Dimineaţa, ianuarie 1937 (Anul 33, nr. 10785-10815)
1937-01-01 / nr. 10785
Anul 33 No. 10.785 A «piriit révittá R ADIO radiofool› - televiziune știință pentru toți Număr special DE ANUL NOU 40 PAGINI L#114 PAGINI Director politic I MIHAIL SADOVEANU V. XI . Fondată in 1904 de CONST. MILLE II3 LeibJ București, Str. Const. Mille (fostă Sărindar) 5-7-9 IITELEF. Direcția și Redacția 3.84.30; Adția 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 Vineri 1 ianuarie 1937 CADOU e Sărt»t*rl B BOSTON Mr. Upw«st 10. «*1 VictoVM Mofa pentru Oeetmne si statoaad in crmiDO j .i. Mijloacele de traiu Este mare deosebire, în privința mijloacelor de traiu, între vremile primitive și cele de astăzi. Atunci nădejdea omului sta în ceea ce găsea pe pământ și în ape. Trăia mai bine cine apuca mai mult. De aci luptă înverșunată pentru mâncare, până la ucideri. Cei slabi recurgeau la înșelătorie, minciună, prefăcătorie, curse. Tot ce închipuirea diavolească putea produce și tot ce forța brutală putea impune, erau folosite de oameni pentru câștigarea hranei. Vă puteți închipui grozăviile din vremi de secetă, când creșteau mai puține ierburi, din vremi geroase când animalele se ascundeau, sau din ținuturi unde oamenii se înmulțiseră. De atunci a rămas în fiecare dintre noi frica de a nu muri de foame, fiindcă, într’adevăr mureau oamenii cu nemiluita din cauza lipsei de hrană. Și astăzi în ținuturile sălbatice ori înapoiate lucrurile se întâmplă tot așa. De când s’a desvoltat spiritul de solidaritate și de iubire între oameni, mulțumită religiilor, științei, literaturii și artei, s’a văzut că hrana nu este numai aceea lăsată de D-zeu pe pământ și în ape, ci mare parte vine din munca omului. Cu cât suntem mai deștepți, cu atât putem crea mijloace de traiu. Cu cât suntem mai mulți și ne înțelegem împreună, cu atât putem înmulți hrana. De unde înainte, din contra, trăiau mai bine oamenii dacă erau mai puțini, în lumea civilizată este contrariul. Și astăziei fără cultură cred că lumea rău, fiindcă este prea multa. A^Și ies în țările agricole, țăranii s că se inulțesc, pe din care se hrănitinde. In mintea 1 că numai pămân și munca lor, că această muncă nu înmulțește mijloacele de train. Adevărul este Insă! că din ce in ce, același pământ iți roade mai multe după priceperea muncitorilor, după hărnicia lor și, mai ales, după buna înțelegere dintre ei. Munca în tovărășie, cooperația, a produs minuni, a înzecit și a însoțit roadele pământului acolo unde a prins. Un pogon de grâu rodește oare tot atât în orice vreme, cu orice fel de muncitori, cu orice fel de sămânță, cu orice fel de mașini? Deșteptăciunea omului și munca în tovărășie a scos roade din piatră seacă, din mlaștini, din râpi,i la gândiți-vă la pomărit și la vii. Ce deosebire între ținuturile unde oamenii știu și vor să muncească livezile și viile cum trebue și între cele lăsate ’n voia lui D-zeu. Aproape îți vine să spui că numai munca și priceperea omului aduc bogăția. Același pom, pe același pământ rodește mai frumos și mai mult, după cum l-ai îngrijit. Intr’o curte sau într’o livadă hrănește o familie numeroasă și într’altele nici măcar un copil. Sunt cârti și școli unde omul poate învăța să facă nu numai dhrtr’un leu doi, ci zece. Vita dă oare tot un fel de struguri și tot atât de mulți? N’atârnă după felul ei și după cum e muncită? iată dar că putem crea și noi hrana, ca și D-zeu, cu deșteptăciunea pe care tot el ne-a dat-o. Să nu mai tremurăm de frică ce vom mânca în viitor, ci din vreme să negândim și să ne pregătim pentru înmulțirea mijloacelor de traiu. Să ne dam copiii la carte, să se deștepte, să se-nvețe cu munca în tovărășie, fiindcă din mijlocul lor se vor ridica cei care vor perfecționa mijloacele de traiu și le vor înmulți. Dintr’o populatiune înapoiată însă, asemenea valori nu vor ieși niciodată. Intr’adevăr, talentul sau geniul sunnt înăscute în om, nu vin din școală, nici din cărți, dar daca nu vor ști să folosească materialul și mașinăriile existente, nu vor putea face un pas, nici mai mulți mai departe. Petre V. Haneș re văzând pământul se mai în'onvin.eerea i hrănește, nu PROBLEMELE ZILEI ----- nu se mai sporesc impozitele?. -----Nu. Sporesc nevoile... Războiul amenință ri tei de întrebare LONDRA. Ziarul „Daily Herald" organul partidului laburist englez, ocupându-se de ultimele evenimente din Spania, face următoarele constatări : „La început Spania a constituit o aventură a lui Mussolini, germanii urmând să joace rolul unor tovarăși credincioși și devotați ai Ducelui italian. După câtva timp, însă, ofițerii germani trimiși pe frontul generalului Franco, mândri pe forța și uniformele lor, au arătat tot disprețul ofițerilor italieni. Și se știe că nu există durere mai mare pentru Hitler, decât atunci când lumea nu e prea admirativă fată de armata sa. In momentul de față, situația este următoarea: Totul depinde de ofensiva generalului Franco împotriva Madridului. Dacă învinge Franco, atunci Hitler și Mussolini II vor sprijini mai departe; dacă însă el va suferi o a doua înfrângere, atunci Mussolini cel dintâi și apoi Hitler vor muceda la o retragere diplomatică a forțelor militare, pe care le-au trimis în Spania pentru a ieși dintr-o situațiune delicată, care începe să devie chiar imposibilă. Afară de cazul când Hitler va declara că urmând „misiunea sa divină", se vede silit să sprijine mai departe pe Franco, fără nici o rezervă. In cazul acesta, Spania va deveni mormântul Reichului III, după cum a fost mormântul primului imperiu francez. UN RISC PREA MARE Ziarul „Manchester Guardian", ocupându-se de aceiaș chestiune, scrie între altele următoarele: Victoria lui Franco este, atât din punct de vedere intern, cât și din punct de vedere extern, o chestiune de prestigiu pentru Hitler. Factorii militari germani s-au declarat împotriva unei intervenția« fățișe în Spania. Probabil că Reich«! va aștepta succesul ofensivei forțelor rebele împotriva Madridului. La această ofensivă vor lua parte, incontestabil, trupele germane. Abia după rezultatul acestei ofensive factorii hotărîtori ai Reichului III se vor decide dacă să intervină din nou în Spania sau nu. In orice caz, o nouă intervențiune este foarte riscantă pentru Germania față de evenimentele în curs. TEAMA DE O IZOLARE Ziarul „New York Times“ ocupându-se de situațiunea din Europa, face următoarele precizări, în ultimul său articol de fond: Teama împărtășită de multe cercuri diplomatice din Europa cu privire la un nou atac al cancelarului Hitler, atac care s-ar produce în Spania, e subordonată în realitate, temerii Germaniei de a se vedea din nou izolată. Tăria și stabilitatea Franței constitue un element de seamă pentru alimentarea acestui sentiment. Mulțumită politicii categorice și loiale a d-lui Leon Blum și influenței exercitată de acordul valutar, dintre Franța, Anglia și Statele Unite, chiar factorii cei mai pesimiști nu mai pot crede în eventualitatea unei revoluții în Franța. RETRAGEREA LUI HITLER LA BERCHTESGADEN PARIS. Ziarul „Echo de Paris“ publică, sub semnătura lui Pertinax, următorul articol cu privire la retragerea lui Hitler la proprietatea sa din Berchtesgaden: J „Retragerea la munți, pentru a lua de acolo hotărîri de o deosebită importanță, este unul din obiceiurile cele mai periculoase ale lui Hitler. I . Prin acest procedeu, sfetnicii săi cu experiență, sunt înlăturați pentru "un anumit timp și Hitler se poate lăsa în voia pornirilor sale demonice, care nu țin seama întotdeauna de rațiune, ci mai mult de intuiția cancelarului". Pertinax, ocupăndu-se apoi de ultimele evenimente din Spania și , în general de problema păcii europene, face aceste constatări: „Nimeni nu se poate hotărî, în împrejurările actuale, să renunțem la intervențiunea indirectă în Spania. E drept că forțele acestea se știesc să nu se afișeze în mod fățiș și să nu dea impresia că au o intervențiune directă în republica iberică. In ce privește Germania, ea se află în momentul de față în dilema următoare. Sau continuă schimbul de păreri, ca o consecință a denunțării unilaterale a acordului de la Locarno, sau trece la o acțiune directă care să inaugureze politica forței. Dacă Anglia ar avea cea mai ușoară înclinațiune de a lăsa mână libera „Fuehrerului” în Europa centrală și orientală, atunci desigur că alegerea pustnicului de la Berchtesgaden ar fi cu mult mai ușoară. Insă, cu toate concesiunile formale, ministerul de externe britanic menține dârz principiul păcii indivizibile”. GENERALUL FRANCO FELICITĂRI ȘI ORICI RECLAME PENTRU NUMĂRUL NOSTRU SPECIAL DE ANUL NOU ce va apărea Vineri 1 Ianuarie 1937, SE PRIMESC PANA JOI $EAR,i, 31 DEC. 1936 m i La Ultima Oră, Berna, Portugalia și India pregătesc răspunsul la torsul Puterilor Răpiri de copii în America NEW YORK, 29. (Rador). Răpirile de copii continuă să preocupe pe cronicarii ziarelor americane. La lacoma (New-York), a fost răpit fiul bogatului medic Mattson, în vârstă de 10 ani. Răpitorii au trimis părinților o scrisoare prin care cer suma de 28.000 dollari, pentru a pune în libertate pe copil. La Washington, a fost răpit în noaptea de Crăciun fiul ambasadorului Alearo, în vârstă de 15 ani. Pe când se înapoia acasă, însoțit de un servitor, copilul a fost răpit de doi bandiți și dus cu un automobil. După ce i s-a luat tot ce avea asupra lui, copilul a fost pus în libertate, într'o stradă pustie. Ciocnire intre cargobotul „Bucegi“ și un vas bulgar Vasul român grav avariat CONSTANTA. 29. — O gravă ciocnire de vapoare s’a pretins ori dimineață în portul nostru. Vaporul „Bucegi", care se afla acostat de câteva zile la cheiul danei nr. 20, a fost ciocnit și grav avariat la pupă de vaporul bulgar „Rovina", care a intrat la ora 9,30 în port. S-a deschis o anchetă pentru stabilirea răspunderilor și pagubelor. Audienta d-lui Gh. Tătărescu la Suveran O declarație a d-lui D iuca Scurta vacantă pe care viata politică a luat-o cu prilejul Crăciunului a fost ori întreruptă de un fanț pe marginea căruia s’au făcut aseară variate comentarii. Se știe că după vânătoarea de la Reșița, și după discuțiunile cu d. Stoiadinovici, d .Gh. Tătărescu, președintele consiliului, urma să se ducă eri la Urșani pentru a participa împreună cu ceilalți membri ai guvernului la parastasul de trei ani de la moartea regretatului I. G Duca. Spre surprinderea cercurilor politice s’a putut afla însă că d. Gh. Tătărescu a sosit ori dimineață direct la Sinaia cu un vagon special, atașat la rapidul ce venea de la Arad La ora 12 primul ministru s’a prezentat In audiență Suveranului la castelul Foișor. Această audiență a durat o oră și jumătate. ■ După terminarea ei d. G. Tătărescu s’a înapoiat in capitală cu un tren special fără a mai rămâne în gara Sinaia unde la ora 4 a avut lor o pioasă solemnitate în memoria lui I. G. Duca. De altfel, însuși primul ministru și-a exprimat regretul că nu a putut rămâne pentru a participa la această solemnitate. Trenul special de la Sinaia a sosit în gara Mogoșoaia la ora 3 și jumătate. Pe peronul gării nu se aflau decât d. D. Iuca, ministrul internelor și d. Radu Grigorescu șeful de cabinet al primului ministru. D. Gh. Tătărescu s’a abținut dela orice fel de declarații. D-sa a plecat împreună cu d. ministru Iuca spre locuința d-sale, iar aci s’au despărțit. Un redactor al nostru care a avut prilejul unei convorbiri cu d. D. Iuca, imediat după ce acesta se despărțise de primul ministru, a obținut deja d-$a următoarea declarație: — „Dacă vă interesează situația guvernului, vă pot spune că n’a intervenit nimic nou. Situația e neschimbată“. EXPLICAȚII DIN SURSA GUVERNAMENTALĂ In mod firesc cercurile politice au făcut — după cum am spus ■ — diverse comentarii in legătură cu această audiență. Guvernamentalii au ținut să dea următoarele lămuriri: Suveranul voind să plece astăzi la vânătoare, audiența d-lui Gh. Tătărescu a trebuit să aibă locuri. Și aceasta pentru că era natural ca primul ministru să informeze pe suveran cât mai curând asupra discuțiunilor pe care le-a avut cu d. Stoiadinovici, președintele consiliului iugoslav cu prilejul vânătorii de la Reșița. . Aceasta ar fi, ni s’a spus, singura explicație a modului cum s’a produs audiența de eri. O NOTA A „VIITORULUI" Sugestivă pentru situația politică este desigur și nota care a apărut în numărul de ori al ziarului „Viitorul“. După cum se știe, ziarele au publicat acum două zile o foarte scurtă declarație a primului ministru făcută parte ziariștilor și parte fruntașilor liberali din Timișoara, după vânătoarea de la Reșița, declarația în care se afirma, între altele, că guvernul actual „nu va părăsi puterea așa ușor“. Pe marginea acestora „Viitorul“ de eli, publică următoarea notă: „Câteva ziare au publicat textul unor declarațiuni făcute de d. președinte al consiliului la Timișoara, după plecarea d-lui Stoiadinovici, primul ministru iugoslav. Suntem autorizați a afirma că d. Gh. Tătărescu nu a făcut cu acest prilej nimănui vreo declarațiune referitoare atât la politica externă cât și la politica internă. Cu fruntașii organizațiunii național- liberale din Timișoara d-sa n’a avut decât un schimb de vederi asupra situațiunii locale”. Solemnitatea de pe peronul gării Sinaia, pentru pomenirea lui I. G. Duca