Dimineaţa, iunie 1937 (Anul 33, nr. 10934-10963)

1937-06-10 / nr. 10943

) Presa polonă despre cordialitatea cu­­ care a fost primit in România preşedintele Moscicki VARŞOVIA, 8. (Rador). — Presa polonă a publicat lungi dări de sea­mă despre vizita d-lui Moscicki, pre­şedintele Republicei polone in Ro­mânia. Această vizită are un puter­nic erou in toate straturile opiniei publice polone. Ziarele continuă să scrie articole, relevând insemnăta­­ta vizitei pentru strângerea şi mai mare a rela­ţiunilor dintre cele două ţări aliate. „KURIER WARSZAWSKI“ con­stată că „manifestarea puternică a caracterului extrem de pacific şi de conservator al vizitei preşedinte­lui Mosch­lei constituie un succes al politicei externe dusă de cele două state aliate. Vizita aceasta va con­tribui la accentuarea rolului bine­făcător al alianţei polono-romăne pentru Europa“. K­DOBRY WIECZOOR“ scrie: „Entuziasmul şi cordialitatea cu care populaţia României întâmpină pe ■ preşedintele Republicei polone este mărturia cea mai bună că a­­lianţa­­dintre cele două ţări nu se sprijină numai pe documente scrise ci şi pe sentimentele profunde ale celor două naţiuni, pe înţelegerea conştientă nu numai de către fac­torii politici, dar şi de masele popu­lare, a comunităţii de interese şi tendinţe. Voinţa pacifică a celor două ţări se sprijină pe puterea lor in continuă creştere şi îndeosebi pe forţa lor militară, de aceia apăra­rea păcii in răsăritul Europei este eficace. Polonia întreagă, nu numai cu gândul, dar şi cu sentimentele ei, însoţeşte pe şeful statului in vizita pe care o face românilor vecini, a­­liaţi şi prieteni“. --------­ finul 33 Wo. 10.943 Astăzi a apărut Realitatea Ilustrată / v nriATÎUrilr 14 PAGINI 0 Joi 10 iunie 1937 u um Director politic • MIHAIL SADOVEANU Fondaţi In 1904 Se CONST. MIILE II3 Lei II Bucureşti, Str. Const. Miile (fostă Sărindar) 5-7-9 ]| TELEFON: Redacţia 3.84.30; Adi­ţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.3­3; Tip. 4.67.39 Număr special incibi­­nat Restaura­ție! Numeroase fotografii re­­trospective din activitatea M. s. Regelui Carol II TINERETUL Ziua tineretului. Prilej pentru o sumă de reflecţii asupra destinu­lui ce i se croeşte. Nu trebue, intr’adevăr, să uităm că tineretul de astăzi este destinat să conducă mâine tura. întrebarea care se pune este: în mijlocul curentelor atât de diverse, drumul pe care merge ti­neretul poate fi ferit de primejdii ? — Răspunsul e, din fericire, afir­mativ. Organizaţiile de tineret create de Suveran şi îndrumarea ce li s-a dat sunt pavăze solide împotriva destrămării sufleteşti. Doctrina tineretului român este: Dragoste şi muncă pentru Ţară şi Rege. Şi e bine să fie aşa: vor dispare cu Încetul miturile false şi cu ele şi demagogia curentelor anarhice. De pe urma acestui fapt, Ţara nu are decât de câştigat Energiile tineretului, canalizate in scop constructiv, pot face minuni. Şi e sigur că tineretul român va şti să muncească cu sârg pentru ridicarea acestei Țări, atât de dăruită de Dumnezeu. Haite de lupi lângă Sculeni SCULENI, 8. — Sâmbătă noap­tea, populaţia târgului Sculeni-Ro­­mânesc a fost trezită de urlete de lupi. Ţăranii s’au înarmat cu furci şi ciomege, şi au pornit să alunge fiarele, cari atacaseră nişte cai ce păşteau în dosul gospodăriilor fra­ţilor Ciobanu. Dineul de gal de la Palatul Regal Importante toasturi ale celor doi şefi de State Iată deci, Domnule nu exprim cuvinte reci când zic că vă salutăm în Românnia cu inimile imbucurate, ci afirm un adevăr care este simţit de toată su­flarea românească. Tăria alianţei noastre este tocmai că aa nu este numai un act da chitar­zuinţă politică ci şi un Imbold al sincerei prietenii Intre popoarele noastre. Fericit deci atât Eu efit şi toată România de a vă ura bau venit in mijlocul nostru, ridic paharul Meu Intru sănătatea Excelenţei Voastre şi pentru prosperitatea şi propăşirea scumpei Mele aliate Polonia RĂSPUNSUL PREŞEDIN­­TELUI REPUBLICEI POLONE SIRE, Mulţumind din toată inima MA­IESTĂŢII VOASTRE pentru cuvin­tele pătrunse de atâta prietenie, prin care a binevoit să mă primească In capitala Sa, doresc la rându-mi să exprim sentimentele celei mai vii bucurii pe care o simt de a putea a­­duce prin vizita mea actuală o măr­turie nouă a legăturilor strânse care unesc cele două ţări­ ale noastre. _ Cu acest prilej solemn amintirile mele se întorc constant către trecut, către timpul In care Şefii celor două State ale noastre, MAIESTATEA SA REGELE FERDINAND şi Mareşalul Joseph Pilsudski, puneau printr’o colaborare personală bazele alianţei definitive polono-romăne care a de­venit unul din elementele esenţiale ale stabilizării generale in Europa. Mai bine de 15 ani s’au scurs de atunci şi cursul evenimentelor schimbat multe lucruri în raportu­rile internaţionale. Alianţa polono­­română însă nu numai că şi-a păs­trat întreaga ei valoare, dar s’a des­­voltat într’o prietenie adânc simţită de cele două popoare şi într’o cola­borare care se întinde în toate do­meniile activităţii lor. Conştiente de forţele lor creatoa­re, Polonia ca şi România, pot avea deplină încredere un­­viitor. Progre­se considerabile trebuesc să fie în­scrise la activul lor din punct de ve­dere­­al vieţii politice, economice şi culturale. In­sforţările lor tinzând totdeauna să asigure noui progrese, cele două naţiuni înţeleg în mod de­săvârşit că securitatea unei ţări­­este o condiţie indispensabilă a descăl­ţării ei în interior. Ele îşi dau­ de asemenea seama că această securita­te trebueşte asigurată în primul rând prin propriile forţe ale naţiu­nii. Aceasta este raţiunea afecţiunii profunde de care armata este încon­jurată în cele două ţări Un alt element primordial al secu­rităţii pentru Polonia şi pentru Ro­mânia este alianţa care le uneşte şi Preşedinte,­­ care constitue un factor esenţial­­de protocolare , echilibru şi de pace în această re­giune a Europei. Prin sentimentele cu care ea ur­măreşte avântul remarcabil al Ro­mâniei sub Domnia creatoare a MA­JEST­AŢII VOASTRE, Polonia dă dovadă elocventă de locul pe care alianţa polono-română îl ocupă în spiritul şi în inima ei. Marea popularitate şi adânca sim­patie al căror obiect sunt in Polonia Dinastia şi Naţiunea Române , manifestat de curând cu prilejul vi­zitei Alteţei Sale Regale Principele Moştenitor la Varşovia, şi îşi găsesc de asemenea expresia în entusiasmul cu care toată Polonia urmăreşte cursul vizitei Mele actuale in Romă­nia. Ridic paharul în sănătatea MA­JESTAŢII VOASTRE şi a Casei Re­gale, întru prosperitatea Domniei Sale şi fericirea poporului Său. Luni la orele 21 a avut loc la Pa- Krynsky, Siedlecki, latul Regal un dineu de gală. La a­cest dineu, în afară de M. S. Regele şi de Excelenţa Sa Preşedintele Re­publicei Polone şi Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia, au luat parte din suita d-lui Preşedinte, d-nii :1. Beck, Contele Römer, general ■Sclially, căpitan Hartman, căpitan Delegaţia Română: d-nii R. Fra­­nasovici, general Paul Theodorescu, colonel­­Keintzel Oskar, G. Elefte­­rescu, maior Mihailescu. Legaţhinea Poloniei: d-nii M. Ar­­ciszewski. Contele A. Poninski, lt. colonel Ian KowaJpwski, căpitan Marian Zitnnai W. Mieczyslawski, B. Sobanski, Adam Micucki. Guvernul a fost reprezentat de d-nii G. Tătărescu, Al. Lapedatu, N. N. Săveanu, I. Inculeț, Dr. C. Ange­­lescu, Victor Antonescu, I. Nistor, V. Sassu, general Paul Angelescu, Dr. Vaier Pop, Dr. I. Costinescu, Vic­tor Iamandi, M .Cancicov, M. Ne­gură,­Radu Irimescu, Al. D. Zam­­firescu, ministrul României la Var­șovia; Curtea Regală prin d-nii: general Ballif, E. S. d. I. V. Stârcea, E. S Anton Mocsonyi, ,E S. Ernest Ur­­dărianu, E. S. C. Flondor, Dr. I. Mamulea, general N. Condiescu, ge­neral I. Filimon, general E. Zwiedi­nek, Eugen Buhman, Comandor P. Fundăţianu, lt colonel C. Filitti, lt. colonel G. Sta­văr, maior Sidorovici Teofil, Octav Ullea. Suveranul şi d. Moscicki în drum spre Palat Incendiul de la fabrica Bragadiru­ nsssimmBBMMMnmpssi 0 magazie de materiale mistuită de flăcări .­eri după amiază, la fabrica Bra­gadiru a izbucnit un violent incen­diu. Limbi mari de foc şi coloane negre de fum au alarmat pe cetă­ţenii cartierului de pe calea Raho­­vei, şos. Viilor şi b-dul Maria. In câ­teva minute aceste artere au fost complect inundate de o lume imensă care privea de pe acoperişuri, sau se căţăra pe gardul de beton al fa­brice!. Circulaţia, foarte intensă în această parte de oraş, a fost din a­­ceastă pricină stagnată câteva ore în şir. Şi spectacolul sinistrului era am­plificat de sirena fabricei, prelungă... ALARMA Primul care a semnalat incendiul luând măsurile cerute de împrejurări a fost revizorul Armăşelu Marin care a dat dovadă de un remarcabil spirit de răspundere. Este de subliniat a­­ceasta, deoarece focul care se întin­dea cu repeziciune ameninţa să a­­runce în aer depozitele de benzină şi păcură cu care funcţionează instala­ţiile mecanice şi numeroasele ca­noane de transport. Fiind chemaţi de urgenţă pom­pierii, au sosit toate posturile din Capitală sub conducerea d-lui col. Petre Nicolae. De asemenea, a mai sosit şi d. comisar ajutor Tâmpeanu care a făcut cele dintâi investigaţii pentru a stabili cauzele incendiului. D-sa a arestat pe un suspect, lucră­tor al fabricei, care încerca să sa­boteze operaţiile de stingere. întrebând pe revizorul Armăşelu Marin asupra momentului şi felu­lui în care s-a produs incendiul, a­­cesta­ ne-a arătat că tocmai trecea in revizie pe b-dul Maria. Era ora 4. Din acoperişul magaziei dinspre b-dul Maria eşiau şuviţe, aproape imperceptibile, de fum. A înţeles pericolul şi a dat alarma. Intr’adevăr, incendiul a cuprins intreg acoperişul unei magazii de materiale in podul căreia se aflau — de ani de zile — unelte, mobilier şi maculatură. Pagubele nu pot fi încă evaluate. Totuşi, se poate spu­ne, ele sunt mari. Autorităţile militare şi poliţieneşti, ca şi organele administrative ale fabricei nu ne-au putut da încă vreo lămurire asupra chipului cum a izbucnit incendiul, mai ales că pretutindeni, personalul de serviciu şi dispoziţiunile, asigurau maximum de siguranţă. ■­» Din partea autorităţilor au venit la faţa locului spre a proceda la fa­cerea primelor cercetări, d. judecă­tor de instrucţie Zlatcu şi procuror Vasiliu, din al căror ordin, mai mulţi slujbaşi din serviciul fabricii au fost reţinuţi la dispoziţia an­chetatorilor. * In timpul lucrărilor de stingere a Incendiului s-au întâmplat şi două accidente: un soldat pompier, că­zând de la înălţime şi-a fracturat o mână, un picior precum şi coloana vertebrală iar cu alt soldat s-a ales cu arsuri grave. Ambii accidentaţi au fost inter­naţi la spitalul militar „Regina Eli­­sabeta“ din str. Francmasonă. Voluntari germani din Spania repatriaţi Eri au sosit la Lisabona 226 de su­puşi germani cari au luptat cu­ vo­luntari pe frontul spaniol. Ei veneau de la Sevilla şi erau în mare parte tehnicieni, piloţi şi mecanici, în văr-­­ stă de 22—-30 da flSt­­ . DISCURSUL MAJESTAŢII SALE REGELUI DOMNULE PREŞEDINTE, Pentru Mine este o vie bucurie să salut in capitala Ţării Mele pe Ex­celenţa Voastră, Preşedintele Polo­niei amice şi aliate. Urarea Mea de bun venit este atât a Mea cât şi a intregei Românii. Vizita ce ne-o făceţi astăzi vine tocmai In aceste zile când se simte mai mult nevoia solidarităţii inter­naţionala şi deci a reafirmării legă­turilor tntre ţările noastre. Aceste legături izvorâte dintr’o nevoe vitală a celor două ţări prie­tene, sunt chemate să întărească şi mai mult prin caracterul lor defen­­siv, străduinţa noastră de a conso­lida pacea in lume. Credinţa noastră este, că numai o politică fără nici un element de ostifltare, poate prin Înţelegeri so­lide să pareze orice Încercare agre­sivă, şi să fie astfel garanţia solidi­tăţii păcii Pe acest drum a evoluat politica României consolidând pe lfingă a- Hanţa noastră, toate celelalte Hanţa şi prietenU cart armonizAn­­du-se Împreună formează un ca­dru indestructibil In serviciul păcii. Aceste alianţe şi prietenU se coor­donează perfbet cu spiritul da care este animată marea instituţie dela Geneva. • DOMNULE PREŞEDINTE, Vizita Excelenţei Voastre reamin­­teşte în sufletele noastre acele zile când neuitatul Mareşal Pilendski, a adus scumpului Meu Părinte sala­tul cald al Poloniei Ei au fost ziditorii amanţei noa­stre şi lor trebue să Ie păstrăm o pioasă amintire. Privind decursul Istoriei vedem că legăturile între cele două naţiuni nu datează numai din ziua reclă­dirii Poloniei, ci sunt cu mult mai vechi Făuritorii alianţei Polone. Române au putut găsi in Istoria şi sufletul popoarelor noastre cheagul care a permis cimentarea unor ra­porturi atât de calde, şi pe can­d zita de astăzi vine s’o intăreasc» «jt 1­1 L Bolii trupelor Locot. Rang s’a clasificat întâiul la concursul inter­naţional hipic VARŞOVIA, 8. (Rador). — ’ In ultima zi a concursului internaţio­nal hipic dela Varşovia, locotenen­tul Rang, din echipa României, a câştigat premiul întăi la concursul învingătorilor. PUD^m ?» . * APA De COLO Kft E m mm FRANCEJ Congresul internaţional de medicină şi farmacie militară General Dr. H. L. Gilchrist (delegat american) Doamna Dr. Făgărăşanu (deleg. C. R. R.) DL. DR. MUNTSCH ( delegat german) D-na Tăcu Gol. Dr. A. Brambats (deleg. C.R.R.) (deleg. leton) Azi va fi o eclipsă tota­l de soare linia totalităţii taie sud-estul Oceanului Pacific Azi 8 Iunie are loc un fenomen ceresc, din nefericire invizibil în Europa, anume o eclipsă totală de soare. Linia totalităţii trece prin sud­­estul Oceanului Pacific şi atinge o parte din America de Sud. Ca eclipsă parţială întunecimea de azi se va vedea în California. Mărimea eclipsei pe Oceanul Pa­cific va fi de 1,038, diametrul soa­­relui fiind luat de unitate. E o eclipsă rău aleasă de jocul e­­lementelor naturii, deoarece pu­ţini astronomi au plecat s’o ob­serve. E un risc a face un drum obo­sitor până la capătul lumii spre a vedea o eclipsă într’o regiune tro­picală unde plouă zilnic şi oricând astronomul poate fi împiedicat de un nor. Viitoarea întunecime va­ fi‘eclipsa parţială de lună dela 18 Noembrie, vizibilă în România. ......... . CE VA FI IN ZIUA ECLIPSEI? Se ştie că există o corelăţie între eclipse­­şi fenomenele seismico-me­­teorologice. . . .. • In timpul eclipselor pământul, luna şi soarele sunt în linie dreaptă. Atracţia exercitată asupra globului­ nostru de lună şi soarele maximă in timpul unei eclipse de soare şi minimă in timpul unei eclipse de lună. Azi pământul va fi supus unei forţe de atracţie maxime din par­tea soarelui şi a lunei. Sunt de aş­teptat­ pe alocuri repercusiuni at­mosferice şi seismice. In Ţara noastră e probabil ca timpul să se menţină frumu­s. L. FLORIN

Next