Dimineaţa, mai 1937 (Anul 33, nr. 10905-10933)

1937-05-01 / nr. 10905

Pagina 2-a PUNEREA PETREI FUNDAMENTALE AEROPORTULUI CIVIL DE LA SOMESENI CLUJ. 29. Azi la amiază pe te­­stul expropriat special între flotila­­ gardă Someșeni, și comuna Ap­ahida a avut loc festivitatea pu­­erii pietrei fundamentale a noului eroport civil, care va deservi în iitor interesele capitalei Areda­­ilui. Aeroportul de la Someşeni Cluj a întrece în dimensiuni cele cari­e construiesc în prezent la Ora­­da, Arad, Timişoara, Sibiu, etc. La festivitate au participat între lu­i d-nui general Ivaşcu; dr. Eu­len Dunca, prefect de judeţ; dr. Nicolae Drăgan, primarul munici­­piului; C. Costescu, inspector ge­­neral de siguranţă; consulii Unga­­rei, Poloniei şi Norvegiei; Grigore Romanovici, vice-preşedintele Ca­­merei de comerţ; dr. Mutică, primul ■ecretar al Camerei; comandor Ce­treanu, maior Ionas de la Şcoala de pilotaj; dr. Filip, Nicolae Râm­­boiu; inginer Sorin Niculescu; in­giner Paul, etc. După săvârșirea unui serviciu religios de către preotul militar Căpitan Coseriu, s’a semnat actul fundamental. S’a procedat ,apoi la zidirea ac­tului după care au urmat cuvântă­rile: cuvântarea d-lui comandor D. IOSIPESCU D. DUMITRU IOSIPESCU, coman­dor al aeroportului civil Cluj, a mul­ţumit călduros tuturor acelora cari i-au dat ajutorul material şi moral în greaua misiune a realizării aces­tui aeroport. Luând ca pildă dorinţa M. S. Re­gelui Carol al II-lea exprimată cu ocazia inaugurării aeroportului din Cernăuţi, cât şi de realizările făcute în ţara noastră pe acest tărâm, in măsura forţelor mele m’am străduit şi am pus tot sufletul pentru a ajun­ge la sărbătorirea zilei de astăzi. Piatra fundamentală ce se pune astăzi pe acest teren, în prezenţa dv, este numai un început al pro­gramului nostru, urmâm­ ca în cursul anului cu concursul dv. să desăvârşit lucrările începute. Pe cât ne va fi posibil vom căuta a strânge legăturile şi pe mai de­parte între autorităţile locale, ca în comun acord să putem construi unul din cele mai moderne aeroporturi­­ din România spre folosul nostru şi al desvoltării comerciale, economice, culturale, al acestui municipiu. I D. comandor Iosipescu termină prin a aduce mulţumiri presei pen­tru concursul deosebit pe care l-a acordat acestei probleme. CUVÂNTAREA D-LUI PRIMAR DR. N. DRAGAN Conducerea municipiului Cluj şi cetăţenii lui se bucură din inimă oride câte ori au fericirea să-şi înmul­ţească instituţiile menite să­ ţină la curent cu cele din urmă rezultate ale ştiinţei şi să-i înalţe pe cele din urmă trepte ale civilizaţiei. Aeroportul municipiului Cluj, a că­rui piatră funadmentală am pus-o astăzi, este menită să fie o verigă din marele lanţ de staţiuni ale ce­lui mai rapid mijloc de locomoţie prin care municipiul nostru va fi le­gat de cele mai importante centre ale tuturor statelor lumii. Astfel legăturile economice, politi­ce şi culturale cu aceste centre ne vor fi foarte mult uşurate. Trans­portul aerian a ajuns să fie mult mai ieftin decât cel cu trenul şi au­tobuzul. Rămâne numai să se popularizeze şi astfel să se poată desvolta şi mai mult şi să ajungă cel mai folositor şi totodată mai practicat mijloc de promovare a păcii şi civilizaţiei. Municipiul Cluj are regretul că nu a putut şi nu poate face mai mult decât ceea ce a făcut. In numele cetăţenilor acestui mu­nicipiu aduc mulţumirile cele mai călduroase şi asigurarea celei mai adânci recunoştinţe comitetului de iniţiativă în frunte cu d-nii prefect Eugen Dunca şi comandor Iosipe­scu, precum şi tuturor sprijinitorilor cu gândul, vorba şi fapta a acestei deosebit de importante instituţii în viaţa viitoare a Clujului şi a Ţării. C. dr. EUGEN DUNCA a arătat importanţa festivităţii care trebue să mândrească pe orice român. A stăruit de asemenea asupra rolului covârşitor pe care îl va deţine în viaţa economică a Ardealului, aero­portul civil de la Someşeni-Cluj con­struit pe locul unde acum şapte ani a aterizat Suveranul. D. prefect dr. Dunca a terminat cuvântarea strigând „Trăiască Re­gele, trăiască Patria română“. La urmă s-a servit asistenţei o gustare. „UNESCO NI UMĂR SPECIAL DE PAȘTI “ apărut Nr. 450 Editura „Adevĕrul” s.a. Revistă tipărită Ti­tî' la hemogravmă NTRU TOT «o» următorul S'im»n Pregătiri de Paşti — Cum putem petrece sărbătorile cu şi fără radio — A. B. C.-ul TELEVIZIUNII — Curs de televiziune pe înțelesul tuturor — Amp­ificatorul de putere — Întrebuinţarea lămpilor noui în amplifica­torii de sector — RADIO-REPORTAJUL ÎNCORONĂRII — 58 microfoane — 760 km. cabluri — O ar­mată de speakeri și technicieni — Transmi­siuni prin televiziune — „GALE­N­A LILIPUT" Cel mai puternic men­aj cu galenă pe game de unde — Voiaj-Triumf 3 B — Un aparat de voiaj cu 3 lămpi la baterie — Tabloul complect al posturilor pe unde medii şi lungi. Sfaturi practice—Curiozităţi—Actualităţi Programele complecte ale tuturor posturilor europene pe săptămâna 2 Mai — 9 Mai 1937 Preţul 7Lei 40 PAGINI I VIN PAŞTILE! Cruţaţi-vă stomacul — Feriţi-vă de dispepsii — OUĂLE Şl CARNEA — Alimente preţioase privite prin prisma medicului — SPORTUL Şl BOLILE FEMEIEŞTI — Femeea gravidă şi gimnastica, Sportul şi menopauza — CONSTIPAŢIA G­RAFOLOGIE VARI­TĂŢI etc­ ele, precum şi numeroase alte articole de popularizare au apărut în ultimul număr al excelentei reviste Id­ediad TINEREŢE • SĂNĂTATE • FRUMUSEŢE E­DUCAŢIE SEXUALĂ 20 PAGINI LA HELIOGRAVURA 5 LEI RADIO Programul pentru Vineri 1575 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCURESTI 12 kw. 823 kHz. 13.00: Concert de prânz. Muzică cla­sică (discuri): Simfonia de Joh. Crist. Bach (orch. simf. din Amsterdam, dirij. de Mengelberg; Concertul in la be­mol pentru 4 piane și orch. de coarde de Vivaldi-Bach şi Partea a doua din Concertul în si minor pentru 4 viori, clavecin şi orch. de Vivaldi (Telef.); Arie din „Anotimpurile” de Haydn (vo­ce : Friedrich Schorr); Sonata pentru flaut şi instrumente de coarde de Ale­xandro Scarlatti (quintetul instrumen­tal din Paris); Suita Nr. 3 în re major de Joh. Seb. Bach­­orch. Conservatoru­lui din Bruxelles, dirij. de Désiré De­­fauw). 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vre­mii. Ştiri interne şi externe. Sport. 18.00: Concert de muzică religioasă gregoriană al Asociaţiei pentru cultiva­rea şi răspândirea muzicii religioase — condus de Paul Constantinescu. Cuvânt introductiv de Pr. I. D. Pe­­trescu: Două intruituri arm. de pr. I. D. Petrescu: a) Vărsatu-s’a dragostea lui Dumnezeu în inimile noastre; t) Făcutu-s’a Domnul sprijinitorul meu; O, mare mister-motet de Vittoria; Doamne nu sunt vrednic, motet de Vit­toria; Eu sunt pâinea cea vie, motet de Palestrina; O, voi toţi, motet de Vittoria. 18.40: Muzică religioasă, Alexandru Lupescu (canto); Passi Flora de Sgam­­batti; Fanis angelicus de Paul Fauchey; Cântare de René Quidheuf; Milueşte­mă Doamne din carterul „Paulus” de Mendelssohn. 19.00; Sfânta slujbă a prohodului — transmisă de Sf. Patriarhie. 21.30; Radio-jurnal; Sport. 369 m. MILANO. 21.30: cronică; 22: dramă; 23.15: concert vioară-pian; 24: ardio jurnal; 0.15; dans; 420.8 m. ROMA. 18.15: concert; 20.05: turism; 19.50; comunicate; 21.05: ora, radio jurnal; 21.30: cronică; 22: con­cert simfonic; 23: conferinţă; 23.10: varia; 24; radio jurnal; 0.15: dans; 431.7 m. PARIS P. T. T. 20.30: int; 21; cântece; 21.15: plăci; 20.30: inf.; 21.30: inf; 24; causerie; 0.30: inf.; 0.45: plăci; 4702 m. FRAGA. 19.55: culturale ; 20.10: concert; 20.15: conferință; 20.40: piesă; 22; concert; 23: ora, inf.; 23.25: plăci; 24: inf. 1. rusă; 506.8 m. VIENA. 20.45: concert va­riat; 22.30: concert simfonic; 21.10: met. inf.; 23.20: concert simfonic (ur­mare; 0.05: dans; 0.30; comunicate: 549 m. BUDAPESTA. 13.05: reportaj; 14.30: plăci; 16.30: varia; 18.30: orch. ţigani; 19.10: reportaj; 19.50: conferin­ţă; 20.30: operă; 22: ştiri politice; 23.20: inf. met.; 23.40: concert orch. ţigani; 0.05: conferinţă franceză; 0.26: orch. ţigani; 1.05: inf. 1339 m. VARŞOVIA. 18.15: actuali­tăţi; 18.50: actualităţi; 19: sport; 19.20: plăci; 19.45: progr. următor; 19.50: cau­serie; 20: lectură; 2020: emisiune; 21.15: concert simfonic; 23.30: sketsch; 23.45: dans. DIMINEAȚA Programul pentru Sâmbătă 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 13.00: concert de prânz — Muzică se­rioasă (discuri); Uvertură în re major de Haydn (arch. filarm. din Viena, di­rij. de Robert Heger); Sonată de re major de Scarlatti (clavecin: Roesgen- Champion); Finale Allegro din Quar­tet No. 1 in re major de Dittersdorf (quartetul Lener);­­Dublu concert în re minor, da Bach (2 viori: Yehudi Manu­­hin si George Enescu);­­Simfonia Nr. 40 in sol minor de Mozat (orch. simf. din Berlin, dirij. de Bruno Walter); Tocata si Fuga de Bach orch. simf. din Fila­­delfia, dirij. de Leopold Stokowski). 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vre­mii. Ştiri interne şi externe. Sport. 19.09: Ora. Mersul vremii. 19.02: „MESSIA“ — oratoriu de Ha­­endel (discuri). (Executat de orch. şi corul Societăţii de Radio engleze, dirij. de Thomas Beecham). 21.25: Sfântul evanghelist loan, de prof. Ion Savin. 21.45-22.30: Concert de muzică religi­oasă (retransmis de la Biserica Evan­ghelică) : Johannes Stadelmann (orgă), Vasile Jianu (flaut) și George Jerose­­vici (viola de gamba); Diamona în mi minor pentru orgă de D. Buxtehude; Sonata pentru flaut şi orgă de G. F. Haendel; Coral şi 2 variaţiuni pentru orgă de G. Walther; Sonata pentru flaut, viola da gamba şi orgă de J. Leclair; Coral pentru orgă de J. S. Bach; Arie de Forpora şi Arie de Te­naglia; Preludiu pentru orgă de J. S. Bach. 24.00; Sf. Slujbă a­ învierii Domnului — retransmisă de la Sf. Patriarhie din București. 369 m. MILANO. 21.30: turism; 21.40: varia; 22: concert; 23.10: varia; 23.45: dans; 24: radio jurnal; 420.8 m. ROMA. 18.15: quartet femi­nin; 19.50: comunicate; 20.05: turism; 21.05: ora, radio jurnal; 21.30: turism; 21.40: varia; 22: intermezzo; 52: radio jurnal; 431.7 m. PARIS P. T. T. 21.30: inf.; 22: surprize; 22.30: dramă; 0.46: plăci; 1: met.; 1.05: dans. 4702 m. PRAGA. 18.35: emisiune ger­mană; 19.50: inf. bul. met.; 19.55: plăci; 20.10: scenă; 20.35: program popular; 23: sport, ora inf.; 23.25: dans trans­misie cafe; 0.30: concert religios; 506.8 m. VIENA. 21.30: concert; 22.35: plăci; 22.35: dans-plăci; 23.10: inf. sport; 23.30: muzică vieneză; 0.30: co­municate. 549 m. ECOEPESTA. 13.15: concert; 14.40: concert vocal; 16.15: varia; 17.15: povestiri; 17.45: met. inf.; 18: artişti, causerie; 18.30: concert pian; 19.10: reportaj; 19.30: lieduri ungare; 20.30: conf. expoziţia in tern. Budapesta; 21: piesă; 22: inf.; 22.20: concert; 23: met.; 23.30: plăci; 1.05: inf. 1339 m. VARŞOVIA; 10.50: actuali­tăţi; 20: emisiune pentru polonezii din străinătate; 20.30:­­concert; 21.05: con­cert viața; 21.45: radio jurnal; 2155: actualități; 22: concert; 23: comedie; 23 30: dans. UN SFAT MEDICAL PE ZI­De la câine la om şi vice versa Cercetări noui au dovedit că boala câinelui — jigodia — este identică cu gripa. Epizootii de jigodie a câinilor (boala bântuie şi între vulpi, pisici, maimuţe, lupi) sunt adesea urmate de epidemii de gripă la oameni. Ji­godia câinilor are de altfel aceleaşi simptome ca și grippa oamenilor. Prof. Nicolle (laureat al premiului Nobel) a dovedit că un om sănă­tos poate transmite jigodia de la un câine bolnav unui câine sănătos. Celebrul medic francez Remtinger propune ca jigodia câinelui să fie tratată cu „ser de convalescent” ex­tras din sângele stăpânului său ce a suferit de grippă şi s’a vindecat. E pentru întâia oară că aud de aşa ceva. De ce nu? Până acum a­­nimalele ne dădeau sângele lor ca să fabricăm seruri şi vaccinuri pen­tru noi oamenii. Iată că a venit vremea să salvăm şi noi, oamenii, pe animale, aceşti „fraţi minori“ ai noştri. Dar s’a propus ca şi bolnavi de grippă gravă să se trateze cu ser fa­bricat din sângele câinilor convales­cenţi după... jigodie! Doctorul Ygrec Maestrul Enescu invitat şi pentru anul viitor in America Se afirmă, fără exagerare, că ceea ce s’a petrecut cu prilejul concerte­lor maestrului Enescu , în America, depăşeşte tot ce s’a văzut până a­­cum. Şi prin el România a repurtat un adevărat triumf. La ultimul con­cert la New-York — după întoarce­rea din turneul din Canada — di­recţia imensei Town-Hal,­­ a pus scaune în plus pe scenă, lăsând dea­­bea loc pentru concertist şi acom­paniator. Intre miile de persoane care au asistat erau şi americani şi străini. Aplauzele erau o adevărată deslănţuire de entuziasm. Pe buzele tuturor se auzeau expresiile: „Mar­velous!” — „Wonderful” — „Etra­­ordinary’. Criticii muzicali, cei mai mari ai Americii au epuizat expresiile de laudă şi admiraţie. Alin Downe l-a numit „The Lord of muzic” — iar mai departe spunea: „Să îngenun­­chiem în faţa lui şi să-l ascultăm mult, mult, veşnic”. Recepţiile şi sărbătoririle s-au pre­lungit până în momentul îmbarcă­rii pe vapor. „The Beethoven Socity” a dat o mare recepţie la care a participat toată lumea artistică şi intelectuală. Cu acest prilej — prin­tre alţii — a vorbit faimosul Dam­­rosch, proclamând pe Enescu „cel mai mare artist al zilelor noastre”. In ajunul plecării i s-a dat un mare banchet românesc, organizat de un comitet compus din preşedinţii tu­turor organizaţiilor româneşti. Nu se poate descrie entuziasmul ce a domnit la această manifestaţie a ro­mânilor din New-York. Au vorbit cu acest prilej d. Mircea Babeş, secretarul Legaţiei din Wa­shington, d. L. Wolfson, care a în­chinat pentru sănătatea maestrului spunând că „nu se poate­ încheia, a­ceastă festivitate, fără a ne îndrep­ta gândul către iubita noastră Ţară natală”. I s’au dat maestrului numeroase­­ daruri, între cari un tablou alegoric Balomir, etc. datorit pictorului Paleologu și un După un serviciu divin, oficial­,de leton din partea clubului democra­tic român. Maestrul Enescu a fost invitat să conducă in stagiunea viitoare opt concerte cu marea orchestră simfo­nică la Carnegie Hall. Aceste con­certe vor avea loc în a doua jumă­tate a lunei ianuarie 1938. Maestrul a mai semnat un mare număr de angajamente strălucite pentru la anul. Poşta redacţiei Un cititor: Aveţi dreptate să-l ac­ţionaţi în judecată şi, fireşte, să ce­reţi daune. In nici un caz, înainte de a termina încurcăturile pe cari le a­­veţi acum. Mai aşteptaţi. D. Lazăr Hirsch-Scăeni: Numai un avocat vă poate aranja această che­stiune, care de altfel este destul de greu de rezolvat. Totuşi, adresaţi-vă unui avocat cunoscut al dr. D. Mitică Săceanu: Trimiteţi la la­boratorul „Dr. Cantacuzino”, Bucu­reşti. Edith: Nu vă putem spune; este imposibil să nu găsiţi o atare combi­naţie, dacă fireşte, ea va fi folositoa­re şi celei de a doua persoane. Adresiați-vă de ex., oricărui con­structor de blocuri și vedeți ce se poate face. Urmărirea a doi periculoşi evadaţi GALAŢI, 28.—Parchetul a primit o adresă telegrafică din partea au­torităţilor din Craiova, prin care se anunţă evadarea din acest arest a doi temuţi răufăcători. Ei sunt Bu­tucea Gheorghe şi Ioan Dumitriu. Deoarece autorităţile din Craiova au indicii că evadaţii s’ar fi refugiat in oraşul nostru, s‘a cerut parchetu­lui Covurlui să dea dispoziţiuni po­liţiei locale să întreprindă investi­gaţii în această direcţie. Furt de mărfuri de pe vapoa­rele ancorate la Galaţi GALAŢI, 28. — Agenţii Floarea­­inului şi Oprea, de la căpitănia por­tului au făcut o descindere azi dimi­neaţă în biroul magazionerului Star­­ga din docuri. Agenţii au descoperit o importantă cantitate de mărfuri de coloniale şi cereale sustrase de pe va­poarele ancorate în docuri. La căpitănie Straga a declarat an­chetatorilor că mărfurile i-au fost aduse în mai multe rânduri de către doi muncitori cari au şi fost arestaţi. Parchetul fiind sesizat a delegat pe d. comisar ajutor Frateş să parti­cipe la facerea anchetei. PĂRINŢI copiii voştrii trebuie să citească CUVINTELE de P­A­Ş­TI scrise de MARIN MOŞ­in NUMĂRUL SPECIAL DE PAŞTI al revistei „Dimineaţa Copiilor“ care a ap­rut în culori în 24 pag ni Un exemplar Iei 7 Cerefi-I de la chioşcul de ziare şi debitul de tutun chiar azi. Munca de folos obştesc in satele Clujului CLUJ, 29.­­ Duminică a avut loc in comuna Luna de sus, din judeţul nostru, solemnitatea inaugurării muncii de folos obştesc. Cu acest prilej au fost concen­trate câteva sute de tineri premili­­tarri, in frunte cu comandanţii lor din comunele Luna, Vlaha, Stolna, Floreşti, etc. La festivitate au luat parte pe lângă un numeros public, consilierii comunali în frunte cu primarii şi notarii, un delegat al judeţului, prim pretorul plăşii Gilău, Traian preotul Rusu Radu, d. Traina Dalo­­mir a ţinut o cuvântare despre importanţa muncii de folos obştesc. D. Dumitru Vasu, comandantul subcentrului Gilău, s-a ocupat, în­tre altele, de lucrările ce urmeaza a fi executate. A urmat defilarea premilitanlor in sunetul fanfarei şoimilor din co­munele Floresti şi Luna de Sus. VIZA CARNETELOR O­FIIERILOR DE REZERVA Ordinea în care trebuie să se pre­zinte la viză la reşedinţa Cercului de recrutare Bucureşti, din strada Ura­nus No. 6 este următoarea: Litera S, Ş în zilele de 29 şi 30 Aprilie şi 6 şi 7 Mai 1937; literele T, T în zilele de 7, 8, 11 şi 12 Mai; li­tera U în zilele de 13, 14 şi 15 Mai; litera V în zilele de 17, 18, 19 şi 20 Mai; literile X. Y. Z în zilele de 22, 24 şi 25 Mai 1937. In zilele de 26, 27, 28, 29 şi 30 Mai 1937 vor viza toţi acei care nu s’au putut prezenta cu carnetele M­. E. 1. la viză în zilele fixate mai sus. Acei cari nu se vor prezenta la M. E. 1 prin procuratori sau om de viză Cu carnetul Md. E. 1. în timpul serviciu, arătând în scris adresa şi­­ prevăzut mai sus, vor fi urmăriţi celelalte date cerute de cerc,­­ potrivit art. 7 din legea poziţiei of. Ofiţeri noui avansaţi precum şi a­, în rez. art. 224 bis din codul just, cei care vizează, pentru cercurile de militare şi i se vor trimite în judecata recrutare străine (provincie) se vor I Cons. de război a corpului 2 armată Prezenta personal, , pentru a fi pedepsiţi ca atare, „ In conformitate cu instrucţiunile M. St. M. No. 7701-933, Cercul de re­crutare Bucureşti aduce la cuno­ştinţă că în intervalul de timp dela 1 Martie—31 Mai 1937 are loc la Cercul de recrutare Bucureşti, viza carnetelor Mo. E. I. a d-lor ofiţeri de rezervă şi în rezervă, precum şi controlul echipamentului, harnaşa­­mentului de campanie, in fiecare zi de lucru dela orele 8-13, unde d-nii ofiţeri se vor prezenta cu carnetele respective. D-nii ofiţeri de rezervă superiori au latitudinea de a trimite carnetele / / FRUMOASA DIN PERTH — Roman — Iaca spun! Dar să nu dai pe urmă pe mine vina că ţi-am dat veşti proaste înainte de-a merge la biserică la sfânta ie­ vrut s-o las după predica preotului, dar, dacă porunceşti, află că ai pierdut pe cel mai bun prieten ce-a strâns vre­o­dată mâna unui om şi că târgul Perth plânge pe cel mai viteaz burghez care a ţinut sabia în mână. — Henri Smith! Henri Smith! strigară in acelaş timp şi tatăl şi fiica. — Chiar el! Şi poate din vina voastră! — spuse Dorotea. — Atâta caz aţi făcut pentru că a mers la braţ cu o cântăreaţă, de parcă ar fi fost vorba de-o... Dorotea ar mai fi vrut să spuie multe, dar Simon strigă fetei sale, care încă nu ieşise din iatac. — Nu te potrivi, Caterino, la vor­bele unei babe nebune! Mă duc nu­maidecât să aflu ştirile adevărate. Şi luându-şi toiagul, bătrânul dete la o parte din care-i pe Dorotea şi ieşi in uliţă, alergând după mulţi­mea ce se strângea în uliţa Mare, în vreme ce bătrâna, rămase bodo­gănind şi dând din mâini. — E inimos el şi vrea să facă treabă bună; dar parcă-l văd în­tor­­cându-se cu capul spart, să-l oblo­jesc şi să-l lecuiesc. Altfel, săraca Dorotea, nu-i bună la nimic; tot ce spune-i minciună, tot ce-i iese din gură e născocire şi poveşti... Auzi, poveşti! Moş­ Simon o fi crezând că Henri Smith are un cap de fier, ca nicovala lui, ca să nu se spargă când năvăleşte o ceată întreagă de mun­teni asupra lui? Pe când bodogănea astfel, o apari­ţie neaşteptată îi răsări înainte, întrerupându-i şirul vorbelor: un înger palid, cu ochii rătăciți, cu părul despletit. Părea atât de în­spăimântată, că bătrâna rămase cu gura căscată, uitându-și de supă­rare. — Maica Domnului! — spuse ea. — Ce rău arăţi, drăguţa mătuşii! — N’ai spus că cineva a murit? — bolborosi Caterina, cu greutate, de par’că urechile şi limba n’ar mai fi putut-o sluji bine. — A murit, da, a murit de-al bi­­nelea! — N’ai să mai poţi să-i faci mutre şi să te uiţi urît la el. — A murit! — murmură Caterina cu voce stânsă, l-au ucis munte­nii ? — Eu aşa cred! Se omoară şi bur­ghezii între ei, varsă și nobilii ade­sea sânge, dar eu așa cred că is­prava asta e a muntenilor. Nici u­­nul din Perth n’ar fi cutezat, nobil ori de jos, să se măsoare cu Henri fierarul. Nici vorbă c’a fost o unel­tire la mijloc; are să se afle, nici vorbă­— Muntenii! — repetă Caterina, urmărită de-o idee ce-o îngrozea. O! Conachar! Conachar! — Aşa cred şi eu, c’ai spus vinova­tului pe nume. Ţi-aduci aminte de sfada lor din seara Sfântului Va­lentin şi muntenii au bună ţinere de minte, mai ales când e vorba de o­­cări. Ii tragi unuia o palmă de Sfântul Martin şi obrazul î­i incă ros de Rusalii. Dar care diavol o fi îndemnat pe răii aceștia să scoboa­­re la târg? — Vai! eu, eu am trimis după Co­nachar !... Stăteau la pândă și eu i-am adus în preajma prăzii lor. Dar vreau să mă încredințez cu o­­chii mei... și vom vedea pe urmă.... dacă... Să-i spui tatii că mă întorc îndată. — Ţi-ai pierdut minţile? — strigă Dorotea alergând după Caterina ca­re trecea pragul. Cum ai să ieşi aşa nepieptănată, în drum, când ţi se spune Frumoasa din Perth? Na, c’a plecat! Ce-am să spun eu acum bătrânului măruşar, că n’are să mă creadă?... Vai! Săraca de mine! Ce Miercurea cenuşii!... Ce-i de făcut? Să pornesc după stă­pân, să-l caut in mulţime, am să fiu călcată în picioare fără milă! Să fug după Caterina care nici nu se mai vede şi pe care nu pot s’o ajung din urmă? Ce să fac, măiculiţă? Mă duc şi eu la Nicol bărbierul, să-i pove­stesc pătărania. In vreme ce Dorotea făcea aşa cum spusese, Caterina alerga cu paşi repezi pe uliţele Perthului, fă­ră a vedea nimic din ce se petrecea în jur, neavând nici broboadă nici şal, aşa cum se cuvenea să poarte o femee cumsecade pe acea vreme. Altădată, o asemenea purtare ar fi părut ciudată şi-ar fi stârnit vor­be: acuma toată lumea era preocu­pată a cere ştiri şi-a da veşti de cele ce ştiau as­upra întâmplării. Nimeni nu băgă în seamă cum e îmbrăcată şi ce înfăţişare speriată are. O lă­sară să-i urmeze drumul în linişte, fără a-i da mai multă atenţie ca celorlalte femei ce alergau încolo şi­­’ncoace, duse de frică ori de curiozi­­tate, ca să afle ştiri sau să se­ în­tâlnească cu prietenii de a căror soartă se temeau. In goana ei, Caterina simţi că e cuprinsă ia ea de panica tuturor şi cu greu se stăpâni să nu repete şi ea strigătele de groază şi tânguirile ce-i răsunau în urechi. Totuşi, iz­buti să-şi urmeze drumul, ca dusa de-un vis urât, aproape sburând cu inima străpunsă de-o presimţire ce-i spunea că s’a întâmplat ceva înfiorător, ceva de care nu-şi putea da bine seama. Omul care o iubea, pe care-1 respecta pentru însuşirile lui frumoase, pentru care simţea o duioşie pe care nu vroise să şi-o mărturisească până atunci, omul a­­cela murise poate din vina ei. Intr’o clipă de rătăcire, făcuse legături în­chipuite între uciderea lui Henri şi scoborîrea lui Conachar din munţi; şi gândul acesta, deşi făurit în gra­bă, avea aparenţa realităţii şi ar fi părut de crezut Caterinei, chiar de-ar fi avut vreme să-l judece. Fă­ră a mai sta la gânduri, mân­ată de dorinţa de a se încredinţa cu ochii ei de grozăvia săvârşită, se îndreap­tă spre casa pe care cu o zi înainte ar fi ocolit-o, cu mândrie. Cine-ar fi putut, în seara de lăsa­ta secului, s’o încredinţeze pe Ca­­terina Glover, că mândră, cum­părată şi neînduplecată cum era, va alerga, în dimineaţa de Mier­­curea-cenuşii, înainte de letur­­ghie, pe străzi, cu părul despletit, cu hainele în neorânduială, ca să ajungă cât mai repede la locuinţa iubitului ei, pe care îl credea ne­demn de iubirea ei? Şi totuşi aşa era. Apucând-o pe drumul cel mai uşor, din instinct, ferindu-se de străzile pe care era îmbulzită mulţi­mea, ocoli pe hudiţi întortochiate, pe acelaşi drum pe care mersese şi Henri, conducând pe cea pe care o luase sub ocrotirea sa. Alarma­ şi spaima erau aşa de mari, că până şi ulcioarele acestea, deobicei, singu­ratece, acuma erau pline de trecă­tori. Văzând-o, unii dintr’înşii clă­­tinară din cap, în semn de compă­timire, schimbând priviri de înţele­gere. In sfârşit, fără să ştie ce face, Caterina bătu în uşa iubitului ei. La zgomotul trezit de ciocanul da la intrare lovit de două ori, o tăcere par’că se aşternu. Fata simți că ne­liniştea care o îmboldise la acest pas disperat, creşte încă. . . — Deschide, deschide, Henri, da­­­că mai ești în viață! Deschide, dacă nu vrei să găseşti pe Caterina Glo­ver moartă, pe pragul casei tale! Pe când striga astfel, încredinţată că urechile celui pe care-1 chema n’o mai puteau auzi, cel invocat ar pării în persoană, tocmai la timp ca s’o prindă în braţe. Bucuria neţăr­murită pe care o simţi fierarul la a­­ceastă apariţie neaşteptata, era a­mestectă cu uimire şi Si căci ochii închişi, buzele albe şi validi­tatea feţei păreau a spune ca viaţa fugise din trupul iubit. Henri râmase liniştit în casa, ^cu toate strigătele de larmă ce-i r®,co­neau de multă vreme în urechi, ho­­tărît să nu se avânte singur într’o încăierare pe care o putea ocoli; şi numai când i se trimise porunca din partea judelui şi­ a oamenilor de lege, se pregăti, ca orice burghez de treabă, să iasă în uliţă, înarmat cu scutul şi paloşul. _ — E nedrept, — spuse el,sa nu totdeauna împins în fruntea tuturor, certurilor târgului. Sunt sigur ca sunt fete în Petri care spun galan­ţilor: „du-te, fă-ţi datoria ca unu, viteaz, dacă vrei să-mi meciţi dra­gostea“; cu toate acestea, nimeni nu­ se adresează acestora ci vin­o la mine, la mine care nu pot sa-mi fac datoria de bărbat apărând o biată cântăreaţă şi care n’am voie să sar în ajutorul cetăţii mele, cana e în primejdie cinstea ei, căci mof­turoasa de Caterina mă face numai­decât bătăuş şi desfrânat! Acestea erau gândurile ce-l fră­mântau, când, deschizând uşa ca să iasă, primi în braţe pe aceia care-i era mai scump decât orice pe lu­me, şi pe care se aştepta atât de puţin s’o vadă. Amestecul acesta de bucurie, ui­mire şi nelinişte, nu-l impiedică să aibă prezenţa de spirit necesară în­tr’o astfel de împrejurare. A pună pe Caterina Glover în siguranţă, şi a face-o să-şi vie în simţiri, era pentru el mai important decât să dea ascultare poruncilor, oamenilor de lege, pe care le presimţea grab­nice. Luând în braţe dulcea povară, uşoară ca o pană, dar mai preţioa­să decât o greutate egală în aur cu­rat, o duse în camera care fusese a mamei lui. Era o odăiţă cum nu se putea mai potrivită pentru un bol­nav, căci da spre-o grădină şi era la adăpost de zarvă şi zgomot. — Hei, doică! Mamă Shoolbred! Vino repede! E vorba de viaţă şi da moarte! Este cineva aici care are nevoie de ajutorul dumitale. Se auziră paşii mărunţi ai bătrâ­nei. — De-ar putea acel cineva să te ţie departe de învălmăşeală, —mor­măi mama Shoolbred, venind la chemare. Dar care nu-i fu mirarea când văzu, aşezată cu băgare de seamă pe pat şi sprijinită de vân­­joasele braţe ale feciorului ei de lapte, pe Frumoasa din Perth in persoană. — Caterina Glover! — strigă­ ea. — Vai de mine şi de mine! Parcă şi-ar da sufletul! — Nu vorbi aşa, bătrânico, — spu­se fiul ei adoptiv. — Nu vezi? Piep­­tu­l ei drag se zbate, dulcele ei,­ră­suflet se duce şi vine. Apropie-te, te pricepi mai bine ca mine. Adă ceva, apă, oţet, — ce crezi că-i poate face bine. Domnul nu mi-a pus-o în bra­ţe ca să moară, ci ca să trăiască, pentru fericirea mea şi-a ei! C­u o hărnicie uimitoare pentru vârsta ei, mama Shoolbred adună îndată tot ce trebuia; ca mai toate femeile bătrâne de pe acea vreme, ştia ce trebuie să faci la un leşin; se pricepea chiar să oblojească răni­le uşoare, meşteşug pe care fiul ei adoptiv, cu pornirile-i războinică, le făcea sâ-1 exercite destul de des. — Ei, ei! Henri, băiete! Nu mai sta aşa, înconjurând-o cu braţele! Ţi-o fi plăcând, nu zic ba, dar am nevoie de manile tale, ca să-mi dai ajutor. Nu spun să-i dai numai­decât drumul mâinilor; poţi să le ţii, dacă le baţi uşurel cu palmele, până se descleştează degetele. (Va urma) Sâmbătă 1 Mai 1937 CITIŢI REALITATEA ILUSTRATĂ

Next