Dimineaţa, mai 1937 (Anul 33, nr. 10905-10933)
1937-05-01 / nr. 10905
Pagina 2-a PUNEREA PETREI FUNDAMENTALE AEROPORTULUI CIVIL DE LA SOMESENI CLUJ. 29. Azi la amiază pe testul expropriat special între flotila gardă Someșeni, și comuna Apahida a avut loc festivitatea puerii pietrei fundamentale a noului eroport civil, care va deservi în iitor interesele capitalei Aredailui. Aeroportul de la Someşeni Cluj a întrece în dimensiuni cele carie construiesc în prezent la Orada, Arad, Timişoara, Sibiu, etc. La festivitate au participat între lui d-nui general Ivaşcu; dr. Eulen Dunca, prefect de judeţ; dr. Nicolae Drăgan, primarul municipiului; C. Costescu, inspector general de siguranţă; consulii Ungarei, Poloniei şi Norvegiei; Grigore Romanovici, vice-preşedintele Camerei de comerţ; dr. Mutică, primul ■ecretar al Camerei; comandor Cetreanu, maior Ionas de la Şcoala de pilotaj; dr. Filip, Nicolae Râmboiu; inginer Sorin Niculescu; inginer Paul, etc. După săvârșirea unui serviciu religios de către preotul militar Căpitan Coseriu, s’a semnat actul fundamental. S’a procedat ,apoi la zidirea actului după care au urmat cuvântările: cuvântarea d-lui comandor D. IOSIPESCU D. DUMITRU IOSIPESCU, comandor al aeroportului civil Cluj, a mulţumit călduros tuturor acelora cari i-au dat ajutorul material şi moral în greaua misiune a realizării acestui aeroport. Luând ca pildă dorinţa M. S. Regelui Carol al II-lea exprimată cu ocazia inaugurării aeroportului din Cernăuţi, cât şi de realizările făcute în ţara noastră pe acest tărâm, in măsura forţelor mele m’am străduit şi am pus tot sufletul pentru a ajunge la sărbătorirea zilei de astăzi. Piatra fundamentală ce se pune astăzi pe acest teren, în prezenţa dv, este numai un început al programului nostru, urmâm ca în cursul anului cu concursul dv. să desăvârşit lucrările începute. Pe cât ne va fi posibil vom căuta a strânge legăturile şi pe mai departe între autorităţile locale, ca în comun acord să putem construi unul din cele mai moderne aeroporturi din România spre folosul nostru şi al desvoltării comerciale, economice, culturale, al acestui municipiu. I D. comandor Iosipescu termină prin a aduce mulţumiri presei pentru concursul deosebit pe care l-a acordat acestei probleme. CUVÂNTAREA D-LUI PRIMAR DR. N. DRAGAN Conducerea municipiului Cluj şi cetăţenii lui se bucură din inimă oride câte ori au fericirea să-şi înmulţească instituţiile menite să ţină la curent cu cele din urmă rezultate ale ştiinţei şi să-i înalţe pe cele din urmă trepte ale civilizaţiei. Aeroportul municipiului Cluj, a cărui piatră funadmentală am pus-o astăzi, este menită să fie o verigă din marele lanţ de staţiuni ale celui mai rapid mijloc de locomoţie prin care municipiul nostru va fi legat de cele mai importante centre ale tuturor statelor lumii. Astfel legăturile economice, politice şi culturale cu aceste centre ne vor fi foarte mult uşurate. Transportul aerian a ajuns să fie mult mai ieftin decât cel cu trenul şi autobuzul. Rămâne numai să se popularizeze şi astfel să se poată desvolta şi mai mult şi să ajungă cel mai folositor şi totodată mai practicat mijloc de promovare a păcii şi civilizaţiei. Municipiul Cluj are regretul că nu a putut şi nu poate face mai mult decât ceea ce a făcut. In numele cetăţenilor acestui municipiu aduc mulţumirile cele mai călduroase şi asigurarea celei mai adânci recunoştinţe comitetului de iniţiativă în frunte cu d-nii prefect Eugen Dunca şi comandor Iosipescu, precum şi tuturor sprijinitorilor cu gândul, vorba şi fapta a acestei deosebit de importante instituţii în viaţa viitoare a Clujului şi a Ţării. C. dr. EUGEN DUNCA a arătat importanţa festivităţii care trebue să mândrească pe orice român. A stăruit de asemenea asupra rolului covârşitor pe care îl va deţine în viaţa economică a Ardealului, aeroportul civil de la Someşeni-Cluj construit pe locul unde acum şapte ani a aterizat Suveranul. D. prefect dr. Dunca a terminat cuvântarea strigând „Trăiască Regele, trăiască Patria română“. La urmă s-a servit asistenţei o gustare. „UNESCO NI UMĂR SPECIAL DE PAȘTI “ apărut Nr. 450 Editura „Adevĕrul” s.a. Revistă tipărită Titî' la hemogravmă NTRU TOT «o» următorul S'im»n Pregătiri de Paşti — Cum putem petrece sărbătorile cu şi fără radio — A. B. C.-ul TELEVIZIUNII — Curs de televiziune pe înțelesul tuturor — Ampificatorul de putere — Întrebuinţarea lămpilor noui în amplificatorii de sector — RADIO-REPORTAJUL ÎNCORONĂRII — 58 microfoane — 760 km. cabluri — O armată de speakeri și technicieni — Transmisiuni prin televiziune — „GALENA LILIPUT" Cel mai puternic menaj cu galenă pe game de unde — Voiaj-Triumf 3 B — Un aparat de voiaj cu 3 lămpi la baterie — Tabloul complect al posturilor pe unde medii şi lungi. Sfaturi practice—Curiozităţi—Actualităţi Programele complecte ale tuturor posturilor europene pe săptămâna 2 Mai — 9 Mai 1937 Preţul 7Lei 40 PAGINI I VIN PAŞTILE! Cruţaţi-vă stomacul — Feriţi-vă de dispepsii — OUĂLE Şl CARNEA — Alimente preţioase privite prin prisma medicului — SPORTUL Şl BOLILE FEMEIEŞTI — Femeea gravidă şi gimnastica, Sportul şi menopauza — CONSTIPAŢIA GRAFOLOGIE VARITĂŢI etc ele, precum şi numeroase alte articole de popularizare au apărut în ultimul număr al excelentei reviste Idediad TINEREŢE • SĂNĂTATE • FRUMUSEŢE EDUCAŢIE SEXUALĂ 20 PAGINI LA HELIOGRAVURA 5 LEI RADIO Programul pentru Vineri 1575 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCURESTI 12 kw. 823 kHz. 13.00: Concert de prânz. Muzică clasică (discuri): Simfonia de Joh. Crist. Bach (orch. simf. din Amsterdam, dirij. de Mengelberg; Concertul in la bemol pentru 4 piane și orch. de coarde de Vivaldi-Bach şi Partea a doua din Concertul în si minor pentru 4 viori, clavecin şi orch. de Vivaldi (Telef.); Arie din „Anotimpurile” de Haydn (voce : Friedrich Schorr); Sonata pentru flaut şi instrumente de coarde de Alexandro Scarlatti (quintetul instrumental din Paris); Suita Nr. 3 în re major de Joh. Seb. Bachorch. Conservatorului din Bruxelles, dirij. de Désiré Defauw). 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Ştiri interne şi externe. Sport. 18.00: Concert de muzică religioasă gregoriană al Asociaţiei pentru cultivarea şi răspândirea muzicii religioase — condus de Paul Constantinescu. Cuvânt introductiv de Pr. I. D. Petrescu: Două intruituri arm. de pr. I. D. Petrescu: a) Vărsatu-s’a dragostea lui Dumnezeu în inimile noastre; t) Făcutu-s’a Domnul sprijinitorul meu; O, mare mister-motet de Vittoria; Doamne nu sunt vrednic, motet de Vittoria; Eu sunt pâinea cea vie, motet de Palestrina; O, voi toţi, motet de Vittoria. 18.40: Muzică religioasă, Alexandru Lupescu (canto); Passi Flora de Sgambatti; Fanis angelicus de Paul Fauchey; Cântare de René Quidheuf; Milueştemă Doamne din carterul „Paulus” de Mendelssohn. 19.00; Sfânta slujbă a prohodului — transmisă de Sf. Patriarhie. 21.30; Radio-jurnal; Sport. 369 m. MILANO. 21.30: cronică; 22: dramă; 23.15: concert vioară-pian; 24: ardio jurnal; 0.15; dans; 420.8 m. ROMA. 18.15: concert; 20.05: turism; 19.50; comunicate; 21.05: ora, radio jurnal; 21.30: cronică; 22: concert simfonic; 23: conferinţă; 23.10: varia; 24; radio jurnal; 0.15: dans; 431.7 m. PARIS P. T. T. 20.30: int; 21; cântece; 21.15: plăci; 20.30: inf.; 21.30: inf; 24; causerie; 0.30: inf.; 0.45: plăci; 4702 m. FRAGA. 19.55: culturale ; 20.10: concert; 20.15: conferință; 20.40: piesă; 22; concert; 23: ora, inf.; 23.25: plăci; 24: inf. 1. rusă; 506.8 m. VIENA. 20.45: concert variat; 22.30: concert simfonic; 21.10: met. inf.; 23.20: concert simfonic (urmare; 0.05: dans; 0.30; comunicate: 549 m. BUDAPESTA. 13.05: reportaj; 14.30: plăci; 16.30: varia; 18.30: orch. ţigani; 19.10: reportaj; 19.50: conferinţă; 20.30: operă; 22: ştiri politice; 23.20: inf. met.; 23.40: concert orch. ţigani; 0.05: conferinţă franceză; 0.26: orch. ţigani; 1.05: inf. 1339 m. VARŞOVIA. 18.15: actualităţi; 18.50: actualităţi; 19: sport; 19.20: plăci; 19.45: progr. următor; 19.50: causerie; 20: lectură; 2020: emisiune; 21.15: concert simfonic; 23.30: sketsch; 23.45: dans. DIMINEAȚA Programul pentru Sâmbătă 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 13.00: concert de prânz — Muzică serioasă (discuri); Uvertură în re major de Haydn (arch. filarm. din Viena, dirij. de Robert Heger); Sonată de re major de Scarlatti (clavecin: Roesgen- Champion); Finale Allegro din Quartet No. 1 in re major de Dittersdorf (quartetul Lener);Dublu concert în re minor, da Bach (2 viori: Yehudi Manuhin si George Enescu);Simfonia Nr. 40 in sol minor de Mozat (orch. simf. din Berlin, dirij. de Bruno Walter); Tocata si Fuga de Bach orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowski). 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vremii. Ştiri interne şi externe. Sport. 19.09: Ora. Mersul vremii. 19.02: „MESSIA“ — oratoriu de Haendel (discuri). (Executat de orch. şi corul Societăţii de Radio engleze, dirij. de Thomas Beecham). 21.25: Sfântul evanghelist loan, de prof. Ion Savin. 21.45-22.30: Concert de muzică religioasă (retransmis de la Biserica Evanghelică) : Johannes Stadelmann (orgă), Vasile Jianu (flaut) și George Jerosevici (viola de gamba); Diamona în mi minor pentru orgă de D. Buxtehude; Sonata pentru flaut şi orgă de G. F. Haendel; Coral şi 2 variaţiuni pentru orgă de G. Walther; Sonata pentru flaut, viola da gamba şi orgă de J. Leclair; Coral pentru orgă de J. S. Bach; Arie de Forpora şi Arie de Tenaglia; Preludiu pentru orgă de J. S. Bach. 24.00; Sf. Slujbă a învierii Domnului — retransmisă de la Sf. Patriarhie din București. 369 m. MILANO. 21.30: turism; 21.40: varia; 22: concert; 23.10: varia; 23.45: dans; 24: radio jurnal; 420.8 m. ROMA. 18.15: quartet feminin; 19.50: comunicate; 20.05: turism; 21.05: ora, radio jurnal; 21.30: turism; 21.40: varia; 22: intermezzo; 52: radio jurnal; 431.7 m. PARIS P. T. T. 21.30: inf.; 22: surprize; 22.30: dramă; 0.46: plăci; 1: met.; 1.05: dans. 4702 m. PRAGA. 18.35: emisiune germană; 19.50: inf. bul. met.; 19.55: plăci; 20.10: scenă; 20.35: program popular; 23: sport, ora inf.; 23.25: dans transmisie cafe; 0.30: concert religios; 506.8 m. VIENA. 21.30: concert; 22.35: plăci; 22.35: dans-plăci; 23.10: inf. sport; 23.30: muzică vieneză; 0.30: comunicate. 549 m. ECOEPESTA. 13.15: concert; 14.40: concert vocal; 16.15: varia; 17.15: povestiri; 17.45: met. inf.; 18: artişti, causerie; 18.30: concert pian; 19.10: reportaj; 19.30: lieduri ungare; 20.30: conf. expoziţia in tern. Budapesta; 21: piesă; 22: inf.; 22.20: concert; 23: met.; 23.30: plăci; 1.05: inf. 1339 m. VARŞOVIA; 10.50: actualităţi; 20: emisiune pentru polonezii din străinătate; 20.30:concert; 21.05: concert viața; 21.45: radio jurnal; 2155: actualități; 22: concert; 23: comedie; 23 30: dans. UN SFAT MEDICAL PE ZIDe la câine la om şi vice versa Cercetări noui au dovedit că boala câinelui — jigodia — este identică cu gripa. Epizootii de jigodie a câinilor (boala bântuie şi între vulpi, pisici, maimuţe, lupi) sunt adesea urmate de epidemii de gripă la oameni. Jigodia câinilor are de altfel aceleaşi simptome ca și grippa oamenilor. Prof. Nicolle (laureat al premiului Nobel) a dovedit că un om sănătos poate transmite jigodia de la un câine bolnav unui câine sănătos. Celebrul medic francez Remtinger propune ca jigodia câinelui să fie tratată cu „ser de convalescent” extras din sângele stăpânului său ce a suferit de grippă şi s’a vindecat. E pentru întâia oară că aud de aşa ceva. De ce nu? Până acum animalele ne dădeau sângele lor ca să fabricăm seruri şi vaccinuri pentru noi oamenii. Iată că a venit vremea să salvăm şi noi, oamenii, pe animale, aceşti „fraţi minori“ ai noştri. Dar s’a propus ca şi bolnavi de grippă gravă să se trateze cu ser fabricat din sângele câinilor convalescenţi după... jigodie! Doctorul Ygrec Maestrul Enescu invitat şi pentru anul viitor in America Se afirmă, fără exagerare, că ceea ce s’a petrecut cu prilejul concertelor maestrului Enescu , în America, depăşeşte tot ce s’a văzut până acum. Şi prin el România a repurtat un adevărat triumf. La ultimul concert la New-York — după întoarcerea din turneul din Canada — direcţia imensei Town-Hal, a pus scaune în plus pe scenă, lăsând deabea loc pentru concertist şi acompaniator. Intre miile de persoane care au asistat erau şi americani şi străini. Aplauzele erau o adevărată deslănţuire de entuziasm. Pe buzele tuturor se auzeau expresiile: „Marvelous!” — „Wonderful” — „Etraordinary’. Criticii muzicali, cei mai mari ai Americii au epuizat expresiile de laudă şi admiraţie. Alin Downe l-a numit „The Lord of muzic” — iar mai departe spunea: „Să îngenunchiem în faţa lui şi să-l ascultăm mult, mult, veşnic”. Recepţiile şi sărbătoririle s-au prelungit până în momentul îmbarcării pe vapor. „The Beethoven Socity” a dat o mare recepţie la care a participat toată lumea artistică şi intelectuală. Cu acest prilej — printre alţii — a vorbit faimosul Damrosch, proclamând pe Enescu „cel mai mare artist al zilelor noastre”. In ajunul plecării i s-a dat un mare banchet românesc, organizat de un comitet compus din preşedinţii tuturor organizaţiilor româneşti. Nu se poate descrie entuziasmul ce a domnit la această manifestaţie a românilor din New-York. Au vorbit cu acest prilej d. Mircea Babeş, secretarul Legaţiei din Washington, d. L. Wolfson, care a închinat pentru sănătatea maestrului spunând că „nu se poate încheia, această festivitate, fără a ne îndrepta gândul către iubita noastră Ţară natală”. I s’au dat maestrului numeroase daruri, între cari un tablou alegoric Balomir, etc. datorit pictorului Paleologu și un După un serviciu divin, oficial,de leton din partea clubului democratic român. Maestrul Enescu a fost invitat să conducă in stagiunea viitoare opt concerte cu marea orchestră simfonică la Carnegie Hall. Aceste concerte vor avea loc în a doua jumătate a lunei ianuarie 1938. Maestrul a mai semnat un mare număr de angajamente strălucite pentru la anul. Poşta redacţiei Un cititor: Aveţi dreptate să-l acţionaţi în judecată şi, fireşte, să cereţi daune. In nici un caz, înainte de a termina încurcăturile pe cari le aveţi acum. Mai aşteptaţi. D. Lazăr Hirsch-Scăeni: Numai un avocat vă poate aranja această chestiune, care de altfel este destul de greu de rezolvat. Totuşi, adresaţi-vă unui avocat cunoscut al dr. D. Mitică Săceanu: Trimiteţi la laboratorul „Dr. Cantacuzino”, Bucureşti. Edith: Nu vă putem spune; este imposibil să nu găsiţi o atare combinaţie, dacă fireşte, ea va fi folositoare şi celei de a doua persoane. Adresiați-vă de ex., oricărui constructor de blocuri și vedeți ce se poate face. Urmărirea a doi periculoşi evadaţi GALAŢI, 28.—Parchetul a primit o adresă telegrafică din partea autorităţilor din Craiova, prin care se anunţă evadarea din acest arest a doi temuţi răufăcători. Ei sunt Butucea Gheorghe şi Ioan Dumitriu. Deoarece autorităţile din Craiova au indicii că evadaţii s’ar fi refugiat in oraşul nostru, s‘a cerut parchetului Covurlui să dea dispoziţiuni poliţiei locale să întreprindă investigaţii în această direcţie. Furt de mărfuri de pe vapoarele ancorate la Galaţi GALAŢI, 28. — Agenţii Floareainului şi Oprea, de la căpitănia portului au făcut o descindere azi dimineaţă în biroul magazionerului Starga din docuri. Agenţii au descoperit o importantă cantitate de mărfuri de coloniale şi cereale sustrase de pe vapoarele ancorate în docuri. La căpitănie Straga a declarat anchetatorilor că mărfurile i-au fost aduse în mai multe rânduri de către doi muncitori cari au şi fost arestaţi. Parchetul fiind sesizat a delegat pe d. comisar ajutor Frateş să participe la facerea anchetei. PĂRINŢI copiii voştrii trebuie să citească CUVINTELE de PAŞTI scrise de MARIN MOŞin NUMĂRUL SPECIAL DE PAŞTI al revistei „Dimineaţa Copiilor“ care a aprut în culori în 24 pag ni Un exemplar Iei 7 Cerefi-I de la chioşcul de ziare şi debitul de tutun chiar azi. Munca de folos obştesc in satele Clujului CLUJ, 29. Duminică a avut loc in comuna Luna de sus, din judeţul nostru, solemnitatea inaugurării muncii de folos obştesc. Cu acest prilej au fost concentrate câteva sute de tineri premilitarri, in frunte cu comandanţii lor din comunele Luna, Vlaha, Stolna, Floreşti, etc. La festivitate au luat parte pe lângă un numeros public, consilierii comunali în frunte cu primarii şi notarii, un delegat al judeţului, prim pretorul plăşii Gilău, Traian preotul Rusu Radu, d. Traina Dalomir a ţinut o cuvântare despre importanţa muncii de folos obştesc. D. Dumitru Vasu, comandantul subcentrului Gilău, s-a ocupat, între altele, de lucrările ce urmeaza a fi executate. A urmat defilarea premilitanlor in sunetul fanfarei şoimilor din comunele Floresti şi Luna de Sus. VIZA CARNETELOR OFIIERILOR DE REZERVA Ordinea în care trebuie să se prezinte la viză la reşedinţa Cercului de recrutare Bucureşti, din strada Uranus No. 6 este următoarea: Litera S, Ş în zilele de 29 şi 30 Aprilie şi 6 şi 7 Mai 1937; literele T, T în zilele de 7, 8, 11 şi 12 Mai; litera U în zilele de 13, 14 şi 15 Mai; litera V în zilele de 17, 18, 19 şi 20 Mai; literile X. Y. Z în zilele de 22, 24 şi 25 Mai 1937. In zilele de 26, 27, 28, 29 şi 30 Mai 1937 vor viza toţi acei care nu s’au putut prezenta cu carnetele M. E. 1. la viză în zilele fixate mai sus. Acei cari nu se vor prezenta la M. E. 1 prin procuratori sau om de viză Cu carnetul Md. E. 1. în timpul serviciu, arătând în scris adresa şi prevăzut mai sus, vor fi urmăriţi celelalte date cerute de cerc, potrivit art. 7 din legea poziţiei of. Ofiţeri noui avansaţi precum şi a, în rez. art. 224 bis din codul just, cei care vizează, pentru cercurile de militare şi i se vor trimite în judecata recrutare străine (provincie) se vor I Cons. de război a corpului 2 armată Prezenta personal, , pentru a fi pedepsiţi ca atare, „ In conformitate cu instrucţiunile M. St. M. No. 7701-933, Cercul de recrutare Bucureşti aduce la cunoştinţă că în intervalul de timp dela 1 Martie—31 Mai 1937 are loc la Cercul de recrutare Bucureşti, viza carnetelor Mo. E. I. a d-lor ofiţeri de rezervă şi în rezervă, precum şi controlul echipamentului, harnaşamentului de campanie, in fiecare zi de lucru dela orele 8-13, unde d-nii ofiţeri se vor prezenta cu carnetele respective. D-nii ofiţeri de rezervă superiori au latitudinea de a trimite carnetele / / FRUMOASA DIN PERTH — Roman — Iaca spun! Dar să nu dai pe urmă pe mine vina că ţi-am dat veşti proaste înainte de-a merge la biserică la sfânta ie vrut s-o las după predica preotului, dar, dacă porunceşti, află că ai pierdut pe cel mai bun prieten ce-a strâns vreodată mâna unui om şi că târgul Perth plânge pe cel mai viteaz burghez care a ţinut sabia în mână. — Henri Smith! Henri Smith! strigară in acelaş timp şi tatăl şi fiica. — Chiar el! Şi poate din vina voastră! — spuse Dorotea. — Atâta caz aţi făcut pentru că a mers la braţ cu o cântăreaţă, de parcă ar fi fost vorba de-o... Dorotea ar mai fi vrut să spuie multe, dar Simon strigă fetei sale, care încă nu ieşise din iatac. — Nu te potrivi, Caterino, la vorbele unei babe nebune! Mă duc numaidecât să aflu ştirile adevărate. Şi luându-şi toiagul, bătrânul dete la o parte din care-i pe Dorotea şi ieşi in uliţă, alergând după mulţimea ce se strângea în uliţa Mare, în vreme ce bătrâna, rămase bodogănind şi dând din mâini. — E inimos el şi vrea să facă treabă bună; dar parcă-l văd întorcându-se cu capul spart, să-l oblojesc şi să-l lecuiesc. Altfel, săraca Dorotea, nu-i bună la nimic; tot ce spune-i minciună, tot ce-i iese din gură e născocire şi poveşti... Auzi, poveşti! Moş Simon o fi crezând că Henri Smith are un cap de fier, ca nicovala lui, ca să nu se spargă când năvăleşte o ceată întreagă de munteni asupra lui? Pe când bodogănea astfel, o apariţie neaşteptată îi răsări înainte, întrerupându-i şirul vorbelor: un înger palid, cu ochii rătăciți, cu părul despletit. Părea atât de înspăimântată, că bătrâna rămase cu gura căscată, uitându-și de supărare. — Maica Domnului! — spuse ea. — Ce rău arăţi, drăguţa mătuşii! — N’ai spus că cineva a murit? — bolborosi Caterina, cu greutate, de par’că urechile şi limba n’ar mai fi putut-o sluji bine. — A murit, da, a murit de-al binelea! — N’ai să mai poţi să-i faci mutre şi să te uiţi urît la el. — A murit! — murmură Caterina cu voce stânsă, l-au ucis muntenii ? — Eu aşa cred! Se omoară şi burghezii între ei, varsă și nobilii adesea sânge, dar eu așa cred că isprava asta e a muntenilor. Nici unul din Perth n’ar fi cutezat, nobil ori de jos, să se măsoare cu Henri fierarul. Nici vorbă c’a fost o uneltire la mijloc; are să se afle, nici vorbă— Muntenii! — repetă Caterina, urmărită de-o idee ce-o îngrozea. O! Conachar! Conachar! — Aşa cred şi eu, c’ai spus vinovatului pe nume. Ţi-aduci aminte de sfada lor din seara Sfântului Valentin şi muntenii au bună ţinere de minte, mai ales când e vorba de ocări. Ii tragi unuia o palmă de Sfântul Martin şi obrazul îi incă ros de Rusalii. Dar care diavol o fi îndemnat pe răii aceștia să scoboare la târg? — Vai! eu, eu am trimis după Conachar !... Stăteau la pândă și eu i-am adus în preajma prăzii lor. Dar vreau să mă încredințez cu ochii mei... și vom vedea pe urmă.... dacă... Să-i spui tatii că mă întorc îndată. — Ţi-ai pierdut minţile? — strigă Dorotea alergând după Caterina care trecea pragul. Cum ai să ieşi aşa nepieptănată, în drum, când ţi se spune Frumoasa din Perth? Na, c’a plecat! Ce-am să spun eu acum bătrânului măruşar, că n’are să mă creadă?... Vai! Săraca de mine! Ce Miercurea cenuşii!... Ce-i de făcut? Să pornesc după stăpân, să-l caut in mulţime, am să fiu călcată în picioare fără milă! Să fug după Caterina care nici nu se mai vede şi pe care nu pot s’o ajung din urmă? Ce să fac, măiculiţă? Mă duc şi eu la Nicol bărbierul, să-i povestesc pătărania. In vreme ce Dorotea făcea aşa cum spusese, Caterina alerga cu paşi repezi pe uliţele Perthului, fără a vedea nimic din ce se petrecea în jur, neavând nici broboadă nici şal, aşa cum se cuvenea să poarte o femee cumsecade pe acea vreme. Altădată, o asemenea purtare ar fi părut ciudată şi-ar fi stârnit vorbe: acuma toată lumea era preocupată a cere ştiri şi-a da veşti de cele ce ştiau asupra întâmplării. Nimeni nu băgă în seamă cum e îmbrăcată şi ce înfăţişare speriată are. O lăsară să-i urmeze drumul în linişte, fără a-i da mai multă atenţie ca celorlalte femei ce alergau încolo şi’ncoace, duse de frică ori de curiozitate, ca să afle ştiri sau să se întâlnească cu prietenii de a căror soartă se temeau. In goana ei, Caterina simţi că e cuprinsă ia ea de panica tuturor şi cu greu se stăpâni să nu repete şi ea strigătele de groază şi tânguirile ce-i răsunau în urechi. Totuşi, izbuti să-şi urmeze drumul, ca dusa de-un vis urât, aproape sburând cu inima străpunsă de-o presimţire ce-i spunea că s’a întâmplat ceva înfiorător, ceva de care nu-şi putea da bine seama. Omul care o iubea, pe care-1 respecta pentru însuşirile lui frumoase, pentru care simţea o duioşie pe care nu vroise să şi-o mărturisească până atunci, omul acela murise poate din vina ei. Intr’o clipă de rătăcire, făcuse legături închipuite între uciderea lui Henri şi scoborîrea lui Conachar din munţi; şi gândul acesta, deşi făurit în grabă, avea aparenţa realităţii şi ar fi părut de crezut Caterinei, chiar de-ar fi avut vreme să-l judece. Fără a mai sta la gânduri, mânată de dorinţa de a se încredinţa cu ochii ei de grozăvia săvârşită, se îndreaptă spre casa pe care cu o zi înainte ar fi ocolit-o, cu mândrie. Cine-ar fi putut, în seara de lăsata secului, s’o încredinţeze pe Caterina Glover, că mândră, cumpărată şi neînduplecată cum era, va alerga, în dimineaţa de Miercurea-cenuşii, înainte de leturghie, pe străzi, cu părul despletit, cu hainele în neorânduială, ca să ajungă cât mai repede la locuinţa iubitului ei, pe care îl credea nedemn de iubirea ei? Şi totuşi aşa era. Apucând-o pe drumul cel mai uşor, din instinct, ferindu-se de străzile pe care era îmbulzită mulţimea, ocoli pe hudiţi întortochiate, pe acelaşi drum pe care mersese şi Henri, conducând pe cea pe care o luase sub ocrotirea sa. Alarma şi spaima erau aşa de mari, că până şi ulcioarele acestea, deobicei, singuratece, acuma erau pline de trecători. Văzând-o, unii dintr’înşii clătinară din cap, în semn de compătimire, schimbând priviri de înţelegere. In sfârşit, fără să ştie ce face, Caterina bătu în uşa iubitului ei. La zgomotul trezit de ciocanul da la intrare lovit de două ori, o tăcere par’că se aşternu. Fata simți că neliniştea care o îmboldise la acest pas disperat, creşte încă. . . — Deschide, deschide, Henri, dacă mai ești în viață! Deschide, dacă nu vrei să găseşti pe Caterina Glover moartă, pe pragul casei tale! Pe când striga astfel, încredinţată că urechile celui pe care-1 chema n’o mai puteau auzi, cel invocat ar pării în persoană, tocmai la timp ca s’o prindă în braţe. Bucuria neţărmurită pe care o simţi fierarul la această apariţie neaşteptata, era amestectă cu uimire şi Si căci ochii închişi, buzele albe şi validitatea feţei păreau a spune ca viaţa fugise din trupul iubit. Henri râmase liniştit în casa, ^cu toate strigătele de larmă ce-i r®,coneau de multă vreme în urechi, hotărît să nu se avânte singur într’o încăierare pe care o putea ocoli; şi numai când i se trimise porunca din partea judelui şi a oamenilor de lege, se pregăti, ca orice burghez de treabă, să iasă în uliţă, înarmat cu scutul şi paloşul. _ — E nedrept, — spuse el,sa nu totdeauna împins în fruntea tuturor, certurilor târgului. Sunt sigur ca sunt fete în Petri care spun galanţilor: „du-te, fă-ţi datoria ca unu, viteaz, dacă vrei să-mi meciţi dragostea“; cu toate acestea, nimeni nu se adresează acestora ci vino la mine, la mine care nu pot sa-mi fac datoria de bărbat apărând o biată cântăreaţă şi care n’am voie să sar în ajutorul cetăţii mele, cana e în primejdie cinstea ei, căci mofturoasa de Caterina mă face numaidecât bătăuş şi desfrânat! Acestea erau gândurile ce-l frământau, când, deschizând uşa ca să iasă, primi în braţe pe aceia care-i era mai scump decât orice pe lume, şi pe care se aştepta atât de puţin s’o vadă. Amestecul acesta de bucurie, uimire şi nelinişte, nu-l impiedică să aibă prezenţa de spirit necesară într’o astfel de împrejurare. A pună pe Caterina Glover în siguranţă, şi a face-o să-şi vie în simţiri, era pentru el mai important decât să dea ascultare poruncilor, oamenilor de lege, pe care le presimţea grabnice. Luând în braţe dulcea povară, uşoară ca o pană, dar mai preţioasă decât o greutate egală în aur curat, o duse în camera care fusese a mamei lui. Era o odăiţă cum nu se putea mai potrivită pentru un bolnav, căci da spre-o grădină şi era la adăpost de zarvă şi zgomot. — Hei, doică! Mamă Shoolbred! Vino repede! E vorba de viaţă şi da moarte! Este cineva aici care are nevoie de ajutorul dumitale. Se auziră paşii mărunţi ai bătrânei. — De-ar putea acel cineva să te ţie departe de învălmăşeală, —mormăi mama Shoolbred, venind la chemare. Dar care nu-i fu mirarea când văzu, aşezată cu băgare de seamă pe pat şi sprijinită de vânjoasele braţe ale feciorului ei de lapte, pe Frumoasa din Perth in persoană. — Caterina Glover! — strigă ea. — Vai de mine şi de mine! Parcă şi-ar da sufletul! — Nu vorbi aşa, bătrânico, — spuse fiul ei adoptiv. — Nu vezi? Pieptul ei drag se zbate, dulcele ei,răsuflet se duce şi vine. Apropie-te, te pricepi mai bine ca mine. Adă ceva, apă, oţet, — ce crezi că-i poate face bine. Domnul nu mi-a pus-o în braţe ca să moară, ci ca să trăiască, pentru fericirea mea şi-a ei! Cu o hărnicie uimitoare pentru vârsta ei, mama Shoolbred adună îndată tot ce trebuia; ca mai toate femeile bătrâne de pe acea vreme, ştia ce trebuie să faci la un leşin; se pricepea chiar să oblojească rănile uşoare, meşteşug pe care fiul ei adoptiv, cu pornirile-i războinică, le făcea sâ-1 exercite destul de des. — Ei, ei! Henri, băiete! Nu mai sta aşa, înconjurând-o cu braţele! Ţi-o fi plăcând, nu zic ba, dar am nevoie de manile tale, ca să-mi dai ajutor. Nu spun să-i dai numaidecât drumul mâinilor; poţi să le ţii, dacă le baţi uşurel cu palmele, până se descleştează degetele. (Va urma) Sâmbătă 1 Mai 1937 CITIŢI REALITATEA ILUSTRATĂ