Dimineaţa, iunie 1937 (Anul 33, nr. 10934-10963)
1937-06-10 / nr. 10943
) Presa polonă despre cordialitatea cu care a fost primit in România preşedintele Moscicki VARŞOVIA, 8. (Rador). — Presa polonă a publicat lungi dări de seamă despre vizita d-lui Moscicki, preşedintele Republicei polone in România. Această vizită are un puternic erou in toate straturile opiniei publice polone. Ziarele continuă să scrie articole, relevând insemnătata vizitei pentru strângerea şi mai mare a relaţiunilor dintre cele două ţări aliate. „KURIER WARSZAWSKI“ constată că „manifestarea puternică a caracterului extrem de pacific şi de conservator al vizitei preşedintelui Moschlei constituie un succes al politicei externe dusă de cele două state aliate. Vizita aceasta va contribui la accentuarea rolului binefăcător al alianţei polono-romăne pentru Europa“. KDOBRY WIECZOOR“ scrie: „Entuziasmul şi cordialitatea cu care populaţia României întâmpină pe ■ preşedintele Republicei polone este mărturia cea mai bună că alianţadintre cele două ţări nu se sprijină numai pe documente scrise ci şi pe sentimentele profunde ale celor două naţiuni, pe înţelegerea conştientă nu numai de către factorii politici, dar şi de masele populare, a comunităţii de interese şi tendinţe. Voinţa pacifică a celor două ţări se sprijină pe puterea lor in continuă creştere şi îndeosebi pe forţa lor militară, de aceia apărarea păcii in răsăritul Europei este eficace. Polonia întreagă, nu numai cu gândul, dar şi cu sentimentele ei, însoţeşte pe şeful statului in vizita pe care o face românilor vecini, aliaţi şi prieteni“. -------- finul 33 Wo. 10.943 Astăzi a apărut Realitatea Ilustrată / v nriATÎUrilr 14 PAGINI 0 Joi 10 iunie 1937 u um Director politic • MIHAIL SADOVEANU Fondaţi In 1904 Se CONST. MIILE II3 Lei II Bucureşti, Str. Const. Miile (fostă Sărindar) 5-7-9 ]| TELEFON: Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33; Tip. 4.67.39 Număr special incibinat Restaurație! Numeroase fotografii retrospective din activitatea M. s. Regelui Carol II TINERETUL Ziua tineretului. Prilej pentru o sumă de reflecţii asupra destinului ce i se croeşte. Nu trebue, intr’adevăr, să uităm că tineretul de astăzi este destinat să conducă mâine tura. întrebarea care se pune este: în mijlocul curentelor atât de diverse, drumul pe care merge tineretul poate fi ferit de primejdii ? — Răspunsul e, din fericire, afirmativ. Organizaţiile de tineret create de Suveran şi îndrumarea ce li s-a dat sunt pavăze solide împotriva destrămării sufleteşti. Doctrina tineretului român este: Dragoste şi muncă pentru Ţară şi Rege. Şi e bine să fie aşa: vor dispare cu Încetul miturile false şi cu ele şi demagogia curentelor anarhice. De pe urma acestui fapt, Ţara nu are decât de câştigat Energiile tineretului, canalizate in scop constructiv, pot face minuni. Şi e sigur că tineretul român va şti să muncească cu sârg pentru ridicarea acestei Țări, atât de dăruită de Dumnezeu. Haite de lupi lângă Sculeni SCULENI, 8. — Sâmbătă noaptea, populaţia târgului Sculeni-Românesc a fost trezită de urlete de lupi. Ţăranii s’au înarmat cu furci şi ciomege, şi au pornit să alunge fiarele, cari atacaseră nişte cai ce păşteau în dosul gospodăriilor fraţilor Ciobanu. Dineul de gal de la Palatul Regal Importante toasturi ale celor doi şefi de State Iată deci, Domnule nu exprim cuvinte reci când zic că vă salutăm în Românnia cu inimile imbucurate, ci afirm un adevăr care este simţit de toată suflarea românească. Tăria alianţei noastre este tocmai că aa nu este numai un act da chitarzuinţă politică ci şi un Imbold al sincerei prietenii Intre popoarele noastre. Fericit deci atât Eu efit şi toată România de a vă ura bau venit in mijlocul nostru, ridic paharul Meu Intru sănătatea Excelenţei Voastre şi pentru prosperitatea şi propăşirea scumpei Mele aliate Polonia RĂSPUNSUL PREŞEDINTELUI REPUBLICEI POLONE SIRE, Mulţumind din toată inima MAIESTĂŢII VOASTRE pentru cuvintele pătrunse de atâta prietenie, prin care a binevoit să mă primească In capitala Sa, doresc la rându-mi să exprim sentimentele celei mai vii bucurii pe care o simt de a putea aduce prin vizita mea actuală o mărturie nouă a legăturilor strânse care unesc cele două ţări ale noastre. _ Cu acest prilej solemn amintirile mele se întorc constant către trecut, către timpul In care Şefii celor două State ale noastre, MAIESTATEA SA REGELE FERDINAND şi Mareşalul Joseph Pilsudski, puneau printr’o colaborare personală bazele alianţei definitive polono-romăne care a devenit unul din elementele esenţiale ale stabilizării generale in Europa. Mai bine de 15 ani s’au scurs de atunci şi cursul evenimentelor schimbat multe lucruri în raporturile internaţionale. Alianţa polonoromână însă nu numai că şi-a păstrat întreaga ei valoare, dar s’a desvoltat într’o prietenie adânc simţită de cele două popoare şi într’o colaborare care se întinde în toate domeniile activităţii lor. Conştiente de forţele lor creatoare, Polonia ca şi România, pot avea deplină încredere unviitor. Progrese considerabile trebuesc să fie înscrise la activul lor din punct de vedereal vieţii politice, economice şi culturale. Insforţările lor tinzând totdeauna să asigure noui progrese, cele două naţiuni înţeleg în mod desăvârşit că securitatea unei ţărieste o condiţie indispensabilă a descălţării ei în interior. Ele îşi dau de asemenea seama că această securitate trebueşte asigurată în primul rând prin propriile forţe ale naţiunii. Aceasta este raţiunea afecţiunii profunde de care armata este înconjurată în cele două ţări Un alt element primordial al securităţii pentru Polonia şi pentru România este alianţa care le uneşte şi Preşedinte, care constitue un factor esenţialde protocolare , echilibru şi de pace în această regiune a Europei. Prin sentimentele cu care ea urmăreşte avântul remarcabil al României sub Domnia creatoare a MAJESTAŢII VOASTRE, Polonia dă dovadă elocventă de locul pe care alianţa polono-română îl ocupă în spiritul şi în inima ei. Marea popularitate şi adânca simpatie al căror obiect sunt in Polonia Dinastia şi Naţiunea Române , manifestat de curând cu prilejul vizitei Alteţei Sale Regale Principele Moştenitor la Varşovia, şi îşi găsesc de asemenea expresia în entusiasmul cu care toată Polonia urmăreşte cursul vizitei Mele actuale in Romănia. Ridic paharul în sănătatea MAJESTAŢII VOASTRE şi a Casei Regale, întru prosperitatea Domniei Sale şi fericirea poporului Său. Luni la orele 21 a avut loc la Pa- Krynsky, Siedlecki, latul Regal un dineu de gală. La acest dineu, în afară de M. S. Regele şi de Excelenţa Sa Preşedintele Republicei Polone şi Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia, au luat parte din suita d-lui Preşedinte, d-nii :1. Beck, Contele Römer, general ■Sclially, căpitan Hartman, căpitan Delegaţia Română: d-nii R. Franasovici, general Paul Theodorescu, colonelKeintzel Oskar, G. Elefterescu, maior Mihailescu. Legaţhinea Poloniei: d-nii M. Arciszewski. Contele A. Poninski, lt. colonel Ian KowaJpwski, căpitan Marian Zitnnai W. Mieczyslawski, B. Sobanski, Adam Micucki. Guvernul a fost reprezentat de d-nii G. Tătărescu, Al. Lapedatu, N. N. Săveanu, I. Inculeț, Dr. C. Angelescu, Victor Antonescu, I. Nistor, V. Sassu, general Paul Angelescu, Dr. Vaier Pop, Dr. I. Costinescu, Victor Iamandi, M .Cancicov, M. Negură,Radu Irimescu, Al. D. Zamfirescu, ministrul României la Varșovia; Curtea Regală prin d-nii: general Ballif, E. S. d. I. V. Stârcea, E. S Anton Mocsonyi, ,E S. Ernest Urdărianu, E. S. C. Flondor, Dr. I. Mamulea, general N. Condiescu, general I. Filimon, general E. Zwiedinek, Eugen Buhman, Comandor P. Fundăţianu, lt colonel C. Filitti, lt. colonel G. Stavăr, maior Sidorovici Teofil, Octav Ullea. Suveranul şi d. Moscicki în drum spre Palat Incendiul de la fabrica Bragadiru nsssimmBBMMMnmpssi 0 magazie de materiale mistuită de flăcări .eri după amiază, la fabrica Bragadiru a izbucnit un violent incendiu. Limbi mari de foc şi coloane negre de fum au alarmat pe cetăţenii cartierului de pe calea Rahovei, şos. Viilor şi b-dul Maria. In câteva minute aceste artere au fost complect inundate de o lume imensă care privea de pe acoperişuri, sau se căţăra pe gardul de beton al fabrice!. Circulaţia, foarte intensă în această parte de oraş, a fost din această pricină stagnată câteva ore în şir. Şi spectacolul sinistrului era amplificat de sirena fabricei, prelungă... ALARMA Primul care a semnalat incendiul luând măsurile cerute de împrejurări a fost revizorul Armăşelu Marin care a dat dovadă de un remarcabil spirit de răspundere. Este de subliniat aceasta, deoarece focul care se întindea cu repeziciune ameninţa să arunce în aer depozitele de benzină şi păcură cu care funcţionează instalaţiile mecanice şi numeroasele canoane de transport. Fiind chemaţi de urgenţă pompierii, au sosit toate posturile din Capitală sub conducerea d-lui col. Petre Nicolae. De asemenea, a mai sosit şi d. comisar ajutor Tâmpeanu care a făcut cele dintâi investigaţii pentru a stabili cauzele incendiului. D-sa a arestat pe un suspect, lucrător al fabricei, care încerca să saboteze operaţiile de stingere. întrebând pe revizorul Armăşelu Marin asupra momentului şi felului în care s-a produs incendiul, acesta ne-a arătat că tocmai trecea in revizie pe b-dul Maria. Era ora 4. Din acoperişul magaziei dinspre b-dul Maria eşiau şuviţe, aproape imperceptibile, de fum. A înţeles pericolul şi a dat alarma. Intr’adevăr, incendiul a cuprins intreg acoperişul unei magazii de materiale in podul căreia se aflau — de ani de zile — unelte, mobilier şi maculatură. Pagubele nu pot fi încă evaluate. Totuşi, se poate spune, ele sunt mari. Autorităţile militare şi poliţieneşti, ca şi organele administrative ale fabricei nu ne-au putut da încă vreo lămurire asupra chipului cum a izbucnit incendiul, mai ales că pretutindeni, personalul de serviciu şi dispoziţiunile, asigurau maximum de siguranţă. ■» Din partea autorităţilor au venit la faţa locului spre a proceda la facerea primelor cercetări, d. judecător de instrucţie Zlatcu şi procuror Vasiliu, din al căror ordin, mai mulţi slujbaşi din serviciul fabricii au fost reţinuţi la dispoziţia anchetatorilor. * In timpul lucrărilor de stingere a Incendiului s-au întâmplat şi două accidente: un soldat pompier, căzând de la înălţime şi-a fracturat o mână, un picior precum şi coloana vertebrală iar cu alt soldat s-a ales cu arsuri grave. Ambii accidentaţi au fost internaţi la spitalul militar „Regina Elisabeta“ din str. Francmasonă. Voluntari germani din Spania repatriaţi Eri au sosit la Lisabona 226 de supuşi germani cari au luptat cu voluntari pe frontul spaniol. Ei veneau de la Sevilla şi erau în mare parte tehnicieni, piloţi şi mecanici, în văr- stă de 22—-30 da flSt . DISCURSUL MAJESTAŢII SALE REGELUI DOMNULE PREŞEDINTE, Pentru Mine este o vie bucurie să salut in capitala Ţării Mele pe Excelenţa Voastră, Preşedintele Poloniei amice şi aliate. Urarea Mea de bun venit este atât a Mea cât şi a intregei Românii. Vizita ce ne-o făceţi astăzi vine tocmai In aceste zile când se simte mai mult nevoia solidarităţii internaţionala şi deci a reafirmării legăturilor tntre ţările noastre. Aceste legături izvorâte dintr’o nevoe vitală a celor două ţări prietene, sunt chemate să întărească şi mai mult prin caracterul lor defensiv, străduinţa noastră de a consolida pacea in lume. Credinţa noastră este, că numai o politică fără nici un element de ostifltare, poate prin Înţelegeri solide să pareze orice Încercare agresivă, şi să fie astfel garanţia solidităţii păcii Pe acest drum a evoluat politica României consolidând pe lfingă a- Hanţa noastră, toate celelalte Hanţa şi prietenU cart armonizAndu-se Împreună formează un cadru indestructibil In serviciul păcii. Aceste alianţe şi prietenU se coordonează perfbet cu spiritul da care este animată marea instituţie dela Geneva. • DOMNULE PREŞEDINTE, Vizita Excelenţei Voastre reaminteşte în sufletele noastre acele zile când neuitatul Mareşal Pilendski, a adus scumpului Meu Părinte salatul cald al Poloniei Ei au fost ziditorii amanţei noastre şi lor trebue să Ie păstrăm o pioasă amintire. Privind decursul Istoriei vedem că legăturile între cele două naţiuni nu datează numai din ziua reclădirii Poloniei, ci sunt cu mult mai vechi Făuritorii alianţei Polone. Române au putut găsi in Istoria şi sufletul popoarelor noastre cheagul care a permis cimentarea unor raporturi atât de calde, şi pe cand zita de astăzi vine s’o intăreasc» «jt 11 L Bolii trupelor Locot. Rang s’a clasificat întâiul la concursul internaţional hipic VARŞOVIA, 8. (Rador). — ’ In ultima zi a concursului internaţional hipic dela Varşovia, locotenentul Rang, din echipa României, a câştigat premiul întăi la concursul învingătorilor. PUD^m ?» . * APA De COLO Kft E m mm FRANCEJ Congresul internaţional de medicină şi farmacie militară General Dr. H. L. Gilchrist (delegat american) Doamna Dr. Făgărăşanu (deleg. C. R. R.) DL. DR. MUNTSCH ( delegat german) D-na Tăcu Gol. Dr. A. Brambats (deleg. C.R.R.) (deleg. leton) Azi va fi o eclipsă total de soare linia totalităţii taie sud-estul Oceanului Pacific Azi 8 Iunie are loc un fenomen ceresc, din nefericire invizibil în Europa, anume o eclipsă totală de soare. Linia totalităţii trece prin sudestul Oceanului Pacific şi atinge o parte din America de Sud. Ca eclipsă parţială întunecimea de azi se va vedea în California. Mărimea eclipsei pe Oceanul Pacific va fi de 1,038, diametrul soarelui fiind luat de unitate. E o eclipsă rău aleasă de jocul elementelor naturii, deoarece puţini astronomi au plecat s’o observe. E un risc a face un drum obositor până la capătul lumii spre a vedea o eclipsă într’o regiune tropicală unde plouă zilnic şi oricând astronomul poate fi împiedicat de un nor. Viitoarea întunecime va fi‘eclipsa parţială de lună dela 18 Noembrie, vizibilă în România. ......... . CE VA FI IN ZIUA ECLIPSEI? Se ştie că există o corelăţie între eclipseşi fenomenele seismico-meteorologice. . . .. • In timpul eclipselor pământul, luna şi soarele sunt în linie dreaptă. Atracţia exercitată asupra globului nostru de lună şi soarele maximă in timpul unei eclipse de soare şi minimă in timpul unei eclipse de lună. Azi pământul va fi supus unei forţe de atracţie maxime din partea soarelui şi a lunei. Sunt de aşteptat pe alocuri repercusiuni atmosferice şi seismice. In Ţara noastră e probabil ca timpul să se menţină frumus. L. FLORIN