Dimineaţa, februarie 1937 (Anul 33, nr. 10816-10843)

1937-02-01 / nr. 10816

Putefi deveni Vedetă ne era participând la concursul or­ganizat, de revista „ Realitatea frlustrată“ Amănunte senzaţionale şi condiţiile concursului, in ultimul număr al revistei * 16 P A GANI Director politic I MIHAIL SADOVEANU II3 Lei I] Bucureşti, Str. Const. Miile (fostă Sărindar) 5-7-9 Fondată în 1904 de CONST. MILLE TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 Semnificata comunala Nu s’ar putea spune că alegerile comunale bat la use. Data fixata pentru desfășurarea lor este Martie. Prin urmare, ne mai des­part zile destule si în atata timp cine știe ce se poate ivi, pentru a schimba planurile stabilite astazi. In primul rând, poate cădea guver­nul liberal, care ajuns aproape de scadenta lui parlamentară își nu­mără lunile de putere cu multa sgârcenie. Ar fi de ajuns un mic eveniment, de felul cărămizilor cu­noscute în istoria noastră politica, sau de indiferent ce artă­ natura, pentru ca existența șubredă a­­ unui cabinet gata de scos la pensie sa se întrerupă subit. Deci, de azi până la alegerile co­munale ,vremea işi poate permite multe cochetării. Insa, indiferent de ce s’ar putea întâmpla în e­­voluţia politică, alegerile comunale sunt unul din capitolele actuale şi­­ pasionante ale vieţii cetăţeneşti. Gospodăriile comunale sunt privite cu mare interes de opinia publică, la oraşe şi la sate, deoarece des­­voltarea civilizaţiei a făcut să se simtă şi la noi cât de necesar şi de folositor este un consiliu comunal şi un primar bun. Numeroase reforme aşteaptă să fie introduse nu numai in două trei oraşe de frunte,­­ ci in toate centrele urbane romaneşti. Ne plângem de­ multe ori ca stant­­da­rdul de viaţă rurală este foarte scăzut, în meleagurile noastre, dar în acelaş timp trebuie să remarcăm, cu drept cuvânt, că standardul ur­ban se apropie grozav de cel ţără­nesc. Intre periferiile oraşelor şi va­tra satelor e adesea greu de făcut vreo deosebire, afară doar de aceea că în viaţa lor patriarhală satele sunt de obiceiu mai sănătoase şi mai­ curate decât mahalalele... Pentru comunele rurale,­problema consiliilor este esenţială, riolul pri­marului la sate este mai amplu de­cât al primarului de la oraşe. Amplu, bine­înţeles, în proporţiile locului. Un primar sătesc este părinte al comunei intr’o măsură mai mare­­decât un edil, la oraşe. Consideraţiile acestea ar fi sufi­ciente pentru a deduce însemnăta­tea deosebită a alegerilor comunale. Lor li se mai adaugă, însă, şi o sem­nificaţie politică. Chiar guver­nul,­ prin felul cum a convocat cor­pul electoral şi cum a luat poziţie, ca partid, faţă de ele, indica sem­nificaţia aceasta. In primul mo­ment­­ ministrul internelor a decla­rat că scrutinul pentru judeţe şi co­mune­­va­ avea caracter gospodă­resc. Prin urmare, ar rezulta­ ca lupta electorală nu trebuie să ia proporţii politice. Or, in situaţia de astăzi, mai ales la finele, unei gu­vernări de patru ani, deci cand­ o­­pozitia palpită de nerăbdare sa-şi manifeste, forţele câştigate , mas­­sele populare, alegerile­ comunale ar­ căpăta, în mod fortuit, un sens politic. însuşi partidul liberal a in­­ceput să cerceteze cu amănunture metodele sale de propagandă, pro­babil în vederea readucerii simpa­tiei electorale către candidaţii gu­vernamentali. Dar nici opoziţia nu se lasă mai prejos. Mai toate grupările au ince-­­­put campania electorală. Ea este­­ prematură numai în aparenţa. In­­ realitate, mai cu seamă pentru că a­­­ legările din comunele suburbane ale­­ Bucureştilor se vor desfăşura mult mai înainte de celelalte, la 11 Fe­bruarie, necesitatea unei campanii bine susţinute apare tuturor ca evi.Este de la sine înţeles că din mo­ment ce caracterul de alegeri gos­podăreşti nu este respectat de gu­vern, opoziţia trebuie să­­ fie pre­zentă şi activă. Să nu uităm că în joc nu se află numai problema suc­cesiunii, ci trebuinţa ca nouile con­silii comunale să fie în­triade­văr ex­­presiunea democratică a voinţei ce­tăţenilor. Oraşele şi satele au ne­voie de elemente reprezentative şi consacrate binelui general, în frun­tea primăriilor şi în consilii. In vede­rea împlinirii acestui deziderat na­tural, forţele democratice sunt obli­gate să-şi facă datoria, fără întâr­ziere. Mircea Grigorescu Şsoglele secundare din Cipitel au fost închise In iţirrrea avizului comi­siei medicale, însărcinată die către ministerul edu­caţiei naţionale să consta­te situaţia epidemiei de gripă în lipstrea şcolară, au fost închise ori toate şcoa­lele secundare din Capi­tală, până Luni 8 Februa­rie, în privinţa şcoalelor primare nu s’*» ***** !»«»! «* dispoziţie. URMĂRIREA ASASINULUI Ăsta o fi asasinul ? Hsisa ¥1 cascasihimi ■ ■■■ Nu, dar au arestat cinci mii de oameni și acu i-a venit rându și ăstuia... wmmmpm PLOI DE VARA IN LUNA IANUARIE Capitala sub apă din cauza topirii brusce a zăpezii Rea lună e Ianuarie 1937. După o iarnă siberiană, cu zăpa­dă mare în toată ţara, cu ger de a îngheţat toată Dunărea şi o parte a Mării Negre, cu poleia ca sticla, zile în şir, de au­ căzut pe străzi ju­mătate din locuitorii Capitalei, mai lipseau doar averse de vară în Ce­­rar, topirea bruscă a, zăpezii, inun­daţii pe străzi. Eri am avut în sudul ţării, inclu­siv la Bucureşti, aceste din urmă fenomene meteorice, intr’adevăr regretabile. Rău a fost gerul, mai rău poleiul şi mai rău Zefirul care a revărsat prea mult aer cald, aducând ploi, inundaţii, gripă. CAPITALA SUB APĂ După 7 zile de ger vin acum 7 zile de umezeală, ca o confirmare după patru milenii a cifrei 7, introdusă pentru prima oară în­ prezicerea vremii de meteorologul Ig­îf. Dacă în vremurile bii se pu­teau face prognoze butie, prin tăl­măcirea unui vis. în vremurile, grele de azi nu se mai pot face prognoze precise nici prin sondagii aerolo­­gice cu baloane-sonde lansate­ până în stratosfera. '­­ In consecinţă nu e de mirare că a, doua zi după ce s’a înregistrat mi­i nus 35 grade în Vrancea şi chiar în aceiaşi zi când Dunărea e trecuta pe ghiaţă dela un mal la celalalt, o aversă de vară în plin Gebar tope­şte în câteva ore întreaga, zăpadă ce s’a depus în Capitală într’o...! iarnă. Aproape că nu exagerăm afir-­ mând că aseară străzile s’au Trans­format la Bucureşti în râuri.­Pe a­­locuri trecerea dela un trotuar , la altul a fost imposibilă, iar tramva­iele şi autobuzele au fost luate cu asalt.­­• PRĂBUŞIREA PRESIUNII AT­MOSFERICE LA 746 MILIMETRI La Începutul săptămânii, când a fost un ger năpraznic in toată ţara, presiunea atmosferică a atins 788 milimetri in nordul Basarabiei. Dela această presiune înaltă am fost bi­ciuiţi de Crivăţ fără milă. Zefirul a intervenit ori cu o ener­gie egală cu a Crivăţului., Presiunea atmosferică s’a prăbuşit brusc în toată ţara. Aseară s’a înregistrat o presiune de 746 milimetri în Banat şi în Oltenia. De 15 ani, de când cel care sem­nează aceste rânduri redactează cronici meteorologice, n’am avut prilejul a înregistra o prăbuşire a presiunii atmosferice cu 42 milimetri în câteva zile. Distribuţia marei zone depresio­­nare in ţară: Lugoj 746 milimetri. T. Severin 746 milimetri Craiova 748 milimetri Bucureşti 752 milimetri Constanţa 755 milimetri Cititorii noştri cari au barometre şi le consacră câte o secundă pe sa prim wmi&m te,a­m­ost ocazie de a vedea săptămânii a­­ceasta deviaţia acelor înregistra­toare, dels, extrema dreaptă la ex­trema stângă. Temperatura s’a ridicat brusc de­asupra lui zero în Banat, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea. Aseară s’au înregistrat următoarele cifre de pri­măvară timpurie: Timişoara 46 grad­e Craiova +5 grade Bucureşti 4 4 grade Constanţa 4­2 grade Temperatura va creşte foarte mult şi în restul ţării. Zăpada se va topi parţial chiar în nordul Basarabiei, deşi er­­a­­viscolit iar în provincia dintre Prut­ şi Nistru. . Vine un timp umed, timpul gripei­­şi al primeio­r inundaţii.­­ • Dar iarna,­va mai reveni. L. Florin Viscol puternic in Basarabia şi Dobrogea Circulaţia pe căile ferate.­Situaţia la Predeal şi Sinaia Viscolul puternic care bântue Basarabia, şi Dobrogea a depus mari cantităţi de zăpadă pe liniile ferate. Timpul îndreptându-se şi zăpada de pe linie fiind înlăturată, s’a reluat circulaţia trenurilor \£autoa&etjo&fe între Medgidia şi Babadag1.; Linile Prţut-Basara­»easca7 Cetatea Albă-Bugaz, Chişinâu-Vasile Lupu şi Bălţi-Bezina ,au­ fost* acoperitei de suluri de. zăp­adă, cari în unele puncte ajung la înălţimea de. o .ju­mătate metru, 'j .ri ‘yi Intre Abaclia-Isrgaria d­epe linia Prut-Basarabeascâ/ şî Cetatea Albă­, Bugaz circulaţia­­ tuturor­­ treburilor a fost suspendată. ft * y; • ri.ţV • în, Pe linia Chişinău-Vasile Lupu- 5 Bălţi, trenurile de marfă din cauza troenelor de zăpadă, au circulat cu tonajul redus la jumătate iar în­tre Bălţi şi Rezina cu dublă tracţi­une. Circulaţia automotoarelor a fost întreruptă pe aceste linii. 5‘au trimis numeroase pluguri cu­­ aburi ,­pentru desfundarea liniilor, şi nu­meroase­­ echipe de lucrători au fost concentrate în acelaş scop. - ' r , v % In restul ţării cum anunţă tele­gramele­ oficiale, cu tot viscolul care­­a­ durat,­aproape dou­ă zile, circula­ţia trenurilor, se menţine normală. Reh­archere şi şlepuri avariate pe Dunăre GIURGIU, 29. — După cum am, Astăzi s’au prezentat autorităţilor anunţat, Dunărea ,a îngheţat com­plect în timpul,, nopţii tifecute,, Slo­iurile, cari au curs vreme de o săp­tămână spie Măreţ au făcut ca na-­ vigaţia­ vaselor să fie sistată. Comilr nicaţia între Giurgiu şi Rusciuc „s’a făcut până ori cu bărcile de pescari, atât pentru­ pasageri, cât şi pentru corespondenţă. ". . . .. . Cu toată abundenţa sloiurilor, în ziua de 23 Ianuarie remorcherele ,,Macru­su’ şi „Haralambos", proprie­tatea d-lui Matzukis din Brăila au pornit, la Silistra,­­spre a aduce din a­cel port şlepul „A­telisei ” încărcat cu fasole şi mazăre. Distanţa de 107 km. a fost parcursă numai în 6 ore,­­ fără nici un incident. La înapoiere ambele remochere au avut însă de luptat cu sloiurile, care împinse de vânt şi de curentul apei, erau foarte primejdioase. După sforţări de o zi şi o noapte, remorcherele au anco­rat lângă insula Mocanu, ne mai putând înainta spre Giurgiu. Am­bele vase au suferit mari avarii la maşini şi corp, având prora burdu­şită, astfel că vor trebui să fie an­­docate. Şlepul este şi el grav ava­riat. Vasele neputând înainta din punctul Mocanu, ştirea accidentului remorcherelor şi şlepului ne-a par­venit abea astăzi. COMISIA ROMAN­O - BULG­ARA VA ÎNCEPE SONDAREA GHEŢII Din cauza îngheţării Dunării, traversarea cu barca a fost sistată. Deoarece nu, s’au făcut însă sonda­­giile necesare, trecere* leat­ta*! ~ locale din. port directorul general,a societăţii de export­ „Bunghea” sbd. Moreno, armator din Brăila, cari au cerut îngăduinţa să treacă Dunărea la Rusciuc cu piciorul. Trecerea­­a fost permisă celor doi,d­in tovărăşia a .10 barcagii, cari aveau cu ei o barcă montată pe tălpi de scânduri, pentru a preîntâmpina orice acci­dent. Călătorii au ajuns cu bine la Ru­s­­ciuc. Şi de la Rusciuc au sosit călă­tori la Giurgiu. Deoarece sloiurile nu sunt încă bine prinse, , autorită­ţile nu. • îngăduie încă trecerea cu piciorul a Dunării fără tovărăşia barcagiilor. O comisie romăno-bulgară va în­cepe Sâmbătă sondarea gheţii, pen­tru a se stabili traseul săniilor şi al pietonilor între Giurgiu şi Rusciuc, aceasta bine înţeles, dacă sloiurile nu se vor disloca prin urcarea tem­peraturii. La Sinaia plouă SINAIA, 29. — Atât la Sinaia cât şi în regiune a început astăzi de di­mineaţă să plouă. Zăpada căzută acum două zile s-a prefăcut în lapoviţă, care în­greuiază mult circulaţia vehiculelor cât şi a pietonilor. Minus 31 gr. la Ver­eşti VEREŞTI, 29. — In localitate, tem­peratura a scăzut până la 31 grade sub zero. Gerul se menține și in timpul zilei. Din cauza drumurilor lauMEMfli cl­­­mmlul wm and­ Mi * llamCVQ* C". “ *­**■£ MnMă­VBtUMPr te şcoli din judeţ au rămas fără lem­ne şi s’au închis. Revigoratul şcolar, şi,prefectura­­de judeţ au­ luat măsuri severe pentru aprovizionarea şcolilor cu lemne.­­ Din cauza gerului, automotoarele­­de pe linia Vereşti-Botoşani funcţio­nează cu mare greutate. Se crede că vor fi înlocuite cu lo­comotive, pe tot timpul iernii. Ceaţă deasă la Constanţa CONSTANŢA, 28. „ O ceaţă foar­te deasă s’a lăsat asupra oraşului şi a litoralului Mării. Vapoarele aflate în port dau în permanenţă semnale de sirenă pen­tru a se evita nenorocirile. Toate farurile şi lampioanele sunt aprinse. .. “ Circulaţia în oraş e şi ea intre­ Luni 1 Februarie 193? PUDRA­­, • APA Starea sănătăţii Voevodului Mitei Augustul pacient prezintă o mică localizare pleuro-pulmon­ara Mareşalatul Curţii Regale face cunoscut buletinele medicale da­te la Florenţa în cursul zilei de Vineri 29 Ianuarie 1937 . I. — ORA 8: Condiţiile generale se menţin bune.­­ In cursul nopţii tuşea a I incomodat puţin pe Au- I gustul pacient. Temperatura 37.1. Pulsul 00. II. — ORA 19. MĂRIA SA MARELE VOEVOD MS­HAI DE AL­BA IUL­IA prezintă «le as»­tăzi o reluare a fenome­nelor gripale cu o mică localizare pleuro-pulmo­­nară la baza stângă. Temperatura 38. Pulsul IOO (ss) Profesar doctor Storin Profesor doctor Ancona Doctor Conti Doctor Mamulea Rugăciuni pentru sănătatea Marelui Voevod Aseară s-a oficiat, la Templul Mare spaniol, din str. Negru-Vodă nr. 12, un serviciu divin special, pentru sănătatea Măriei Sale Mihai Voevod de Alba Iulia. Slujba religioasă a fost oficiată de Marele rabin Sabetay I. Djaen, în­conjurat de întregul cler, şi în pre­zenţa preşedintelui Comunităţii, a. Iosef G. Cohen, d. Napoleon B. Arie, preşedintele templelor, şi a unui număr mare de enoriaşi. • APEL CĂTRE ADMIRATORII LUI EMINESCU îmi iau ingaduinţa să întrerup, din când în când, comunicările cu privire la ţărănimea noastră. Chiar acum am primit, de la prie­tinul şi tovarăşul meu de breaslă Cezar Petrescu, o scrisoare în care îmi atrage luarea aminte asupra unei fapte bune. Ca multe alte fapte bune, şi acea­sta a rămas întrucâtva fără răsu­net. Persoane înţelegătoare din jude­ţul Botoşani şi de la Ipoteşti au luat n­otărirea să reconstitue casa pă­rintească a lui Mihail Eminescu şi bisericuţa lângă care au fost în­gropaţi tata, mam­a şi doi fraţi ai poetului. După străduinţi de câţiva ani de zile, comitetul care a luat asemenea pioasă iniţiativă, se gă­seşte dezarmat şi se mărturiseşte învins, pe de o parte de indiferenţa obştească, pe de altă parte de osti­litatea oficialităţii. „ Mă gândesc că o sarcină identică şi-au luat alţi oameni de bine faţă de amintirea ceauil alt mare scriitor al nostru Ion Creangă. S’a alcătuit un comitet la Piatra şi era vorba să fie sărbătorit marele povestitor dela Hunusîeşti, chiar în anul acesta 1937, când se împlinesc o sută de ani dela naşterea lui. Aici iau parte chiar nersounîn­ăii «î «a ceiace ar fi îmbucurător. Dar la ipoteşti se pare că lucrurile stau pe loc. Cezar Petrescu îmi lămureşte că, solicitat de acei oameni cu înţele­gere şi pietate, s’a hotărît să se a­­dreseze presei. Această presă, cre­­a is d-sa, lăsând la o parte pro­grame, atitudini, vrajbe — se va uni cel puţin, peste vremelnicii, sub semnul de aur al geniului românesc şi va cere publicului să cinstească aşa cum se cuvine pe cel mai mare dintre cei cari justifică existența­ acestui popor. Măririle, biruînlle, câştigurile, intrigile şi urile politice, realizările în domeniul material şi practic toate trec. Opera unui Emi­­nescu rămâne ; ea e un ambasador către Dumnezeu şi către viitorime. Toate numele mari, toate ambiţiile răsunătoare, toate combinaţiile, in­trigile, poftele, sunt nimic şi deşer­­tăciune. Lângă fiecare poftă, râvnă, iubire de sine şi ură zadarnică, aş­teaptă, cu ochii impasibili, solul eternităţii. Câmpu ’nfloreşte. Moartea coseşte.­­ Uitarea fulguieşte peste toate a­­ceste fapte mici, sau vane. Intr’un veac viitor va urma să sune cu dul­ceaţă armonia infinită a versului eminescian, care a fixat un suflet, o limbă şi un sentiment nemuritor. Trăind în cercul vostru strimt Norocul vă petrece. Ci eu, în lumea mea, mă simt Nemuritor şi rece. F­ără E­minescu, valoarea acestui popor ar fi rămas minimă, cu toate victoriile şi realizările lui. Căci nu forţa, nici realizările brutale (iarăşi şi iarăşi trebue să spunem acelaş lucrul), nu bogăţiile, nu combina­ţiile vieţii, nu mânuirea mulţimilor şi specularea naivităţii şi ignoranţei valorează în faţa Celui Etern, ci jertfa pură a sufletului nostru. Ce naivitate­! Ce naivitate aparenta, intr’un colţ a! sufletului fiecăruia dintre oamenii trecători şi în aparenţă nesimţitori la aceste adevăruri, tot se găseşte un fir din drojdia rodnică a entuzia­­smului pentru spiritual şi frumos, cum în fiecare, aproape în fiecare, se găseşte un dram de iubire. Dacă se găsesc aceste valori şi dacă ace­ste valori apar măcar in clipe sărbă­toreşti, atunci ne putem mângâia că omul nu-i căzut in ignominie, cu toată silinţa Care se face pentru a­­ceasta. Îmi fac o datorie să cer prieteni­lor noştri sprijin pentru comitetul de la Ipoteşti care, întemeiat încă din 1929, a pus piatra de temelie a bisericii celei nori, pentru pomenirea la locul obârşiei sale a marelui Eme­­nescu. Cum se vede din ilustraţia pe care o vom publica mâni, lucrarea e gata din roşu şi acoperită. In lista de subscripţie pe care o descindem, ne asociem şi noi alături de Cezar Petrescu. Peste doi ani se împil­z­neşte jumătate de secol de la moar­tea poetului. Toţi ctitorii acelui sim­bol de credinţă pe care urmează să-l desăvârşim, ne vom aduna la Ipoteşti ca să comunicăm sufleteşte cu cel care ne-a răscumpărat. Mihail Sadoveanu­lţ din Adevarul dem­, SS, Ianuarie! - pe ploaia, In Capitali

Next