităţi, po­litice şi militare cehoslovace. Tineretul solidl din Praga a exe­cutat apoi diferite exerciţii gimna­stice. Festivităţile de emi.­­ Şedinţa solemnă a Parlamentului dogmă care nu cere sacrificarea ra­ţiunii noastre. Ea nu pierde din ve­dere necesităţile zilnice ale vieţii politice, economice şi sociale”... S’a văzut in aceste cuvinte o nouă dovadă a acordului perfect ce există intre cei doi şefi de stat. Con­versaţiile intre Regele Carol şi d. Victor Antonescu pe deo parte, d-nii Beneş, Hodza, Krofta şi numeroase personalităţi politice cehoslovace pe de altă parte", au început eri şi au continuat astăzi la preşedintele Ma­saryk, la castelul Lany, unde o vână­toare a fost organizată in cinstea Re­gelui Carol şi a Prinţului Mihai. Din ambele părţi se observă un acord perfect cu privire la necesitatea de a întări Mica Înţelegere atât pe planul politic, cât şi pe cel econo­mic şi se doreşte succes studiului actual făcut in această privinţă în cele trei capitale. Ca şi la origina sa, Mica înţelege­re rămâne înainte de toate opusă oricărei tentative de revizuire teri­torială a tratatelor in basinul dună­rean. Faţă de marile puteri, solida­ritatea celor trei state este mai nu­anţată, fiindcă fiecare din ele tre­­bue in primul rând să aibă în ve­dere pe vecinul său imediat: Româ­nia pe Rusia, Iugoslavia pe Italia, Cehoslovacia pe Germania. Modul a­­cesta de a vedea a fost recunoscut de comunicatul din Bratislava, situaţie care nu împiedică desvoltarea unei politici comune. Se pare că aceas­tă politică, după ecourile conversa­ţiilor de astăzi, s-ar putea rezuma astfel: Faţă de Rusia Sovietică menţine­rea pură şi simplă a actualului sta­­tu quo. In adevăr, nu pare acum po­sibil de a continua in mod practic i­­deia unui pact de asistenţă mutua­lă, fie al României, fie al Micei în­ţelegeri luată ca bloc. Pe de altă parte, Mica înţelegere rămâne gata să colaboreze la orice organizare dunăreană care, mena­jând interesele legitime ale fiecărei ţări din Mica înţelegere, ar avea aprobarea Berlinului şi Romei. Totuşi, se afirmă în cercurile conducătoare că nici o negociere lui este acum în­­curs în acest sens. Deşi un oarecare scepticism pare de acum înainte permis, cu privire la rezultatul­­definitiv, al­ negocieri­lor privitoare la un nou Locarno oc­cidental, statele Micei înţelegeri vor aştepta rezultatul negocierilor in curs. Ele vor pune in comun cu cea mai mare energie forţele lor, pen­tru a evita ia revenire la regimul pactului quadruplu. Această singură ameninţare este suficientă■■ pentru ca statele din Mica Înţelegere să-şi menţină şi întărească unitatea. PARIS 29, (Rador). —­­Azi după amiază a fost arestat d. Charles Maurras, cunoscutul fruntaş­ rega­list, pe când ieşea dintr'un restau­­rant. . ...... D. Maurras a rămas definitiv condamnat la 11 luni închisoare pentru îndemn la omucidere, în * 1 2 3 4 PRESA engleza“DESPRE VIZITAjurma resping REGELUI CAROL II LA PRAGA pe lângă înalta Curte de Casaţie, LONDRA, 29 (Rador).­­ Cores- D. Maurras a fost imediat, con­­pondenții din Praga al ziarelor en- dus la inch^area_^nte:_____i_ gleze transmit lung! relaţii cu pri­vire la marile pregătiri şi la deo­sebita importanţă a vizitei la Praga a M. S. Regelui Carol I şi a Mare­lui Voevod Mihai. Vizita — spune corespondentul lui „Times“ — are drept scop să­ accentuiaze deosebita importanţă, precum şi coeziunea şi soliditatea Micei înţelegeri. Deşi conferinţele Micii înţelegeri se ţin regulat, vizi­ta M. S. Regelui Carol este socotită la Praga ca având o importanţă considerabilă. Corespondentul lui „Daily Tele­graph“­­subliniază marea­ importan­ţă a vizitei din punct de vedere po­litic. Hotărârea de a demonstra forţa şi solidaritatea Micii înţele­geri — spune acest corespondent — se vede şi din declaraţiile făcuta de şefii statelor respective. „M. S. Regele Carol — spune co­respondentul — declară: „Vizita a­­ceasta Mă bucură in mod special­ pentru că este o reînoire a unităţii indisolubile a Micei înţelegeri, a­­ceastă organizaţie care este meni­tă a-şi spori forţele şi care, in strân­să cooperare cu înţelegerea Balca­nică, urmăreşte o puternică politi­că de pace. Mă bucur mai ales să întâlnesc din nou pe distinsul Pre­şedinte al Republicii, d. Beneş, ma­re prieten al R­omâniei şi întemeie­tor al Micei înţelegeri“. Toate ziarele scriu în acelaşi sens.­­ ___________—____—■ • 1. Regele, Voevodul Mihai şi d. Beneş primesc defilarea întrevederea Victor Antonescu-Căm­il Krofta PRAGA 29. (Rador). D. Vie tor Antonescu, ministrul de afaceri străine al României, a avut azi o întrevedere cu d. Camil Krofta, de la ora 12 până la ora 13. Cei doi miniștri de afaceri străine au trecut in revistă toate chestiu­nile actuale interesând raporturile dintre cele două ţări, cât şi politica Micei înţelegeri şi odată mai mult au constatat perfectul lor acord. 7 /■» n«»/i11 J * 'Jf mers la palatul Hradciani. Aci d-sa a luat masa ca invitat al preşedin­telui Beneş, în apartamentul parti­cular al preşedintelui Republicii. Dejunul s-a prelungit până la ora 15,43, preşedintele Beneş şi d. Victor Antonescu discutând singuri tot timpul despre toate problemele internaţionale şi toate chestiunile actuale interesând politica Micei înţelegeri. D. Victor Antonescu a pus în cunoştinţă pe preşedintele Beneş despre conversaţiile sale la Geneva şi despre vizita sa la Belgrad. Au fost aprofundate toate proble­mele luate în considerare în confe­rinţa din atun­ci menţionate în co­municatul oficial publicat dri secră Preşedintele Beneş a a­­vut apoi timp de o oră o convorbire cu M. S. Re­gele Corel, la înapoerea Suveranului din vizita fă­cută la Lang. ŞEDINŢA COMUNA A PARLA­MENTULUI UN ARTICOL AL D-LUI TH. EMANDI nenumărate guri cuvintele: „To je Kral“ (acesta este un Rege). Ziarul „Prager Mittag” publică descrierea câtorva scene foarte su­gestive de la parada militară de eri şi pune în fruntea primei pagini titlul: „Intrarea triumfală a Regelui Carol”. Camere s’au întrunit azi într’o şe-­­ trecerea cortegiului, se auzeau din dinţă comună, în prezenţa d-lui Hodza, preşedintele consiliului, şi a tuturor membrilor guvernului, pen­tru a aduce omagiul Parlamentului iluştrilor oaspeţi români. D. Malypetr, preşedintele Camerei, a declarat între altele: „Suntem adânc recunoscători M. S. Regelui Carol II şi Principelui Moştenitor Mihai că prin vizita Lor au arătat întregei lumi sinceritatea şi durabilitatea legăturilor frăţeşti cari leagă popoarele român şi ceho­slovac, M. S. Regele Carol desigur că s’a convins şi se va convinge că Cehoslovacia are o iubire neclintită şi o credinţă nezdruncinată şi since­ră pentru aliata ei, România. M. S. Regele Carol va recunoaşte dease­­meni că populaţia cehoslovacă nu­treşte faţă de El, faţă de Familia Lui şi faţă de poporul român senti­mente de adânc ataşament şi de cre­dinţă”. D. Soukuo,­­ preşedintele Senatu­lui, a spus între altele: „Vizita M. S. Regelui Carol II şi a Voevodului Mihai va rămâne o a­­mintire de neşters in istoria poporu­lui cehoslovac. Mica înţelegere este o mare putere în Europa. Toate încercările de a o slăbi s’au sfărâmat. Despre fidelitatea statului nos­tru, s’a putut convinge Suveranul român in repetate rânduri”. Declaraţiile celor doi preşedinţi au fost ascultate în picioare de mem­brii Parlamentului, cari le-au salu­tat cu aplauze nesfârşite. După ce preşedinţii celor două Camere au făcut declaraţiile, şedin­ţa festivă a Parlamentului a luat sfârşit. Ziarul „Telegraf” publică un ar­t.: 1 1..1.11 1 — x. _ 1 _ v» . . _î s._ tuoui XiiOXbUXO.1 /. „1VUSCXU AVUXiittAiXOi XXX Cehoslovacia” şi semnat de d. Teo­dor Emandi, ministrul plenipoten­ţiar al României la Praga. Intre al­tele, articolul conţine următorul pasagiu: „Vizita M. S. Regelui Carol I la Praga va rămâne desigur o dată în­semnată în istoria celor două po­poare. Ambele popoare,­ conştiente de marile datorii pe cari le au, văd în apropierea statelor lor cea mai puternică garanţie de linişte­­ şi pa­ce. Nu mă îndoesc că Cehoslovacia va face cea mai frumoasă primire Suveranului României, aliat şi amic al marelui preşedinte Beneş. Timpu­rile desigur sunt grele şi mentalită­ţile nenorocite ce s’au ivit după răz­boiul cel mare lucrează ca să rătă­cească raţiunea popoarelor. Este însă de constatat că în vârtejul po­liticei internaţionale de astăzi, prin­tre punctele luminoase ce răsar în lume, Mica înţelegere constituie cea mai puternică stâncă de care se sfarmă valurile furtunii ce se în­dreaptă contra ordinei şi libertăţii. Apărători hotărîţi ai păcii, preşe­dintele Beneş şi M. S. Regele Carol conduc cu înţelepciune popoarele lor către limanul dorit al normali­zării paşnice a vieţii internaţionale. Poporul cehoslovac înţelege acest mare adevăr şi de aceasta prezenţa Suveranului României în Cehoslo­vacia va rămâne istorică, pentru că ea va lega, — să sperăm.. — amin­tirea marelui nostru Suveran de o eră nouă de progres şi de ordine sub aripile blândului inger al păcii. ALTE ZIARE Celelalte ziare relatează deaseme­­nea pe larg festivităţile şi manife­staţiile prilejuite de prezenţa la Praga a M. S. Regelui Carol I. Iată câteva din titlurile cele mai suge­stive pe care ziarele le pun în frun­tea reportagiilor lor: In „Vecerni ceske slovo”: Trium­ful prieteniei ceho-române, alianţa care crede în dreptate, primirea so­lemnă a Suveranului aliat In capi­tala Cehoslovaciei, o zi mare a Mi­cei înţelegeri.­ In „Poledki Lidove Listy”: Primi­rea entuziastă a Regelui României Carol II, cortegiul regal străbate triumfal Praga însoţit de entuzias­mul şi ovaţiile sincere ale populaţiei cehoslovace. In „Národni Politika”: Nepieritoa­rele impresii de la sosirea Regelui Carol la Praga; adevărate manife­staţii de simpatie spontană ale în­tregei populaţii pentru ţara şi Re­gele aliat. In „Poledni List”: Primirea oaspe­ţilor regali a fost într’adevăr solem­nă; populaţia a pregătit Regelui Carol II omagiile cele mai sincere. In „Vecernik Pravo Lidu”: 28 oc­tombrie, manifestaţie pentru pace; Regele Carol II a fost salutat şi sărbătorit de populaţia oraşului cu cel mai mare entuziasm. In „Lidovy Denik Vecer”, Praga primeşte cu entuziasm pe Regele României aliate Carol LE; a fost o zi de entuziasm, ovaţiuni spontane şi omagii cum nu s’a mai pomenit. PRAGA,29. (Rador). — Cele două Ziariştii români in vizită la Abatele Zavaral PRAGA, 29 (Rador). — Ziariştii .Micei înţelegeri în toate domeniile, români veniţi la Praga cu ocazia vizitei M. S. Regelui Carol II au făcut azi dimineaţă o vizită Emi­nenţei Sale Abatelui Zavaral, ma­rele prieten al României. Eminenţa Sa a primit pe ziariştii români în salonul apartamentului său din mănăstirea Strahov,­­ sa­lon în care se văd, pe mese şi pe pereţi, fotografiile M. S. Regelui Carol II, Marelui Voevod Mihai şi ale tuturor membrilor Familiei Re­gale române, alături de fotografiile oamenilor politici români cari au luptat pentru realizarea şi întărirea Peste tot se văd de asemenea ta­blouri şi fotografii reprezentând ţi­nuturi pitoreşti din România, pre­cum şi scoarţe şi vase româneşti lucrate artistic. Intreţinându-se cu ziariştii ro­mâni, Eminenţa Sa Abatele Zavoral­­e-a arătat o deosebită bunăvoinţă şi o prietenească atenţiune, adre­­sându-li-se şi ducând toată conver­saţia în limba română. Eminenţa Sa este un perfect cunoscător al sufletului poporului român, al idea­lurilor sale şi al trecutului său is­toric. Importanţa întrevederilor rel­iefată de presa franceză PARIS 29 (AGER). — In legătu­ră cu solemnităţile desfăşurate ori la Praga, „Petit Parisien” scrie as­tăzi următoarele: Cuvintele pronunţate eri de Rege­le Carol şi de d. Beneş nu sunt sim­ple ornamente de retorică. Cuvinte­le celor doi şefi de stat exprimă in termeni excelenţi prietenia cea mai caldă, speranţa cea mai entu­ziastă în rolul şi viitorul Micei înţe­legeri. Ele constitue un răspuns pe­­remtoriu la toate profeţiile pesimis­te. D. Beneş nu se mulţumeşte să a­­rate cu satisfacţie drumul parcurs până acum; el scoate in relief im­portanţa întrevederilor începute în­tre el şi Regele României în pre­zenţa miniştrilor de externe cehoslo­vac şi român. PARIS 29 (AGER). — Redactorul diplomatic al ziarului „Le Populai­­re”, oficiosul partidului socialist, scrie următoarele in legătură cu vi­zita M. S. Regelui Carol II la Pra­ga.Vizita Regelui Carol la praga s-a produs în momentul când o serie întreagă de fapte ar fi putut lăsa să se creadă într’o oarecare slăbire a Micei înţelegeri. Acordul germano­­austriac din Iulie, presiunea econo­mică crescândă a Germaniei in Bal­cani, gestul Belgiei şi colaborarea i­­talo-germană au plasat ţările din Mica înţelegere în faţa unor proble­me noui, dar Mica înţelegere n’a pierdut nimic din uniunea şi coeziu­nea ei, care sunt pentru ţările ce o compun o necesitate vitală şi o con­diţie indispensabilă pentru salvgar­darea independenţei lor. COMENTARIILE LUI „LE TEMPS“ PARIS 29 (AGER). — Trimisul special al ziarului „Le Temps” la Praga scrie următoarele: S’a remarcat mult aici că, dacă Regele Carol a afirmat cu tărie ne­cesitatea unei perfecte coeziuni a e­­forturilor, preşedintele Beneş a fost acela care a făcut aluzie la o indis­pensabilă „elasticitate”. „Mica înţe­legere, a declarat d. Beneş, este o for­tăreaţă fără a fi o temniţă. Ea­ a de­venit o dogma pentru­­noi, dar ” Condamnarea lui Kaunas ră­mâne definitivă PARIS, 29 (Rador). — Curtea de Casaţie a respins recursul făcut de d-nii Charles Maurras și Joseph Delest, primul director, iar celălalt administrator al ziarului „L’Action­ Francaise“, împotriva deciziei Curţii de Apel prin care erau condamnați pentru provocare la omor. în urma respingerii recursului, d. Maurras rămâne condamnat la 11­­uni închisoare, fără drept de amâ­nare. * GOSPODĂRIE Autobuzele Este un adevăr surprinzător cu câtă uşurinţă­ sunt svârliţi în tot fe­lul de necazuri şi de neajunsuri răbdătorii locuitori ai Capitalei. Suferim­ atât de mult în­­urma­ des­­fiinţării acelei „Piaţa Mare” care era o utilitate de primul rang şi după un an de zile de la acea neno­rocită desfiinţare nimic nu stă­­fă­cut pentru a reda populaţiei înlesni­rea mare pe care o avea, căci „Piaţa Obor” tot ex­centrică şi greu accesi­bilă este. Şi acum o nouă lovitură. Se suprimă cursele autobuzelor „al căror contract expirase în ziua de 20 Oct. c”, rămânând ca serviciul lor să-l facă tramvaele S. T. B. ^ Ce s’a întâmplat prin această nă­prasnică hotărire, ştie toată lumea, căci sunt infinit mai puţini cei ce se pot folosi de automobile decât cei ce au nevoe de autobuze şi totuşi răul persistă, ca şi când cei ce um­blă în autobuze n’ar putea spune un cuvânt hotărâtor. S. T. B. a luat asupra sa întreg serviciul de transportare a pasageri­lor în incinta Capitalei, însă acest S. T. B. n’are încă la dispoziţie au­tobuzele necesare; şi atunci e de mirare. Cum de s’a acordat aseme­nea autorizaţie? Autobuzele care au circulat până la 201X aveau neajun­suri, DAR FACEAU UN SERVICIU REAL PUBLICULUI și publicul a fost cel dintâi lovit prin suprima­rea lor — lăsând de o parte echita­tea de a lovi și iu acei cari făceau acest serviciu publicului. Trebuia să li se prelungească concesiunea măcar până când S. T. B. ar fi putut pune în circulaţie maşinile pe care le promite publi­cului, căci nici copiii nu-şi pot în­trerupe mersul la şcoli, nici funcţio­narii nu pot sosi cu o oră mai târziu la slujbă nici gospodinile nu se pot lipsi de a târgui — într’un oraş cu suprafaţa Bucu­reştiului, unde dis­tanţele sunt atât de mari. Nu ne mai pierdem vremea să ne mirăm că femeile din Consiliul Co­munal s’au dovedit şi de data asta perfect nepăsătoare, căci ştim ,ce formalitate goală şi fără importanţă se dovedeşte a fi, votul femeilor la Comună. Dar ne mirăm — mărturi­sim — de bărbaţi, căci altă dată nu se făceau, asemenea , greşeli. Or, poate, amestecul femeilor la Comună să fi avut, doamne fereşte! — un e­­fect dizolvant?­ , Căci nu e un lucru des importanţi secundară acela­­ despre care vor­bim­­ aici. Ziarele­ au povestit destul de „anarhia care a circulat” şi circulă încă pe străzile Capitalei. N’au plăcut onor. Primării ve­chile autobuze, că nu erau destul de confortabile şi de elegante. Dar elegant­e şi confortabil ,estei când oamenii se strivesc in tramvae­­ie supra­tixite şi îşi pun viaţa în primejdie? Noi am avea următoarele de avan­tat:1) Noua reţea leagă numai centrul cu periferia, liniile plecând şi con­­vergând toate ca razele la centru, dar nu există linii circulare care să lege punctele de periferie între ele. Pe lângă liniile care trec prin cen­tru, ar mai trebui linii circulare la diferite distanţe de centru, căci aşa cum e plănuită reţeaua se poate a­­junge oriunde dar cu ce ocol, şi ci­ ce pierdere de timp! 2) Graţie autobuzelor, care au circulat până la 20/X, cu 3 lei şi in 71 minute ajungeai de la periferia ora­­şului la Sf. Gheorghe d. ex.; aceas­­tă economie de bani şi de timp pe care o realizau pentru public auto­buzele suprimate, S. T. B. este da­toare să o păstreze publicului şi de azi înainte, să continuă a oftern taxele şi nici într’un caz să nu Ie urce. 3) La orele de intensă circulaţie, 7—8 dimineaţa 12—1 jum. d. a., autobuzele treceau din 2 în 2 minu­te pentru a putea lua pe toţi pasa­gerii care aveau nevoe de ele. Tot aşa trebue să procedeze şi S. T. B. care azi circulă prea rar. 4) Reducerea de taxă, pe care o promite S. T. B. pentru cei care au nevoe de Piaţa Obor, este pur ilu­zorie mai ales dacă nu e intenţio­nată să cuprindă şi „coresponden­ţa”. Ca să poţi să te întorci la 7,30 dimineaţa, trebue să porneşti la 6 dim. cel mai târziu, căci piaţa fi­ind foarte împrăştată iţi ia foarte mult imp, iar dacă te grăbeşti, te întorci cu multe păcăleli acasă. As­ta, în timp de vară. Iarna nici nu poţi cumpăra decât după ce s’a fă­cut bine ziuă, deci pe la ora 8. Aşa că, biletele cu reducere pen­tru piaţă trebue să cuprindă şi co­respondenţa "şi să fie valabile iarna până la ora 10 a. m. " ELEONORA STRATILESCUI . . . .. Profesoară fi

Next