Dimineaţa, mai 1937 (Anul 33, nr. 10905-10933)
1937-05-01 / nr. 10905
V . Obsedaţi de ideea morţii, un student şi o studentă din Bucureşti au vrut să-şi răpună vieţile împreună , mai mult decât impresionantă drama petrecută pe o culme a Jepilor. Dramă a unei iubiri sbuciumate, fără suport sufletesc în realitatea cotidiană* Drama unor tineri, par’că anume menită să ilustreze o dezolare a epocei, să confirme atâtea pricini traduse în ultima vreme printr’un alarmant cortegiu de gesturi uluitoare şi deprimante, sinucideri, crime, rătăciri ? Un student, de 23 ani, o studentă de 20 ani, abea în pragul vieţii, au găsit că nimic nu-i leagă de lume, de prieteni, de casa părintească. Nici măcar sentimentele lor, iubirea lor. S’au urcat la două mii metri, nu ca să exalteze în măreţia naturii fericirea lor de viaţă. Ci, ca încă o distanţă pusă între dânşii şi existenţă, SINAIA, 28. — Am comunicat impresionanta dramă petrecută ori dimineaţă intr’o cabană pierdută pe culmile Jepilor, situată la o înălţime de peste două mii de metri. Eroii, cum s’a aflat, sunt doi tineri studenti bucureşteni: Ştefan Gh. Davidescu, fiul preotului cu acelaş nume, domiciliat In str. Olimp 17 şi Silvia Irinel Murga, fiica d-lui Avram Murga din str. I. Baiculescu Nr. 15. Respectiv 23 ani şi 20 ani. Ambii studenti la Facultatea de chimie industrială. Revenim asupra dramaticei întâmplări, amintind că din pricini de ordin sentimental, tinerii hotărând să-şi curme viaţa şi-au tradus în fapt, ori dimineaţă, disperatul lor gând. Ancheta va stabili desigur, — cât se mai poate astăzi cu un singur supravieţuitor al dramei, — cum s’a desfăşurat sinistrul desnodământ. Se ştie acum că tânărul Davidescu şi-a suprimat iubita cu un glonte tras în tâmplă, după care a încercat să facă la fel şi cu dânsul. Nefericita Irinel s’a prăbuşit imediat moartă. Davidescu a scăpat cu o rană neînsemnată în creştetul capului. ÎNAINTE DE DRAMĂ La aflarea faptului, d. inspector N. Atanasiu, şeful poliţiei locale, a delegat pe d. comisar Bucureşteanu să se deplaseze la locul dramei, pentru cercetări. E de menţionat greutatea pe care a avut-o de întâmpinat poliţistul în timpul urcuşului, zăpada căzută în ultimele zile făcând extrem de anevoioasă ascensiunea. Şi acest detaliu vine să se adauge la caracterul tragediei petrecută în cea mai cumplită izolare, departe de lume, între cer şi pământ. Dusul şi întorsul au durat nu mai puţin de zece ore. Pe la şapte seara, vrednicul poliţist îşi terminase misiunea, întorcându-se la Sinaia. A însoţit cel mai impresionant cortegiu pe care l-a văzut vreodată peisajul maiestuos al munţilor, rămăşiţele funebre ale unei fete de 20 ani, prostraţia unui tânăr încă bântuit de groaznica viziune pe care a regisat-o şi trăit-o. UN SCURT ROMAN DE IUBIRE Din cercetările făcute şi din declaraţiile lui Davidescu se pare că suntem înaintea unei drame, care are drept motiv o sfâşietoare şi bolnavă înclinare spre epiloguri negre. Tinerii s’au cunoscut în toamnă, la Universitate. Firi asemuitoare, s’au apropiat numai decât. Intre dânşii, corespondenţa aceluiaşi temperament a stabilit repede o prietenie transformată, curâni nu menită să le scurteze drumul spre nefiinţă, — ca să se apropie de tărâmul pieirii. De aceia au făcut ascensiunea. Departe de lume, Irinel Murga şi Ştefan Davidescu, veniseră să mâneră împreună. Aşa s’au învoit. Unul şi-a luat cu sine: revolverul, cealaltă o otravă violentă. N‘au fost necesare amândouă. Ne aflăm înaintea unei întâmplări deconcertante. Nu e numai produsul unei bolnave tulburări romantice. Nu e numai dosnodămăntul a două fiinţe ce se socoteau neînarmate pentru lupta vieţii. Cauza nu rezidă nici în plămânul vătămat al fetei, nici în sistemul nervos sdruncinat al băiatului, ci în adâncul mohorât al sufletului, în care nu s’a fixat o rădăcină trainică a veacului. Ne întrebăm la ce serveşte fluidul vârstei, materialul educaţiei, regimul sportului, dacă nu contribuie la sănătatea morală, la optimismul şi fortificarea generaţiei ? Tineri cari fug de viaţă, cari se izolează în preocupări maladive, acţiuni împotriva vieţii atât de chemătoare prin rosturi generoase obşteşti ! Preferă unii să se depărteze de societate, alţii, ca eroii din Jepi — să evadeze complect şi definitiv. Drama munţilor e mai mult decât un fapt divers. E un strigăt de primejdie, pe care trebuie să-l audă acei factori răspunzători de echilibrul şi menirea generaţiei tinere. E un clopot de alarmă, FOX ataşament de dragoste. Silvia Irinel Murga, era o fiinţă plăpândă, brună, chinuită de o crudă boală — suferea de plămâni, — pentru lecuirea căreia nu se silise să facă toate eforturile. La rândul lui, Davidescu, e un tânăr firav, mic de statură, deasemenea obsedat de o maladie nervoasă. F. explicabil că aceste două făpturi ce se credeau ursite unei vieţi torturate, să-şi fi mortificat sentimentele cu gânduri pesimiste. Şi-au dat seama, sau au ajuns la convingerea că pentru dânşii existenţa nu poate constitui o fericire şi că singura soluţie mântuitoare şi pentru făptura lor fizică şi pentru iubirea lor, e moartea. Dintr’o sumă de scrisori găsite în cabana unde s’a petrecut tragedia, în bagajul Silviei, acest lucru reese dureros de limpede. Ideia sfârşitului apropiat îi obseda. Nu s’ar putea spune pe cine mai mult. Fapt e că escursia întreprinsă spre culmile Jepilor, avea o destinaţie precisă şi sumbră. Tinerii erau hotărîţi să nu se mai întoarcă. CÂTEVA GLOANŢE DE REVOLVER Au sosit Sâmbătă la Buşteni, complect echipaţi pentru ascensiune. Au urcat imediat la Schiel, unde n’au găsit loc la cabană. Acest lucru nu i-a descurajat şi nu i-a îndemnat să se întoarcă. In aceiaşi zi au pornit-o spre cabana grănicerilor, situată pe o culme a Jepilor. Nu mai era nimeni acolo, afară de un soldat însărcinat cu supravegherea cabanei. Au rămas două zile in acest adăpost, stând mai mult în casă, urnindu-se arare și nu la distante, pe afară. S’ar deduce și din acest amănunt, că scopul pentru care veniseră excludea orice preocupare sportivă. Se pare însă că hotărirea nu era deopotrivă de trainic ancorată în sufletele celor doi eroi. Faptul că le-a trebuit 48 ore ca să aducă la îndeplinire tragica hotărire, unele discuţii care au avut loc intre dânşii şi relatate de unicul martor, soldatul păzitor, denotă acest lucru Chiar din declaraţiile lui Davidescu rezultă, că a căutat să-şi convingă tovarăşa, să renunţe la sinistrul proect. N’a isbutit. Veniseră doar pregătite pentru acest epilog. El luase cu dânsul un revolver de tip vechi calibrul 9. Dânsa, pentru eventualitatea că arma nu le-ar putea folosi pusese în ruck-salt o fiolă cu ceanură de potasiu. Davidescu, in deprimarea in care se află acum, nu-şi poate aminti şi aleftiata, toate terek dnoteţ, la STEFAN DAVIDESCU măsură să complecteze ancheta autoritătilor. A repetat însă, că Marţi dimineaţa a mai avut o discuţie cu Silvia. In faţa morţii, el, suflet slab, a avut un recul, o ezitare. Perspectiva desnodământului îl îngrozea acum. La această stare a contribuit şi teribila izolare în care se aflau. Silvia însă era hotărîtă. Marţi dimineaţa s’a petrecut drama. Abia se treziseră. Era î ncă în pat. Davidescu povesteşte, că Silvia l-ar fi îndemnat să termine odată o tărăgănare mai chinuitoare decât ceea ce ştia că o aşteaptă. Tânărul student a cedat. A scos revolverul de sub pernă şi cu un sinigur focaş în tâmpla stângă, care i-a perforat craniul, a curmat viaţa iubitei . După acest groaznic gest, a rămas câteva clipe năucit, străin de această sfâşietoare realitate. Vederea cadavrului ncă întins pe pat, cu capul sdrobit, din care se scursese de acum o abundentă canitate de sânge pe aşternut, i-a desvăluit brusc grozăvia. Şi-a ndreptat revolverul spre propria lui tâmplă. A tras câteva gloanţe. Unul singur numai, a scrijilat pielea capului. Când paznicul alarmat de detunături a pătruns în casă, l-a găsi pe Davidescu înlemnit lângă pat, cu ochii încbiniţi de spaimă, frânt, cu mâinile dealungul trupului. La picioarele lui fumega revolverul. Soldatul a telefonat imediat la Sinaia. Ceeace a urmat se știe. Fără să acă niciun gest de împotrivire, s’a lăsat transportat de comisarul Bircureșteanu. Cum am arătat, deocamdată, cercetările n’au stabilit exact cele ce s’au petrecut în dimineaţa dramei. Davidescu, care a suferit un şoc nervos, nu poate vorbi. Interogarea lui se va face mâine. Au venit la Sinaia un văr al lui, locot. dr. Gavrilă şi mai multi prieteni. In bagajul tinerei studente s’a găsit şi un stoc de scrisori, din al căror cuprins rezultă că o persecuta de multă vreme gândul morţii. Au mai venit şi reprezentantă autorităţilor judiciare din Prahova, d. primprocuror Ghiţescu, şi d. Vasiliu, medicul legist al parchetului. Pe drumuri trocnite SILVIA IRINEL MURGAN * R» 4«& Anul 33 Ho. 10,905 Toţi COPII au un VIS SA să’mbrace la „PARIS“ BUCURESTI. 8 tr. SMARDAN W 81NQVUL MAGAZIN DE SPECIALITATE IN CONFECTIUNI, PENTRU COPII DE TOATE VÂRSTELE Director politic • MIHAIL SASOVEAnu Fondat» In 1904 de CONST. MILLE 11 3 Lei II București, Str. Const. Mille (fostă Sărindar) 5-7-9 TELEF. Direcţia şi Redacţia 3.8430; Adiţia 3.614; Provincia 1.8431; Străinătatea 3.8441KURSACOV Culmile reci ale Jepilor au fost martore Prăpădul inundaţiilor ale unei impresionante drame" în Statele Cinci State lovite de revărsarea râului Ohio Numeroase persoane înecate WASHINGTON, 28. (Rader). — Inundaţiile ating acum statele Pennsylvania, Ohio, Virginia, West Maryland şi South Carolina. Pe lângă cei 15 morţi, semnalaţi aseară, se anunţă că incă cinci persoane au dispărut şi nu se cunoaşte soarta lor. Preşedintele Roosevelt a numit o comisiune pentru ajutorarea sinistraţilor, care sunt un număr de câteva mii. Deoarece apele au început să scadă, se speră că regiunea va fi scutită de o nouă catastrofă asemănătoare cu aceia din 1936. Totuși apele râului Ohio continuă să se reverse, paralizând complect activitatea in orașul Wellsburg. Pagubele sunt evaluate la 500.000 dolari. * LONDRA, 28. (Rador).— Inundaţiile au provocat până acum pagube de 3 milioane dolari în regiunea London, din statul Ontario (Canada). Se pare totuşi că situaţia din zona inundată s-a ameliorat întrucâtva. Câteva sute din cei 6000 locuitori ai oraşului London, cari au evacuat locuinţele de teama inundaţiilor nu vor putea să se întoarcă pe la casele lor până peste câteva zile oraşului. Munţii Tazlăului de lângă oraşul nostru sunt acoperiţi de zăpadă. Populaţia a îmbrăcat iar hainele de iarnă, iar în case se face foc. Recolta de fructe e compormisă. — In urma ploilor, căzute asupa regiunii noastre, apele Bistriţei s’au umflat şi s’au revărsat în luncă. Cârciuma d-lui Neculae Tipa, situată la podul Blăgeşti, e înconjurată de apă. Inundaţiile din Iugoslavia Apele cresc mereu BELGRAD, 26. (Hador)1— In urma ploilor care au continuat să cada în cursul zilei, nivelul apelor marilor râuri Sava şi Morava creşte mereu. Numeroase suprafeţe însămânţate sunt inundate. O comisie special instituită la Belgrad şi compusă din reprezentanţii diferitelor ministere pentru ajutorarea locuitorilor din regiunile inundate, precum şi pentru a proceda la salvarea şi evacuarea populaţiei şi animalelor din regiunile sinistrate, s’a întrunit azi dimineaţă pentru prima oară la ministerul de interne. S’au luat unele hotărîri in special in ce priveşte protejarea împotriva inundaţiilor a împrejurimilor oraşului Cabaţ şi Obrenovaţ. Prima ploae torenţială în Capitală De la 1929 n am mai avut un Aprilie atât de rece După ultimile ştiri transmise de staţiunile de radio din străinătate, rezultă că e în curs de formare un curent perturbător, cum se spune în buletinele meteorologice, care va dirija spre continent anticiclonul din Nord-Vestul Oceanului Atlantic şi în consecinţă e de aşteptat să avem săptămâna viitoare, de Paşti, o vreme mai bună. Deocamdată ne găsim in faza ploilor generale, aşa cum s’a anunţat în cronica precedentă. Aversele se apropie de sfârşit. Pe alocuri, în vestul Ardealului, cerul a început să se însenineze. In vechiul Regat plouă mereu, zi şi noapte. MUNŢII ACOPERIŢI DE O NOUA ZAPADA Deşi aversele au fost torenţiale, fiind însoţite de puternice manifestation electrice, totuşi o parte din nimbuşii mari s’au transformat in nori de zăpadă. A nins iar in munţii Muscelului, în Bucegi, pe munţii Buzăului, in Vrancea şi pe Ceahlău. Cei cari vor pleca de Paşti la munte vor avea prilejul să facă sky, prilej rar de Paşti. Cu atât e mai surprinzător acest val de frig anul acesta când sărbătorile cad târziu, în Mai. Temperaturile minime au coborit la următoarele cifre, prea joase pentru un sfârşit de Aprilie: Rucăr minus 4 grade Borsec minus 3 grade Sinaia minus 1 grad Bucureşti plus 4 grade Balcic plus 6 grade De altfel asemenea cifre se pot înregistra şi la un sfârşit de August, după un ciclu de ploi abundente. PRIMA RUPERE DE NORI IN CAPITALA Aseară am avut la Bucureşti prima rupere de nori din cursul acestui an, însoţită de grindină şi de manifestaţiuni electrice de aceiaşi tărie ca intr’o lună de vară. Ruperea de nori a fost precedată de vijelie şi fulgere in zig-zag care au brăzdat cerul dela un capăt la altul al Capitaei, urmate de tunete. Dela 1929 n’am mai avut un Aprilie atât de rece. Prognoza arată o compensare de căldură in primele zile ale lunei Mai. Grindină in Durostor SILISTRA, 28. — In tot cuprinsul judeţului nipstru, au căzut ploi torenţiale, cari au provocat inundaţii. Acum, câteva zile în unele sate a căzut grindină atât de mare, încât viei după 24 de ore nu s-a topit. Grădinile şi pomii fructiferi au avut de suferit de pe urma grindinei. A nins pe munţii Tazlăului BUHUŞI. 28. De aproape 6 zile, temperatura a fost scăzută şi o L. FLORIN LA 1 MAI MAGAZINELE VOR FI DESCHISE Ministerul muncii ne trimite spre publicare următorul comunicat: In urma intervenţiei ministerului de industrie şi comerţ şi a organizaţiilor profesionale decomercianţi, ministerul muncii a hotărit ca în ziua de 1 Mai magazinele să fie deschise, urmând ca salariaţilor din aceste întreprinderi să li se acorde o zi de odihnă săptămâna viitoare. Frizeriile vor fi deschise a doua zi de a treia zi de Paşti numai până la ora 12. O PRECIZARE In legătură cu aceste dispoziţii „’Viitorul" oficiosul guvernului scrie: Anul acesta, ca niciodată până acum, ziua de 1 Mai a căzut, exact, in ajunul celei mai mari sărbători creştineşti, Sf. Paşti. Cum această zi este considerată, aproape in toate ţările din Europa, ca zi de odihnă pentru muncitori, urma ca în Sâmbăta Sfintelor Paşti, să fie Închise şi toate magazinele. Acest fapt ar fi tulburat, nu numai desfăşurarea normală a comerţului, care in ajunul acestei mari sărbători este foarte activ, dar ar fi adus şi mari pagube materiale negustorimei, mărfuri cari se strică, etc. Faţă de această situaţie ministerul de industrie şi comerţ şi organizaţiile profesionale de comercianţi au intervenit pe lângă ministerul muncii, cerând ca in ziua de 1 Mai magazinele să fie deschise. Ministerul muncii, luând în consideraţie motivele care au determinat această intervenţie a hotărit, în mod excepţional ca Sâmbătă, când anul acesta cade 1 Mai, magazinele să fie deschise, urmând ca salariaţilor din aceste întreprinderi să li se acorde o zi de odihnă in săptămâna viitoare. Frizeriile vor fi deschise a doua zi şi a treia zi de Paşti, numai până la ora 12 din zi”. CUM SE VA SERBA ZIUA Organizaţiile partidului socialdemocrat şi Confederaţiei generale a muncii, din Capitală, vor serba ziua de 1 Mai, printr-o întrunire publică ce va avea loc Sâmbătă dimineaţa, orele 10, la sediul din str. Izvor 37. In urma refuzului partidului social-democrat de a încheia frontul unic muncitoresc de 1 Mai, partidele socialist-unitar şi socialistdin str. Smârdan, vor sărbători Împreună Ziua Muncii, Sâmbătă 1 Mai, la orele 10 dimineaţa, printr’o întrunire publică, la sediul socialist unitar, din str. Sf. Ion Nou, colt str. Patriei. • "•••«rrfcV«'"' ' Vor lua cuvântul militanţi ai ambelor partide muncitoreşti, cari vor afirma toate revendicările şi lozincile clasei muncitoare, stăruind asupra necesităţii reconstituirii unităţii muncitoreşti. Muncitorii şi cetăţenii sunt chemat să ia parte la această întrunire. » Cutremur de pământ in Ungaria BUDAPESTA. 28. (Rador). — la Kecskemét s’a resimţit azi dimineaţă un cutremur de pământ, care a fost însoţit de puternice sinduriî subterane. Nu se semnalează victime. ■ 1 Bâzu Cantacuzino și-a amânat din nou plecarea LONDRA, 28 (Rador). — Din catttea timpului defavorabil, Băzu Cantacuzino a fost nevoit să-și amâne din nou plecarea de pe aerodromul Hatfield. BB43BCM r.- yrr (U «r • - —i Un groasnifl îiMîentiiv la Stockholm