Dimineaţa, mai 1937 (Anul 33, nr. 10905-10933)

1937-05-01 / nr. 10905

V .­ Obsedaţi de ideea morţii, un student şi o studentă din Bucureşti au vrut să-şi răpună vieţile împreună , mai mult decât impresionantă drama petrecută pe o culme a Jepi­lor. Dramă a unei iubiri sbuciumate, fără suport sufletesc în realitatea­ cotidiană* Drama unor tine­ri, par’că anume menită să ilustreze o dezolare a epocei, să confirme atâtea pricini traduse în ultima vreme printr’un alarmant cortegiu de gesturi ului­toare şi deprimante, sinucideri, cri­me, rătăciri ? Un student, de 23 ani, o studentă de 20 ani, abea în pragul vieţii, au gă­sit că nimic nu-i leagă de lume, de prieteni, de casa părintească. Nici măcar sentimentele lor, iubirea lor. S’au urcat la două mii metri, nu ca să exalteze în măreţia naturii feri­cirea lor de viaţă. Ci, ca încă o dis­tanţă pusă între dânşii şi existenţă, SINAIA, 28. — Am comunicat im­presionanta dramă petrecută ori di­mineaţă intr’o cabană pierdută pe culmile Jepilor, situată la o înălţime de peste două mii de metri. Eroii, cum s’a aflat, sunt doi tineri stu­denti bucureşteni: Ştefan Gh. Davi­descu, fiul preotului cu acelaş nu­me, domiciliat In str. Olimp 17 şi Silvia Irinel Murga, fiica d-lui A­­vram Murga din str. I. Baiculescu Nr. 15. Respectiv 23 ani şi 20 ani. Ambii studenti la Facultatea de chi­mie industrială. Revenim asupra dramaticei în­tâmplări, amintind că din pricini de ordin sentimental, tinerii hotărând să-şi curme viaţa şi-au tradus în fapt, ori dimineaţă, disperatul lor gând. Ancheta va stabili desigur, — cât se mai poate astăzi cu un singur supravieţuitor al dramei, — cum s’a desfăşurat sinistrul desnodământ. Se ştie acum că tânărul Davidescu şi-a suprimat iubita cu un glonte tras în tâmplă, după care a încercat să fa­că la fel şi cu dânsul. Nefericita Iri­­nel s’a prăbuşit imediat moartă. Da­videscu a scăpat cu o rană neînsem­nată în creştetul capului. ÎNAINTE DE DRAMĂ La aflarea faptului, d. inspector N. Atanasiu, şeful poliţiei locale, a de­legat pe d. comisar Bucureşteanu să se deplaseze la locul dramei, pentru cercetări. E de menţionat greutatea pe care a avut-o de întâmpinat po­liţistul în timpul urcuşului,­­ zăpada căzută în ultimele zile făcând ex­trem de anevoioasă ascensiunea. Şi acest detaliu vine să se adauge la caracterul tragediei petrecută în cea mai cumplită izolare, departe de lume, între cer şi pământ. Dusul şi întorsul au durat nu mai puţin de zece ore. Pe la şapte seara, vredni­cul poliţist îşi terminase misiunea, întorcându-se la Sinaia. A însoţit cel mai impresionant cortegiu pe ca­re l-a văzut vreodată peisajul ma­iestuos al munţilor, rămăşiţele fu­nebre ale unei fete de 20 ani, pros­traţia unui tânăr încă bântuit de groaznica viziune pe care a regi­­sat-o şi trăit-o. UN SCURT ROMAN DE IUBIRE Din cercetările făcute şi din de­claraţiile lui Davidescu se pare că suntem înaintea unei drame, care are drept motiv o sfâşietoare şi bolnavă înclinare spre epiloguri negre. Tinerii s’au cunoscut în toamnă, la Universitate. Firi asemuitoare, s’au apropiat numai decât. Intre dânşii, corespondenţa aceluiaşi temperament a stabilit repede o prietenie­ transformată, curâni nu menită să le scurteze drumul spre nefiinţă, — ca să se apropie de tă­râmul pieirii. De aceia au făcut as­censiunea. Departe de lume, Irinel Murga şi Ştefan Davidescu, veniseră să mâne­ră împreună. Aşa s’au învoit. Unul şi-a luat cu sine: revolverul, cealaltă o otravă violentă. N‘au fost necesare amândouă. Ne aflăm înaintea unei întâmplări deconcertante. Nu e numai produsul unei bolnave tulburări romantice. Nu e numai dosnodămăntul a două fiinţe ce se socoteau neînarmate pentru lupta vieţii. Cauza nu rezidă nici în plămânul vătămat al fetei, nici în sistemul nervos sdruncinat al băiatului, ci în adâncul mohorât al sufletului, în care nu s’a fixat o ră­dăcină trainică a veacului. Ne întrebăm la ce serveşte fluidul vârstei, materialul educaţiei, regimul sportului, dacă nu contribuie la să­nătatea morală, la optimismul şi for­tificarea generaţiei ? Tineri cari fug de viaţă, cari se izolează în preocu­pări maladive, acţiuni împotriva vie­ţii atât de chemătoare prin rosturi generoase obşteşti ! Preferă unii să se depărteze de so­cietate, alţii, ca eroii din Jepi — să evadeze complect şi definitiv. Drama munţilor e mai mult de­cât un fapt divers. E un strigăt de primejdie, pe care trebuie să-l audă acei factori răspunzători de echili­brul şi menirea generaţiei tinere. E un clopot de alarmă, FOX ataşament de dragoste. Silvia Irinel Murga, era o fiinţă plăpândă, brună, chinuită de o crudă boală — suferea de plămâni, — pentru lecuirea căreia nu se si­lise să facă toate eforturile. La rândul lui, Davidescu, e un tânăr firav, mic de statură, deasemenea obsedat de o maladie nervoasă. F. explicabil că aceste două făpturi ce se credeau ursite unei vieţi tor­turate, să-şi fi mortificat sentimen­tele cu gânduri pesimiste. Şi-au dat seama, sau au ajuns la convingerea că pentru dânşii existenţa nu poate constitui o fericire şi că singura soluţie mântuitoare şi pentru făptu­ra lor fizică şi pentru iubirea lor, e moartea. Dintr’o sumă de scrisori găsite în cabana unde s’a petrecut tragedia, în bagajul Silviei, acest lucru reese dureros de limpede. Ideia sfârşitu­lui apropiat îi obseda. Nu s’ar pu­tea spune pe cine mai mult. Fapt e că escursia întreprinsă spre culmile Jepilor, avea o destinaţie precisă şi sumbră. Tinerii erau hotărîţi să nu se mai întoarcă. CÂTEVA GLOANŢE DE REVOL­VER Au sosit Sâmbătă la Buşteni, com­plect echipaţi pentru ascensiune. Au urcat imediat la Schiel, unde n’au găsit loc la cabană. Acest lucru nu i-a descurajat şi nu i-a îndemnat să se întoarcă. In aceiaşi zi au por­nit-o spre cabana grănicerilor, si­tuată pe o culme a Jepilor. Nu mai era nimeni acolo, afară de un sol­dat însărcinat cu supravegherea cabanei. Au rămas două zile in acest adă­post, stând mai mult în casă, urnin­­du-se arare și nu la distante, pe a­fară. S’ar deduce și din acest amă­nunt, că scopul pentru care venise­ră excludea orice preocupare spor­tivă. Se pare însă­ că hotărirea nu era deopotrivă de trainic ancorată în sufletele celor doi eroi. Faptul că le-a trebuit 48 ore ca să aducă la îndeplinire tragica hotărire, unele discuţii care au avut loc intre dân­şii şi relatate de unicul martor, sol­datul păzitor, denotă acest lucru Chiar din declaraţiile lui Davidescu rezultă, că a căutat să-şi convingă tovarăşa, să renunţe la sinistrul pro­ect. N’a isbutit. Veniseră doar pre­gătite pentru acest epilog. El luase cu dânsul un revolver de tip vechi calibrul 9. Dânsa, pentru eventuali­tatea că arma nu le-ar putea folosi pusese în ruck-salt o fiolă cu ceanu­ră de potasiu. Davidescu, in deprimarea in care se află acum, nu-şi poate aminti şi ale­­ftiata, toate terek dnoteţ, la STEFAN DAVIDESCU măsură să complecteze ancheta au­toritătilor. A repetat însă, că Marţi dimineaţa a mai avut o discuţie cu Silvia. In faţa morţii, el, suflet slab, a avut un recul, o ezitare. Perspec­tiva desnodământului îl îngrozea a­­cum. La această stare a contribuit şi teribila izolare în care se aflau. Silvia însă era hotărîtă. Marţi dimineaţa s’a petrecut drama. Abia se treziseră. Era î ncă în pat. Davidescu poves­teşte, că Silvia l-ar fi îndem­nat să termine odată o tărăgă­nare mai chinuitoare decât ceea ce ştia că o aşteaptă. Tâ­nărul student a cedat. A scos revolverul de sub pernă şi cu un sinigur foc­­­aş în tâmpla stângă, care i-a perforat cra­niul, a curmat viaţa iubitei . După acest groaznic gest, a rămas câteva clipe năucit, străin de această sfâşietoare realitate. Vederea cadavrului ncă întins pe pat, cu capul sdrobit, din care se scursese de acum o abundentă canit­­ate de sânge pe aşternut, i-a desvăluit brusc grozăvia. Şi-a ndreptat revolverul spre pro­pria lui tâmplă. A tras câteva gloanţe. Unul singur numai, a scrijilat pielea capului. Când paznicul alarmat de detunături a pătruns în casă, l-a găsi pe Davidescu înlem­nit lângă pat, cu ochii încbi­­niţi de spaimă, frânt, cu mâi­nile dealungul trupului. La picioarele lui fumega revolve­rul. Soldatul a telefonat ime­diat la Sinaia. Ceeace a urmat se știe. Fără să acă niciun gest de împotrivire, s’a lăsat transportat de comisarul Bir­cureșteanu. Cum am arătat, deocamdată, cer­cetările n’au stabilit exact cele ce s’au petrecut în dimineaţa dramei. Davidescu, care a suferit un şoc nervos, nu poate vorbi. Interogarea lui se va face mâine. Au venit la Si­naia un văr al lui, locot. dr. Gavrilă şi mai multi prieteni. In bagajul tinerei studente s’a gă­­sit şi un stoc de scrisori, din al că­ror cuprins rezultă că o persecuta de multă vreme gândul morţii. Au mai venit şi reprezentantă autorită­­ţilor judiciare din Prahova, d. prim­­procuror Ghiţescu, şi d. Vasiliu, me­dicul legist al parchetului. Pe drumuri trocnite SILVIA IRINEL MURGA­N *­ R» 4«& Anul 33 Ho. 10,905 Toţi COPII au un VIS SA să’mbrace la „PARIS“ BUCURESTI. 8 tr. SMARDAN W 81NQVUL MAGAZIN DE SPE­CIALITATE IN CONFECTIUNI, PENTRU COPII DE TOATE VÂRSTELE Director politic • MIHAIL SASOVEAnu Fondat» In 1904 de CONST. MILLE 11 3 Lei II București, Str. Const. Mille (fostă Sărindar) 5-7-9 TELEF.­ Direcţia şi Redacţia 3.84­30; Adiţia 3.614; Provincia 1.8431; Străinătatea 3.8441KURSACOV Culmile reci ale Jepilor au fost martore Prăpădul inundaţiilor ale unei impresionante drame" în Statele Cinci State lovite de revărsarea râului Ohio Numeroase persoane înecate WASHINGTON, 28. (Ra­der). — Inundaţiile ating acum statele Pennsylva­nia, Ohio, Virginia, West Maryland şi South Caro­lina. Pe lângă cei 15 morţi, semnalaţi aseară, se a­­nunţă că incă cinci per­soane au dispărut şi nu se cunoaşte soarta lor. Preşedintele Roosevelt a numit o comisiune pen­tru ajutorarea sinistraţi­lor, care sunt un număr de câteva mii. Deoarece apele au înce­put să scadă, se speră că regiunea va fi scutită de o nouă catastrofă asemănă­toare cu aceia din 1936. Totuși apele râului Ohio continuă să se reverse, pa­ralizând complect activi­tatea in orașul Wellsburg. Pagubele sunt evaluate la 500.000 dolari. * LONDRA, 28. (Rador).— Inundaţiile au provocat până acum pagube de 3 milioane dolari în regiu­nea London, din statul Ontario (Canada). Se pare totuşi că situa­ţia din zona inundată s-a ameliorat întrucâtva. Câteva sute din cei 6000 locuitori ai oraşului Lon­don, cari au evacuat lo­cuinţele de teama inunda­ţiilor nu vor putea să se întoarcă pe la casele lor până peste câteva zile­ oraşului. Munţii Tazlăului de lân­gă oraşul nostru sunt acoperiţi de zăpadă. Populaţia a îmbrăcat iar haine­le de iarnă, iar în case se face foc. Recolta de fructe e compormisă. — In urma ploilor, căzute asupa regiunii noastre, apele Bistriţei s’au umflat şi s’au revărsat în luncă. Cârciuma d-lui Neculae Tipa, si­tuată la podul Blăgeşti, e înconju­rată de apă. Inundaţiile din Iugoslavia Apele cresc mereu BELGRAD, 26. (Hador)1— In urma ploilor care au conti­nuat să cada în cursul zilei, nivelul apelor marilor râuri Sava şi Morava creşte mereu. Numeroase suprafeţe însă­mânţate sunt inundate. O co­misi­e special instituită la Bel­grad şi compusă din reprezen­tanţii diferitelor ministere pen­tru ajutorarea locuitorilor din regiunile inundate, precum şi pentru a proceda la salvarea şi evacuarea populaţiei şi ani­malelor din regiunile sinis­trate, s’a întrunit azi dimi­neaţă pentru prima oară la ministerul de interne. S’au luat unele hotărîri in special in ce priveşte proteja­rea împotriva inundaţiilor a împrejurimilor oraşului Ca­­baţ şi Obrenovaţ. Prima ploae torenţială în Capitală De la 1929 n am mai avut un Aprilie atât de rece După ultimile ştiri transmise de staţiunile de radio din străinătate, rezultă că e în curs de formare un curent perturbător, cum se spune în buletinele meteorologice, care va dirija spre continent anticiclonul din Nord-Vestul Oceanului Atlantic şi în consecinţă e de aşteptat să avem săptămâna viitoare, de Paşti, o vre­me mai bună. Deocamdată ne găsim in faza ploilor generale, aşa cum s’a a­­nunţat în cronica precedentă. Aversele se apropie de sfârşit. Pe alocuri, în vestul Ardealului, cerul a început să se însenineze. In vechiul Regat plouă mereu, zi şi noapte. MUNŢII ACOPERIŢI DE O NOUA ZAPADA Deşi aversele au fost torenţiale, fi­ind însoţite de puternice manifesta­tion­ electrice, totuşi o parte din nimbuşii mari s’au transformat in nori de zăpadă. A nins iar in munţii Muscelului, în Bucegi, pe munţii Bu­zăului, in Vrancea şi pe Ceahlău. Cei cari vor pleca de Paşti la munte vor avea prilejul să facă sky, prilej rar de Paşti. Cu atât e mai surprinzător acest val de frig anul acesta când sărbătorile cad târziu, în Mai. Temperaturile minime au coborit la următoarele cifre, prea joase pen­tru un sfârşit de Aprilie: Rucăr minus 4 grade Borsec minus 3 grade Sinaia minus 1 grad Bucureşti plus 4 grade Balcic plus 6 grade De altfel asemenea cifre se pot în­registra şi la un sfârşit de August, după un ciclu de ploi abundente. PRIMA RUPERE DE NORI IN CA­PITALA Aseară am avut la Bucureşti pri­ma rupere de nori din cursul acestui an, însoţită de grindină şi de mani­­festaţiuni electrice de aceiaşi tărie ca intr’o lună de vară. Ruperea de nori a fost precedată de vijelie şi fulgere in zig-zag care au brăzdat cerul dela un capăt la altul al Capitaei, urmate de tunete. Dela 1929 n’am mai avut un Apri­lie atât de rece. Prognoza arată o compensare de căldură in primele zile ale lunei Mai. Grindină in Durostor SILISTRA, 28. — In tot cuprinsul judeţului nipstru, au căzut ploi to­renţiale, cari au provocat inundaţii. Acum, câteva zile în unele sate a căzut grindină atât de mare, încât viei după 24 de ore nu s-a topit. Grădinile şi pomii fructiferi au a­­vu­t de suferit de pe urma grindinei. A nins pe munţii Tazlăului BUHUŞI. 28.­­ De aproape 6 zile, temperatura a fost scăzută şi o L. FLORIN LA 1 MAI MAGAZINELE VOR FI DESCHISE Ministerul muncii ne trimite spre publicare următorul comunicat: In urma intervenţiei mi­nisterului de industrie şi comerţ şi a organizaţiilor profesionale de­­comer­cianţi, ministerul muncii a hotărit ca în ziua de 1 Mai magazinele să fie deschise, urmând ca sala­riaţilor din aceste între­prinderi să li se acorde o zi de odihnă săptămâna viitoare. Frizeriile vor fi deschi­se a doua zi de a treia zi de Paşti numai până la ora 12. O PRECIZARE In legătură cu aceste dispoziţii „’Viitorul" oficiosul guvernului scrie: Anul acesta, ca niciodată până acum, ziua de 1 Mai a căzut, exact, in ajunul celei mai mari sărbători creştineşti, Sf. Paşti. Cum această zi este considerată, aproape in toate ţările din Europa, ca zi de odihnă pentru muncitori, urma ca în Sâmbăta Sfintelor Paşti, să fie Închise şi toate magazinele. Acest fapt ar fi tulburat, nu numai desfăşurarea normală a comerţului, care in ajunul acestei mari sărbă­tori este foarte activ, dar ar fi adus şi mari pagube materiale negustori­­mei, mărfuri cari se strică, etc. Faţă de această situaţie ministe­rul de industrie şi comerţ şi organi­zaţiile profesionale de comercianţi au intervenit pe lângă ministerul muncii, cerând ca in ziua de 1 Mai magazinele să fie deschise. Ministe­rul muncii, luând în consideraţie motivele care au determinat această intervenţie a hotărit, în mod excep­ţional ca Sâmbătă, când anul acesta cade 1 Mai, magazinele să fie des­chise, urmând ca salariaţilor din a­­ceste întreprinderi să li se acorde o zi de odihnă in săptămâna viitoare. Frizeriile vor fi deschise a doua zi şi a treia zi de Paşti, numai până la ora 12 din zi”. CUM SE VA SERBA ZIUA Organizaţiile partidului social­­democrat şi Confederaţiei generale a muncii, din Capitală, vor serba ziua de 1 Mai, printr-o întrunire pu­blică ce va avea loc Sâmbătă dimi­neaţa, orele 10, la sediul din str. Iz­vor 37. In urma refuzului partidului so­cial-democrat de a încheia frontul unic muncitoresc de 1 Mai, parti­dele socialist-unitar şi socialist­­din str. Smârdan, vor sărbători Îm­preună Ziua Muncii, Sâmbătă 1 Mai, la orele 10 dimineaţa, printr’o întrunire publică, la sediul socialist unitar, din str. Sf. Ion Nou, colt str. Patriei. • "•••«rrfcV«'"' ' Vor lua cuvântul militanţi ai am­belor partide muncitoreşti, cari vor afirma toate revendicările şi lozin­cile clasei muncitoare, stăruind a­­supra necesităţii reconstituirii uni­tăţii muncitoreşti. Muncitorii şi cetăţenii sunt che­mat să ia parte la această întru­nire. » Cutremur de păm­ânt in Ungaria BUDAPESTA. 28. (Rador). — la Kecskemét s’a resimţit azi diminea­ţă un cutremur de pământ, care a fost însoţit de puternice sinduriî subterane. Nu se semnalează victime. ■ 1 Bâzu Cantacuzino și-a amânat din nou plecarea LONDRA, 28 (Rador). — Din catt­t­ea timpului defavorabil, Băzu Can­­tacuzino a fost nevoit să-și amâne din nou plecarea de pe aerodromul Hatfield. BB43BCM r.- yrr (U «r • - —i Un groasnifl îiMîentiiv la Stockholm

Next