Dimineaţa, aprilie 1937 (Anul 33, nr. 10874-10904)

1937-04-01 / nr. 10874

Joi I Aprilie 1937 într'o piaţa din Varşovia,— recepţionarea unui transport de 100 ambulanţe sanitare pen­tru armata poloneză Trei sute mii paturi pentru vizitatorii expoziţiei radiale problema găzduirii numeroşilor vi­zitatori ai expoziţiei mondiale dir­ Paris,­ în special a acelora aşteptaţi din America, preocupă actualmente pe edilii parizieni, o statistică re­centă a constatat că Parisul dispune de 8000 hoteluri şi 6000 pensiuni, plus 9000 hoteluri şi pensiuni mai mici în împrejurimile oraşului. Nu­mărul extraordinar de mare al aces­tor locaşuri de adăpost se explică prin acea că o bună parte a popu­laţiei trăeşte permanent la hotel sau pensiune. Pentru vizitatorii expozi­ţiei vor fi amenajate adăposturi de inoptat pentru 250.000 persoane. In plus, comitetul de organizare, mai ţine la dispoziţia vizitatorilor 60.000 camere in locuinţe particulare şi o mare tabără cu corturi lângă Ver­sailles. Un dar restituit după 204 ani Conciliul parohial din Aylesbury a restituit parohiei din Cranford, in Middlesex, suma de 4 şilingi şi un penny... In Aprilie al anului­­'­33 pa­rohia din Cranford dăruise această sumă conciliului din Aylesbury şi fiind acum într’o situaţie financiară precară i se restituie cu 4 la sută dobândă anual. Parohia are nevoie de 1500 lire pentru restaurarea bise­­ricei şi a operelor de artă care o îm­podobesc. Din Cele opt catedrale care au fost pe vremuri sprijinite de pa­rohia­­ din Cranford patru şi anu­me : St. Albans, Bangor, Southwell şi Yelgava (în Letonia) s-au decla­rat gata să-şi dea concursul pentru renovarea bisericei. Se fac colecte în toată ţara, iar primarul municipi­ului Londrei face o vie propagandă. Printre numeroasele scrisori sosite la parohia din Cranford se află şi o telegramă a reginei Mary. ..Regina Mary a fost bucuroasă, să se poată înscrie in registrul parohiei şi pose­dă amintiri frumoase despre aceas­tă vizită“. Odată cu telegrama a sosit şi un dar în bani din partea Reginei. Printre statuile care tre­­buesc­ restaurate se află şi cele ale lui Thomas Fuller şi a lui Sir Char­les Scarborough, medicul Suverani­lor Carol II James I și Regina Mary II. Trandafiri la minus 30 grade Un fermier canadian, din statul Manitoba, care se află în regiunea arctică, s’a străduit ani de zile să cultive acolo o floră rezistentă fri­gului. A reuşit într'adevăr să cultive un trandafir care înfloreşte şi la minus 30 grade. E vorba de o încru­cişare intre roza canadiană de preerie cu diverse specii europene, încurajat de acest succes, cultiva­torul face acum şi alte încercări pentru a putea cultiva plante folo­sitoare rezistente la frig, ca de pildă grâul şi pomi fructiferi Tradiţia ouălor de Paşte Oul simboliza naşterea lumii în­tregi, iar creştinii au făcut din n­ou simbolul naşterii lui Christ. In Evul­ Mediu postul de Paşte era extrem de sever şi ouăle pascale erau con­sumate cu­ deliciu deoarece erau in­terzise atâta vreme. Regii şi boierii împărţeau celor de la Curte şi prie­tenilor ouă pictate şi aurite. Lan­­cret şi Wattau au pictat cu mâna lor ouăle oferite apoi un dar amicilor. Acum câţiva ani un ou oferit de către Ludovic XV fiicei sale, M-me Victorie, a fost vândut la licitaţie. Era un ou de struţ pe care pictorul Le Bel pictase o scenă de dans în­­tr’un parc. El a fost vândut pentru frumușica sumă de 250.000 franci. Lancret a pictat pentru una din fiicele lui Ludovic XV un ou aurit apoi cu aur veritabil de către giu­vaergiul Curţii. Coaja n oului, care a fost consumat, se mai află și astăzi la castelul din VVrsailles. Un, soţ care nu ştie că e căsătorit Printr’o Întâmplare, un bărbat care trăeşte la Paris, anume Grare, burlac convins, a aflat că e însurat de 20 de ani. Bineînţeles că uluirea lui a fost mare. Grave avea nevoie de un docu­ment şi se adresă in consecinţă au­torităţii poliţieneşti respective. A trebuit să-şi dea semnalmentele per­sonale care au fost comparate cu documentele păstrate la poliţie. Cu această ocazie i se spuse că decla­raţia lui de a fi necăsătorit nu co­respunde realităţii, in dosarul lui aflându-se un act de căsătorie, după care s-ar fi cununat la 12 iunie 1937, cu d-ra Augustine Decluit, atât la ofițerul stării civile cât şi­ la bise­rică. Grave era disperat. El povesti că fusese grav rănit în război­ și că își pierduse astfel documentele. Pro- Pomi icifloriți babil că bărbatul care și le însușise s’a căsătorit cu­ d-ra Deduit, sub nu­mele Grare. E interesant că in răs­timpul acestor 20 de ani, d. Grare n’a primit o singură dată , scrisoare din partea pretinsei sale neveste. Ceva despre ouă Acum în preajma Pastelor, ouăle sunt de actualitate. Nu orice gospo­dină ştie că un ou de găină conţine circa 7 la sută albumină, 5,5 la sută grăsime şi 0,5 la sută săruri mine­rale. Gălbenuşul de culoare închisă e mai hrănitor decât acel galben des­chis. Un ou de găină conţine sub­stanţe nutritive în valoare de 75 calorii. Cu alte cuvite, 13 ouă cores­pund, cu aproximaţie, unui kilo­grame de lapte. E însă mult mai greu să consumi zilnic 13 ouă decât un kilogram de lapte. Unii oameni, în special unii copii, au o idiosincrazie pronunţată îm­potriva ouălor şi capătă eczeme din consumul lor. S’a dovedit că­­ oul conţine un hormon de întinerire care se găseşte un albuş şi nu în gălbenuş. Oul de găină conţine trei unităţi­ de hormoni feminini. Medicii socot o cură de ouă drept un excelent mijloc de întinerire. Tot aşa se explică şi acţiunea reconstituantă a ouălor la convalescenți. grat E­I­M­IMITATA Căsătoriile in Uganda S'a modernizat si felul de pieire in Africa. Căsătoria, e acolo un fel de schimb care se face astăzi­­ cu ajutorul radio-ului, pe când ai­ci­dată ofertanții plecau pe jos din casă în casă. Altădată „pater fami­­lias“ nu dădea bucuros fiica in schimbul unei perechi de boi, dar astăzi el cere pentru fata lui, un a­­parat de radio cu cinci lămpi. Gurile rele spun că cel care face afacerea proastă e mirele, deoarece aparatul de radio ascultă de un semn şi se poate porni cu uşurinţă, ceea ce nu e atât de lesne de obţinut de la o tâ­nără soţie. Expoziţii In ISM s’a numit o comisiune spe­cială care să examineze toate pă­rerile emise de public, cu privire la proectele pentru amenajarea expo­ziţiei anunţată pentru anul 1906 Iată câteva idei nerealizate: o cale ferată intre Piaţa Concordiei şi pri­mul etaj al turnului Eiffel; amena­jarea unei cataracte de 100 m. înăl­ţime in centrul expoziţiei; înfiinţarea unor pavilioane circulare cu par­chet turnant; ridicarea unui munte de 400 metri in vârful căruia să fie restaurante, cafenele şi o sală de spectacol; săparea unor mine de 1000 m. adâncime cu pavilioane de con­sumație, etc., etc. A murit regele ţi polonez! Regele ţiganilor polonezi, Mathias Kwie, a încetat din viaţă in urma unei răni căpătată cu ocazia unei incierări sângeroase intre ţigani Mathias Kwiek — Îşi spunea el în­suşi baron de Kwiek—a fost ales con­ducătorul tuturor ţiganilor din în­treaga­ Europă răsăriteană. Proble­ma succesiunii va stârni noui nein­teregeri. Atât fiul defunctului „su­veran“,de 12 ani, cât şi o rudă depăr­tată a defunctului, Vasile Kwiek, care a mai fost numit intr’un rând ,regele ţiganilor” işi revendică drep­turile de a urma pe Mathias „pe tron”. 40 milioane automobile in lume Ministerul comunicaţiilor al Statelor­ , Unite a stabilit cifra automobilelor , a­­flate in circulaţie in lumea întreagă. In total, există actualmente, in cifră rotundă, 40 milioane de automobile, dintre care 30 milioane se află, in A­­merica. In Eumpa sunt 7 milioane şi 600 mii automobile, în Australia aproape un milion, in Asia 600.000, in Africa ceva mai mult de o jumătate de milion. Recordul in automobile îl deţine Sta­­tele­ Unite cu 28 milioane din cele 30 milioane,, care circulă în­ restul statelor din America de Nord şi America de Sud. In Europa, In fruntea posesorilor de automobile stă Anglia, cu 2.123.000 mi­lioane. Imediat după ea vine Franţia cu 2 milioane şi o sută de mii automo­bile. Rândul al treilea il ocupă Germa­nia cu 1 milion şi 200 mii. Departe in urmă vine Italia (cu 415.000), Rusia (cu 350.000), Belgia (200.000), Suedia (170.000) și Olanda (140.000). Ca ţară producătoare de automobile se află­­in primul rând iarăşi Statele­ Unite, cu 4.400.000 automobile. Anglia a produs in anul trecut 450.000 auto­mobile, Germania 270.000, Franţa 190 mii, Canada 160.000, Rusia 120.000, Ita­lia 45.000 Cehoslovacia 12.COO, Suedia 4000. In ultimul rând ca fabricate de automobile din Austria si Japonia cu câte 3000 vehicule. Calea Victoriei — Prea urmăriţi deviza „nimic decât bine” in rubrica dumneavoastră despre femei, îmi spune cineva. E explicabil că vă apăraţi şi lăudabilă tendinţa, oare­cum nouă, de solidarizare, dar spiritul îndrumător al cronicilor ar trebui să vă insufle şi articole aspre, biciuitoare, măcar din când în când. — De exemplu.» — Iată, scrieţi despre val-vârtejul a­­cesta de cuconet, care nu mai conte­neşte pe străzi. (Eram pe Calea Victo­riei, la ora amiezii). De ce nu stau fe­meile acasă? Nu-i mai necesară pre­zenţa lor la cămin, căci majoritatea îl au, pregătind la ora asta ceva in bu­cătăria lor, nu pierzând vremea pe la vitrine. Nu le-ar şedea mai bine câr­pind, gospodărind, ţinând acul sau cârpa de praf în mână, nu inutila po­şetă de ultim model? — Nu se vântură toate fără treabă. Mare parte sunt funcţionare, cu dru­mul prin centru când vin şi ies de la serviciu sau în interes de serviciu. Altele umblă silite de nevoia târguelilor casnice şi dacă, întârzie, o fac tocmai dintr'un exces de grijă gospodărească, pentru a căuta marfa bună şi ieftină. Tot aşa pare inutilă forfota furnicilor pe un câmp şi numai observatorul atent ştie că ele au toate un scop sau o mi­siune de îndeplinit. — Dar observ şi eu din colţul ăsta de la Royal ca, şi zoologul din tufişuri. Pot paria că cel puţin 70 la sută dintre doamnele şi domnişoarele acestea ele­gante, fardate şi zâmbitoare, au ieşit intr'o simplă plimbare fără scop. — De câţi ani eşti stabilit în Bucu­reşti? — Vrei să replici că sunt provincial şi am păstrat gusturi arhaice? Ei bine, le-am păstrat şi trebue să recunoşti ca mai bine mergea înainte şi mai bine-i cum merge incă viaţa in orăşelul meu uitat de mode. Acolo femeia ar fi o caraghioasă dacă ar ieşi tam-nesam pe stradă ca să facă „un tur”. Or fi unele care-şi pierd vremea la cărţi sau cu bârfeli, dar cele mai multe işi văd nu­mai de casă şi de bărbat. Gătesc, câr­pesc, gospodăresc... — ...şi bărbaţii lor sunt mulţumiţi. — De ce n’ar fi şi ele? Pentru că, prea puţine sunt legate de cămin cu frânghia de mătase a unei iubiri ideale, singura încătuşare contra căreia nu te revolţi. Apoi pen­tru că aşa e făcut omul, deci şi femeia, nu pentru monotonia unui trai intre patru pereţi, ci pentru toate frumu­seţile unei vieţi slobode. Dacă unii se supun, se închid şi se acomodează unui trai care la început li se părea înăbu­şitor, să nu ne bucurăm că s’au cu­minţit. Mai degrabă s'a frânt în ei un resort de viaţă Voinţa, puterea de a reacţiona, pier intr’un trai de izolare lâncedă şi comprimată, iar oamenii se trezesc cuprinşi ca într un mâl de unde nu pot şi niei nu mai încearcă să iasă. Alţii iasă prevăd pericolul şi p.-vrferel la timp. O statistică franceză a Înre­gistrat numa­i în Franţa, in anul 1936, nouăsprezece mii de persoane, bărbaţi, femei şi copii, care au plecat de acasă fără să li se mai dea de urmă. Şi-au luat, cum se spune, lumea in cap. Cau­zele: monotonia unei vieţi sarbede sau sbuciumul unui trai prea chinuit, două nenorociri opuse, la fel de greu de su­portat. Cred că mai mult împotriva celei dintâi manifestează pe stradă valul de femei care te irită pe d-ta. Măr­ taie sau nu, le lipseşte o ocupaţie sau o iluzie plăcută şi absorbantă şi se plic­tisesc. Strada, of­eră tuturor un specta­col, ca şi cinematograful, ca şi rasul din somn care te transpune miraculos in locuri şi situaţii pe care le-ai dorit cândva, alungându-ţi din minte pro­priul trai obscur. Strada unei capitale, cu mişcarea, va­riaţia, luminile şi luxul ei, oferă dea­­semeni minţii preocupate şi deprimate o uitare de sine, o stare pasageră de evaziune, mai puţin periculoasă decât o fugă definitivă. Numai faptul că trebue să fii bine îmbrăcat, că eşti si­lit să-ţi compui o figură zâmbitoare, să, mergi drept, să-ţi încrucişezi privirile cu priviri străine pe care le doreşti ad­mirative, numai faptul că te integrezi timp de un ceas-doua in ritmica Şi ani­maţia străzii, exercită o presiune bine­făcătoare asupra moralului şi a nervi­lor. Căci nervii unui orâşean cer altă terapeutică decât nervii unui om dela ţară. Cred că-i mai preferabil pentru un soţ să găsească acasă la prânz o soţie bine dispusă şi mâncări „cum s’a pri­ceput bucătăreasa”, decât o desfăşu­rare ireproşabilă de artă culinară con­sumată sub cârteli şi împunsături, sau şi mai râu, în tăcerea apăsătoare a ce­lui care abia, se stăpâneşte să nu ţipe. Toate acestea le-am spus sau ar fi trebuit să le spun domnului care privea revoltat, intr'o zi de primăvară, defi­larea elegantă şi vioaie a femeilor şi care el însuşi nu se poate lipsi de a staţiona două-trei ceasuri zilnic in col­tul de la Capşa sau de peste drum, in­­vioră­ndu-şi ochii şi nervii tocmai cu spectacolul pe care-l dezaprobă. ALICE GABRIELESCU (Turneul triumfalului succes al Teatrului National OMUL si MASCA In frunte cu marele artist G E O H €* !• VRAC A si neîntrecuta artistă ELVIRA CiOPEAHU D-nele : Lucia Ciî­neşui eseu, Speranţa Voin«$cu, Cîonsnâria PUXU JELES D-nii : a. Anastasia«!, M. Girigu­­lescu, s. Jeles, I. Cernea, A. RsysOsky, I. Vedea, Cr. ViSulescu, Regia : Soare Z. $Mare DecoruriTraian Cernescu Cu tot ansamblul Teatrului Maţional Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică Luni 31 Martie Aprilie Aprilie Aprilie Aprilie Aprilie Aprilie Aprilie 8 Aprilie 9 Aprilie Aprilie 11 Aprilie 12 Aprilie 16 3 4 5 6 7 TIMISOARA LUGOJ T. SEVERIN TG. JIU CRAIOVA CARACAL R. VALCEA SLATINA MORENI GIURGIU CONSTANTA BAZARGTC CĂLĂRASI 10 PARIS, 30 (Rador). — Cu prile­jul vacanței de Paști, d. Yvon Del­­l’ois a plecat la Cannes pentru câ­teva zile. Ministrul afacerilor străine va reveni azi la Paris. r EXPOZIŢIA­­ INTERNAŢIONALĂ DE LA ‘­VA OFERĂ A850UN­ TOTUL GRATUIT ÎNTREŢINERE princiară PARIS. CĂLĂTORIA DUS Şl CU WAGOMUTS CL.I In „Adevărul literar“ de săptămâna aceasta, semă reată versuri şi proză: Izabela Sadoveanul, G. Că«­linescu, M. O. Illaju­d, Esrfeu Lăzăreanu, Al. Marcu, Romulus Cioflec, Vaier Donea, D. I. Ste­­chianu, M. Sevastos, C. Salemi­ti, IStazsan, Gh. Dem­nisor, Mustatuli, I. M. He­redia, M. Maeterlinck, Al­fredo Farszim, etc. Gu­turaiu­l nu este inofensiv — ..Am un guturuiu de nu văd cu ochii!“ — ,functionează-ţi capul cu CtX&'ntBtj $ si leagă-l cu un tulpan. Până mâine nu mai ai nimic !“ *) Carmol este cea mai bună fricţiune contra gripei, răee­­lei, durerilor reumatice şi fe­brei. * Reg­oil staţiunile pentru regenerarea, u­­leiului întrebuinţat, după sistemul „Oltis”, brevetat in­ toate ţările industriale, de predat încă în ur­mătoarele oraşe: Ploeşti, Constanţa, Galaţi, Cluj, Arad, Cernăuţi, Chişinău. Dori­torii cu referinţe şi capital sufi­cient (cel puţin 200.000 lei) să adreseze personal fim­ei . „Ge­nius”, Fabrica de articole techni­­ce. Ing. Stoica, Brașov, str. Lu­terană 4, Telefon 3. Pagina 5*a TURNEUL TEATRULUI VESEL Director: Sie­ nt-EtvaNDReico PREZINTĂ NOUL MARE. SUCCES * 8 I „Călugărul din vec­itul schit“ Comedie tn 3 acte de Tudor Mușatescu si Sica Alexavik eseu Si 200 SPECIACOLE IN SIR Cete mai «mari încasăpi i,ea* I lisate *n Capitali VASILIU BIRLIC NICULESCU BUZĂU MIȘU IOITNO G. Sicn-G. Chamel-N. Velculescu-C. Iliescu-Decebal Borescu-V. Pătraşcu Tikmti B£N£SCU MUNTEANU ANGELA MATEESCU MM. HAGIESCU VOR VIZITA ORAŞELE: T.-MUREŞ SIBIU ORADEA MARE SIGHET SATU-MARE ARAD REŞIŢA TIMIŞOARA LUGOJ Vineri 9 Aprilie Sâmbătă 10 Aprilie Duminică 11 Aprilie Luni 12 Aprilie Marţi 13 Aprilie Miercuri 14 Aprilie Joi 15 Aprilie Vineri 16 Aprilie Sâmbătă 17 Aprilie ORAVIŢA T.-SEVERIN TG.-JIU R. VALCEA T. MĂGURELE GIURGIU SILISTRA CAL­ARASI BAZARGIC CONSTANTA BUCUREŞTI Montarea «Jiu Capital» Miercuri 31 Martie Joi 1 Aprilie Vineri 2 Aprilie Sâmbătă 3 Aprilie Duminică 4 Aprilie Luni 5 Aprilie Marţi 6 Aprilie Miercuri 7 Aprilie Joi 8 Aprilie PENTRU LANSAREA Leii 19 aci se garnitură complectă 3 bucăţi: lingură, furculiţă din alpaca extra fină, extra masivă ţi cuţitul din oţel inoxidabil. Expediţie de probă cel puţin o duzină. ..TOCUL LIMITAT, EXPEDIŢIA LA RAND. Faceti COMANDA din TIMP La Depozitul „Pforzheim” Buc. Str. Lipscani 21, Tel. 35110 depun sărurile sare îngroaşe arterele După vârsta ele 40 ani, organis­mul, ne mai avana posibilitatea sa elimine în mod­ normal toate otră­vurile, depune o parte din acestea in pereţii arterelor, provocând ast­fel cea maii răspândită boală: ar­­terioscleroza. Arterele se îngroaşă, işi pierd elas­ticitatea şi nu mai garantează o cir­culaţie normală a sângelui. Bolnavul suferă de ameţeli, vâ­­jâieli in urechi­, pierde respiraţia du­pă 3—4 paşi, pielea lui devine lu­cioasă şi grasă iar memoria şi pute­rea de muncă descresc simţitor. Singurul medicament, care este in stare să lupte contra acestei boli, este Skleroisyrup prof. Dr. Mlade­­jowsky. Menirea Skleroisyrup-ului este de a dizolva sărurile ce se de­pun in pereţii arterelor, deci de a combate boala in cauza ei primara. De ace­ea se simte o ameliorare a­­tât de accentuată chiar după ter­minarea primului flacon şi un as­pect de nerecunoscut al bolnavului după terminarea curei de 5 fla­coane. Diabeticii vor lua Sklerolsyrup D., preparat fără zahăr. Broşura „Arterioscleroza şi noul ei tratament cu Sklerolsyrup prof. dr. Mladejowky”, in care se găsesc ne­numărate scrisori de mulţumire din partea bolnavilor şi medicilor, se­­ capătă gratuit la farmacii şi dro­­gnerii, sau la cerere prin poştă la Dep. General E. & L. Cioară, strada Speranţei 37, Bucureşti 3. SEZONUL RESTAURANTELOR fi Bulev. Brătianu 37 vis-a-vis de Spitalul Colţea Telefon 4.37.33 Trandafiri cele mai bune specii vindem 20 lei bucata, pitici, urcători şi poliantha, flori pentru toate sezoanele cu pre­ţuri mici. Execută lucrări de grădini şi parcuri. Autobuzele 34 şi 53. Pepinierele Fraţii Constantinescu Şos. Olteniţei 160. Bucureşti 5 500 lei pentru o schiţă humoristică! Ca in teii anii, „Realitatea Ilustrata“ va apărea de sărbătorile Paşte­l­ui intr’un număr sporit de pagină, cu un material ales şi variat, care va constitui o adevărată comoară perstrin iubitorii de frumos. In afară de revista propriu lisă, care va cu­prinde 32 de pagini la heliogravură şi un supli­ment de 24 de pagini, va oferi de astădată cSistem­- Josi­ei un volum de SCO pagini, un almanah al Ita­­lmondei, la care vor colabora cei mai străluciţi scriitori români şi străini. Pentru o cât mai desăvârşită realizare a acestui scop, se va da posibilitatea de manifestare şi entio­tofilor înzestraţi cu aptitudini de humorişti. Se vor primi deci spre publicare schiţe humoristice, anecdote inedite, desene spirituale. Se acceptă colaborarea cricei, dar revista îşi re­zervă dreptul de­ a hotărî care bucăţi merită să vadă lumina tiparului. Articolele publicate vor fi onorate cu 500 lei fiecare, îndată după apariţie. Manuscrisele se vor trimite s­i mai târziu până în ziua de 8 Aprilie a. c.

Next