Dimineaţa, februarie 1937 (Anul 33, nr. 10816-10843)
1937-02-01 / nr. 10816
Putefi deveni Vedetă ne era participând la concursul organizat, de revista „ Realitatea frlustrată“ Amănunte senzaţionale şi condiţiile concursului, in ultimul număr al revistei * 16 P A GANI Director politic I MIHAIL SADOVEANU II3 Lei I] Bucureşti, Str. Const. Miile (fostă Sărindar) 5-7-9 Fondată în 1904 de CONST. MILLE TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 Semnificata comunala Nu s’ar putea spune că alegerile comunale bat la use. Data fixata pentru desfășurarea lor este Martie. Prin urmare, ne mai despart zile destule si în atata timp cine știe ce se poate ivi, pentru a schimba planurile stabilite astazi. In primul rând, poate cădea guvernul liberal, care ajuns aproape de scadenta lui parlamentară își numără lunile de putere cu multa sgârcenie. Ar fi de ajuns un mic eveniment, de felul cărămizilor cunoscute în istoria noastră politica, sau de indiferent ce artă natura, pentru ca existența șubredă a unui cabinet gata de scos la pensie sa se întrerupă subit. Deci, de azi până la alegerile comunale ,vremea işi poate permite multe cochetării. Insa, indiferent de ce s’ar putea întâmpla în evoluţia politică, alegerile comunale sunt unul din capitolele actuale şi pasionante ale vieţii cetăţeneşti. Gospodăriile comunale sunt privite cu mare interes de opinia publică, la oraşe şi la sate, deoarece desvoltarea civilizaţiei a făcut să se simtă şi la noi cât de necesar şi de folositor este un consiliu comunal şi un primar bun. Numeroase reforme aşteaptă să fie introduse nu numai in două trei oraşe de frunte, ci in toate centrele urbane romaneşti. Ne plângem de multe ori ca stantdardul de viaţă rurală este foarte scăzut, în meleagurile noastre, dar în acelaş timp trebuie să remarcăm, cu drept cuvânt, că standardul urban se apropie grozav de cel ţărănesc. Intre periferiile oraşelor şi vatra satelor e adesea greu de făcut vreo deosebire, afară doar de aceea că în viaţa lor patriarhală satele sunt de obiceiu mai sănătoase şi mai curate decât mahalalele... Pentru comunele rurale,problema consiliilor este esenţială, riolul primarului la sate este mai amplu decât al primarului de la oraşe. Amplu, bineînţeles, în proporţiile locului. Un primar sătesc este părinte al comunei intr’o măsură mai maredecât un edil, la oraşe. Consideraţiile acestea ar fi suficiente pentru a deduce însemnătatea deosebită a alegerilor comunale. Lor li se mai adaugă, însă, şi o semnificaţie politică. Chiar guvernul, prin felul cum a convocat corpul electoral şi cum a luat poziţie, ca partid, faţă de ele, indica semnificaţia aceasta. In primul moment ministrul internelor a declarat că scrutinul pentru judeţe şi comuneva avea caracter gospodăresc. Prin urmare, ar rezulta ca lupta electorală nu trebuie să ia proporţii politice. Or, in situaţia de astăzi, mai ales la finele, unei guvernări de patru ani, deci cand opozitia palpită de nerăbdare sa-şi manifeste, forţele câştigate , massele populare, alegerile comunale ar căpăta, în mod fortuit, un sens politic. însuşi partidul liberal a inceput să cerceteze cu amănunture metodele sale de propagandă, probabil în vederea readucerii simpatiei electorale către candidaţii guvernamentali. Dar nici opoziţia nu se lasă mai prejos. Mai toate grupările au ince-put campania electorală. Ea este prematură numai în aparenţa. In realitate, mai cu seamă pentru că a legările din comunele suburbane ale Bucureştilor se vor desfăşura mult mai înainte de celelalte, la 11 Februarie, necesitatea unei campanii bine susţinute apare tuturor ca evi.Este de la sine înţeles că din moment ce caracterul de alegeri gospodăreşti nu este respectat de guvern, opoziţia trebuie să fie prezentă şi activă. Să nu uităm că în joc nu se află numai problema succesiunii, ci trebuinţa ca nouile consilii comunale să fie întriadevăr expresiunea democratică a voinţei cetăţenilor. Oraşele şi satele au nevoie de elemente reprezentative şi consacrate binelui general, în fruntea primăriilor şi în consilii. In vederea împlinirii acestui deziderat natural, forţele democratice sunt obligate să-şi facă datoria, fără întârziere. Mircea Grigorescu Şsoglele secundare din Cipitel au fost închise In iţirrrea avizului comisiei medicale, însărcinată die către ministerul educaţiei naţionale să constate situaţia epidemiei de gripă în lipstrea şcolară, au fost închise ori toate şcoalele secundare din Capitală, până Luni 8 Februarie, în privinţa şcoalelor primare nu s’*» ***** !»«»! «* dispoziţie. URMĂRIREA ASASINULUI Ăsta o fi asasinul ? Hsisa ¥1 cascasihimi ■ ■■■ Nu, dar au arestat cinci mii de oameni și acu i-a venit rându și ăstuia... wmmmpm PLOI DE VARA IN LUNA IANUARIE Capitala sub apă din cauza topirii brusce a zăpezii Rea lună e Ianuarie 1937. După o iarnă siberiană, cu zăpadă mare în toată ţara, cu ger de a îngheţat toată Dunărea şi o parte a Mării Negre, cu poleia ca sticla, zile în şir, de au căzut pe străzi jumătate din locuitorii Capitalei, mai lipseau doar averse de vară în Cerar, topirea bruscă a, zăpezii, inundaţii pe străzi. Eri am avut în sudul ţării, inclusiv la Bucureşti, aceste din urmă fenomene meteorice, intr’adevăr regretabile. Rău a fost gerul, mai rău poleiul şi mai rău Zefirul care a revărsat prea mult aer cald, aducând ploi, inundaţii, gripă. CAPITALA SUB APĂ După 7 zile de ger vin acum 7 zile de umezeală, ca o confirmare după patru milenii a cifrei 7, introdusă pentru prima oară în prezicerea vremii de meteorologul Igîf. Dacă în vremurile bii se puteau face prognoze butie, prin tălmăcirea unui vis. în vremurile, grele de azi nu se mai pot face prognoze precise nici prin sondagii aerologice cu baloane-sonde lansate până în stratosfera. ' In consecinţă nu e de mirare că a, doua zi după ce s’a înregistrat mii nus 35 grade în Vrancea şi chiar în aceiaşi zi când Dunărea e trecuta pe ghiaţă dela un mal la celalalt, o aversă de vară în plin Gebar topeşte în câteva ore întreaga, zăpadă ce s’a depus în Capitală într’o...! iarnă. Aproape că nu exagerăm afir- mând că aseară străzile s’au Transformat la Bucureşti în râuri.Pe alocuri trecerea dela un trotuar , la altul a fost imposibilă, iar tramvaiele şi autobuzele au fost luate cu asalt.• PRĂBUŞIREA PRESIUNII ATMOSFERICE LA 746 MILIMETRI La Începutul săptămânii, când a fost un ger năpraznic in toată ţara, presiunea atmosferică a atins 788 milimetri in nordul Basarabiei. Dela această presiune înaltă am fost biciuiţi de Crivăţ fără milă. Zefirul a intervenit ori cu o energie egală cu a Crivăţului., Presiunea atmosferică s’a prăbuşit brusc în toată ţara. Aseară s’a înregistrat o presiune de 746 milimetri în Banat şi în Oltenia. De 15 ani, de când cel care semnează aceste rânduri redactează cronici meteorologice, n’am avut prilejul a înregistra o prăbuşire a presiunii atmosferice cu 42 milimetri în câteva zile. Distribuţia marei zone depresionare in ţară: Lugoj 746 milimetri. T. Severin 746 milimetri Craiova 748 milimetri Bucureşti 752 milimetri Constanţa 755 milimetri Cititorii noştri cari au barometre şi le consacră câte o secundă pe sa prim wmi&m te,amost ocazie de a vedea săptămânii aceasta deviaţia acelor înregistratoare, dels, extrema dreaptă la extrema stângă. Temperatura s’a ridicat brusc deasupra lui zero în Banat, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea. Aseară s’au înregistrat următoarele cifre de primăvară timpurie: Timişoara 46 grade Craiova +5 grade Bucureşti 4 4 grade Constanţa 42 grade Temperatura va creşte foarte mult şi în restul ţării. Zăpada se va topi parţial chiar în nordul Basarabiei, deşi eraviscolit iar în provincia dintre Prut şi Nistru. . Vine un timp umed, timpul gripeişi al primeior inundaţii. • Dar iarna,va mai reveni. L. Florin Viscol puternic in Basarabia şi Dobrogea Circulaţia pe căile ferate.Situaţia la Predeal şi Sinaia Viscolul puternic care bântue Basarabia, şi Dobrogea a depus mari cantităţi de zăpadă pe liniile ferate. Timpul îndreptându-se şi zăpada de pe linie fiind înlăturată, s’a reluat circulaţia trenurilor \£autoa&etjo&fe între Medgidia şi Babadag1.; Linile Prţut-Basara»easca7 Cetatea Albă-Bugaz, Chişinâu-Vasile Lupu şi Bălţi-Bezina ,au fost* acoperitei de suluri de. zăpadă, cari în unele puncte ajung la înălţimea de. o .jumătate metru, 'j .ri ‘yi Intre Abaclia-Isrgaria depe linia Prut-Basarabeascâ/ şî Cetatea Albă, Bugaz circulaţia tuturor treburilor a fost suspendată. ft * y; • ri.ţV • în, Pe linia Chişinău-Vasile Lupu- 5 Bălţi, trenurile de marfă din cauza troenelor de zăpadă, au circulat cu tonajul redus la jumătate iar între Bălţi şi Rezina cu dublă tracţiune. Circulaţia automotoarelor a fost întreruptă pe aceste linii. 5‘au trimis numeroase pluguri cu aburi ,pentru desfundarea liniilor, şi numeroase echipe de lucrători au fost concentrate în acelaş scop. - ' r , v % In restul ţării cum anunţă telegramele oficiale, cu tot viscolul carea durat,aproape două zile, circulaţia trenurilor, se menţine normală. Reharchere şi şlepuri avariate pe Dunăre GIURGIU, 29. — După cum am, Astăzi s’au prezentat autorităţilor anunţat, Dunărea ,a îngheţat complect în timpul,, nopţii tifecute,, Sloiurile, cari au curs vreme de o săptămână spie Măreţ au făcut ca na- vigaţia vaselor să fie sistată. Comilr nicaţia între Giurgiu şi Rusciuc „s’a făcut până ori cu bărcile de pescari, atât pentru pasageri, cât şi pentru corespondenţă. ". . . .. . Cu toată abundenţa sloiurilor, în ziua de 23 Ianuarie remorcherele ,,Macrusu’ şi „Haralambos", proprietatea d-lui Matzukis din Brăila au pornit, la Silistra,spre a aduce din acel port şlepul „Atelisei ” încărcat cu fasole şi mazăre. Distanţa de 107 km. a fost parcursă numai în 6 ore, fără nici un incident. La înapoiere ambele remochere au avut însă de luptat cu sloiurile, care împinse de vânt şi de curentul apei, erau foarte primejdioase. După sforţări de o zi şi o noapte, remorcherele au ancorat lângă insula Mocanu, ne mai putând înainta spre Giurgiu. Ambele vase au suferit mari avarii la maşini şi corp, având prora burduşită, astfel că vor trebui să fie andocate. Şlepul este şi el grav avariat. Vasele neputând înainta din punctul Mocanu, ştirea accidentului remorcherelor şi şlepului ne-a parvenit abea astăzi. COMISIA ROMANO - BULGARA VA ÎNCEPE SONDAREA GHEŢII Din cauza îngheţării Dunării, traversarea cu barca a fost sistată. Deoarece nu, s’au făcut însă sondagiile necesare, trecere* leatta*! ~ locale din. port directorul general,a societăţii de export „Bunghea” sbd. Moreno, armator din Brăila, cari au cerut îngăduinţa să treacă Dunărea la Rusciuc cu piciorul. Trecereaa fost permisă celor doi,din tovărăşia a .10 barcagii, cari aveau cu ei o barcă montată pe tălpi de scânduri, pentru a preîntâmpina orice accident. Călătorii au ajuns cu bine la Rusciuc. Şi de la Rusciuc au sosit călători la Giurgiu. Deoarece sloiurile nu sunt încă bine prinse, , autorităţile nu. • îngăduie încă trecerea cu piciorul a Dunării fără tovărăşia barcagiilor. O comisie romăno-bulgară va începe Sâmbătă sondarea gheţii, pentru a se stabili traseul săniilor şi al pietonilor între Giurgiu şi Rusciuc, aceasta bine înţeles, dacă sloiurile nu se vor disloca prin urcarea temperaturii. La Sinaia plouă SINAIA, 29. — Atât la Sinaia cât şi în regiune a început astăzi de dimineaţă să plouă. Zăpada căzută acum două zile s-a prefăcut în lapoviţă, care îngreuiază mult circulaţia vehiculelor cât şi a pietonilor. Minus 31 gr. la Vereşti VEREŞTI, 29. — In localitate, temperatura a scăzut până la 31 grade sub zero. Gerul se menține și in timpul zilei. Din cauza drumurilor lauMEMfli clmmlul wm and Mi * llamCVQ* C". “ ***■£ MnMăVBtUMPr te şcoli din judeţ au rămas fără lemne şi s’au închis. Revigoratul şcolar, şi,prefecturade judeţ au luat măsuri severe pentru aprovizionarea şcolilor cu lemne. Din cauza gerului, automotoarelede pe linia Vereşti-Botoşani funcţionează cu mare greutate. Se crede că vor fi înlocuite cu locomotive, pe tot timpul iernii. Ceaţă deasă la Constanţa CONSTANŢA, 28. „ O ceaţă foarte deasă s’a lăsat asupra oraşului şi a litoralului Mării. Vapoarele aflate în port dau în permanenţă semnale de sirenă pentru a se evita nenorocirile. Toate farurile şi lampioanele sunt aprinse. .. “ Circulaţia în oraş e şi ea intre Luni 1 Februarie 193? PUDRA, • APA Starea sănătăţii Voevodului Mitei Augustul pacient prezintă o mică localizare pleuro-pulmonara Mareşalatul Curţii Regale face cunoscut buletinele medicale date la Florenţa în cursul zilei de Vineri 29 Ianuarie 1937 . I. — ORA 8: Condiţiile generale se menţin bune. In cursul nopţii tuşea a I incomodat puţin pe Au- I gustul pacient. Temperatura 37.1. Pulsul 00. II. — ORA 19. MĂRIA SA MARELE VOEVOD MSHAI DE ALBA IULIA prezintă «le as»tăzi o reluare a fenomenelor gripale cu o mică localizare pleuro-pulmonară la baza stângă. Temperatura 38. Pulsul IOO (ss) Profesar doctor Storin Profesor doctor Ancona Doctor Conti Doctor Mamulea Rugăciuni pentru sănătatea Marelui Voevod Aseară s-a oficiat, la Templul Mare spaniol, din str. Negru-Vodă nr. 12, un serviciu divin special, pentru sănătatea Măriei Sale Mihai Voevod de Alba Iulia. Slujba religioasă a fost oficiată de Marele rabin Sabetay I. Djaen, înconjurat de întregul cler, şi în prezenţa preşedintelui Comunităţii, a. Iosef G. Cohen, d. Napoleon B. Arie, preşedintele templelor, şi a unui număr mare de enoriaşi. • APEL CĂTRE ADMIRATORII LUI EMINESCU îmi iau ingaduinţa să întrerup, din când în când, comunicările cu privire la ţărănimea noastră. Chiar acum am primit, de la prietinul şi tovarăşul meu de breaslă Cezar Petrescu, o scrisoare în care îmi atrage luarea aminte asupra unei fapte bune. Ca multe alte fapte bune, şi aceasta a rămas întrucâtva fără răsunet. Persoane înţelegătoare din judeţul Botoşani şi de la Ipoteşti au luat notărirea să reconstitue casa părintească a lui Mihail Eminescu şi bisericuţa lângă care au fost îngropaţi tata, mama şi doi fraţi ai poetului. După străduinţi de câţiva ani de zile, comitetul care a luat asemenea pioasă iniţiativă, se găseşte dezarmat şi se mărturiseşte învins, pe de o parte de indiferenţa obştească, pe de altă parte de ostilitatea oficialităţii. „ Mă gândesc că o sarcină identică şi-au luat alţi oameni de bine faţă de amintirea ceauil alt mare scriitor al nostru Ion Creangă. S’a alcătuit un comitet la Piatra şi era vorba să fie sărbătorit marele povestitor dela Hunusîeşti, chiar în anul acesta 1937, când se împlinesc o sută de ani dela naşterea lui. Aici iau parte chiar nersounînăii «î «a ceiace ar fi îmbucurător. Dar la ipoteşti se pare că lucrurile stau pe loc. Cezar Petrescu îmi lămureşte că, solicitat de acei oameni cu înţelegere şi pietate, s’a hotărît să se adreseze presei. Această presă, crea is d-sa, lăsând la o parte programe, atitudini, vrajbe — se va uni cel puţin, peste vremelnicii, sub semnul de aur al geniului românesc şi va cere publicului să cinstească aşa cum se cuvine pe cel mai mare dintre cei cari justifică existența acestui popor. Măririle, biruînlle, câştigurile, intrigile şi urile politice, realizările în domeniul material şi practic toate trec. Opera unui Eminescu rămâne ; ea e un ambasador către Dumnezeu şi către viitorime. Toate numele mari, toate ambiţiile răsunătoare, toate combinaţiile, intrigile, poftele, sunt nimic şi deşertăciune. Lângă fiecare poftă, râvnă, iubire de sine şi ură zadarnică, aşteaptă, cu ochii impasibili, solul eternităţii. Câmpu ’nfloreşte. Moartea coseşte. Uitarea fulguieşte peste toate aceste fapte mici, sau vane. Intr’un veac viitor va urma să sune cu dulceaţă armonia infinită a versului eminescian, care a fixat un suflet, o limbă şi un sentiment nemuritor. Trăind în cercul vostru strimt Norocul vă petrece. Ci eu, în lumea mea, mă simt Nemuritor şi rece. Fără Eminescu, valoarea acestui popor ar fi rămas minimă, cu toate victoriile şi realizările lui. Căci nu forţa, nici realizările brutale (iarăşi şi iarăşi trebue să spunem acelaş lucrul), nu bogăţiile, nu combinaţiile vieţii, nu mânuirea mulţimilor şi specularea naivităţii şi ignoranţei valorează în faţa Celui Etern, ci jertfa pură a sufletului nostru. Ce naivitate! Ce naivitate aparenta, intr’un colţ a! sufletului fiecăruia dintre oamenii trecători şi în aparenţă nesimţitori la aceste adevăruri, tot se găseşte un fir din drojdia rodnică a entuziasmului pentru spiritual şi frumos, cum în fiecare, aproape în fiecare, se găseşte un dram de iubire. Dacă se găsesc aceste valori şi dacă aceste valori apar măcar in clipe sărbătoreşti, atunci ne putem mângâia că omul nu-i căzut in ignominie, cu toată silinţa Care se face pentru aceasta. Îmi fac o datorie să cer prietenilor noştri sprijin pentru comitetul de la Ipoteşti care, întemeiat încă din 1929, a pus piatra de temelie a bisericii celei nori, pentru pomenirea la locul obârşiei sale a marelui Emenescu. Cum se vede din ilustraţia pe care o vom publica mâni, lucrarea e gata din roşu şi acoperită. In lista de subscripţie pe care o descindem, ne asociem şi noi alături de Cezar Petrescu. Peste doi ani se împilzneşte jumătate de secol de la moartea poetului. Toţi ctitorii acelui simbol de credinţă pe care urmează să-l desăvârşim, ne vom aduna la Ipoteşti ca să comunicăm sufleteşte cu cel care ne-a răscumpărat. Mihail Sadoveanulţ din Adevarul dem, SS, Ianuarie! - pe ploaia, In Capitali