Dimineaţa, august 1937 (Anul 33, nr. 10995-11025)
1937-08-01 / nr. 10995
Pagina 2-ad CONCURSUL NOSTRU DE JOCURI Deslegările Publicăm mai sus tabloul tuturor problemelor ale căror deslegări trebuesc indicate prin figuri. Restul urmează in rândurile de mai jos: PROBLEMA D-a Băieţi: Alecu, Dănuţ, Oscar, Sandu. Fete: Adela, Sonia, Didina, Mioara PROBLEMA IlI-a (Criptogramă) Ziarul „Dimineaţa” vă urează sărbători fericite. PROBLEMA VII-a (Joc de table) 3X3: A5—B5; al— A3 2B6 -B3.- 4 X 4; al — A4 — B5; B6 —B2; A5 — A4. — 6 X 6: 2 Al — A6; A3 — B4.; A5— B2 LEMA VH-a (Anagramă) Se pot forma următoarele cuvinte: granit, argint, ingrat, girant și răgnit. PROBLEMA VIII-a (Dibăcie) Mişcările se fac păstrându-se următoarea configuraţie: 1, 2, X, 3, 4, 5, 6; 1, 2, X, 4, 3, 5, 6; 1, 2, 4, X, 3, 5, 6; 1, 2, 4, 5, 3, X, 6; 1, 4, 2, 5, 3, X, 4, 4, 1, 2, 5, 3, X, 6; 4, 1, 5, 2 3, X, 6; 4, 5, 1, 2, 3, X, 6; 4, 5, 1, 2, X, 3, 6; 4, 5, 1, 2, 6, 3, X, 4, 5, 1, 2, 6, X, 3: 4, 5, 1, X, 6, 2, 3; 4, 5. X, 1, 6, 2, 3; 4, 5, 6, 1, X, 2, 3; 4, 5, 6, X, 1, 2, 3. PROBLEMA X-A Este bunicul după mamă. PROBLEMA Xl-a (Cifru) Răspunsurile: 1) Labirint. 2) Acarnania. 3) Fenicieni. 4) Octavian. 5) Nietzche. — Iniţialele şi finalele: Lafon — Taine (La Fontaine). PROBLEMA Xll-a Primul a scris „Ce faci?" iar al doilea „Râd într’una”. PROBLEMA XV-a Radiar: 1) Morărit. 2) Opulent. 3) Ametist. 4) Reparat. 5) Antidot. 6) Decorat. 7) Everest. 8) Amputat 9) Parapet. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. Moară de apă. PROBLEMA XV-a (Aritmogrif) 1) Dâmboviţa. 2) Maramureş. 3) Trei Scaune. 4) Câmpulung. 5) Teleorman. 6) Cetatea Albă. 7) Timiş Torotal. 8) Constanţa. 9) Storojineţ. __ A — B: Bucureşti. PROBLEMA XV-a (Ţintar) Mutările forţate ale Albului: 1) a— c2. 2) b2—d1. 3) c2 — c8. 4) d1 — b8, şi Negrul e prins din amândouă părţile. PROBLEMA XX-a (Reflex) 1) Raport. 2) Divă. 3) Topor. 4) Amar. 5) Tătar. 6) Inele. 7) Vid. 8) Egidă. — Iniţialele: Rotative (evitator). PROBLEMA XX-a (Ce e fals?) 1) Iepurele a apărut cu coarne. 2) Racul merge invers. 3) Barba ţapului e pe gât. PROBLEMA XXI-a Pionii se pot aşeza în mai multe feluri. Iată unul: a5, b7, c2, d6, i3 îl, g8 şi h4. PROBLEMA A XXII-a Primul proverb: „Dacă nu e cap e vai de picioare”. Al doilea: „Dacă dai nu ai”. PROBLEMA A XXIII-a Scafandrul culege pungile în ordinea aceasta: F, A, B, C, D, I, E, H, G. PROBLEMA A XXVII-a Comerciantul se serveşte de următoarele greutăţi: 27 kgr. 9 kgr., 13 kgr. şi 1 kgr. AVIZ Pe măsură ce vom controla răspunsurile primite, vom publica şi numele deslegătorilor. La problemele de cuvinte încrucişate se admit, maximum, 2—3 erori la un singur joc. 71 257 7 7 5 5 1T1 757 333 3 3 333 rsA iHeruBai Mrilitua ■■ Era »„ Indemnaţi copiii să participe la interesantul concurs organizat de DIMINEAŢA COPIILOR“ pe timpul vacanţei. Astfel îşi pot dovedi talentul la scris şi desen. Ultimul număr al excelentei reviste publică un bogat material de versuri proză şi ilustraţii: AMERICA, ţara ciudăţeniilor BIETUL VÂRTEJ, JUDECATA dreaptă, sunt câteva din bucățile cele mai interesante apărute în No. 703, precum şi cap. V al romanului pentru tineret MEŞTERUL STRICA de Marin Iorda. Un exemplar în culori costă 5 lei. Citiţi „Realitatea ilustrată” PORTARUL BANDIT DIN STRADA LIREI A FOST ÎNCARCERAT LA VĂCĂREŞTI El a făcut ori mărturisiri complecte la instrucţie Cazul din str. Lirei trebue privit cu toată seriozitatea fiindcă prezintă o latură de excepţională gravitate. Portarul unui blockhouse prin rolul şi rostul ce are, se bucură de încrederea deplină a locatarilor cari văd în el un păzitor al persoanei şi averii lor; prin urmare cu atât mai vinovat apare un asemenea portar in raport cu un bandit oarecare, care caută să atenteze la viaţa locatarilor şi să-i jefuiască. S’ar putea face o analogie între situaţia portarului tâlhar şi aceea a unui poliţist sau jandarm, care având misiunea să apere pe cetăţeni şi avutul lor s’ar apuca să-i jefuiască şi să-i schingiuiască. Codul penal prevede agravantă în sarcina poliţiştilor delicvenţi şi acest principiu proclamat de legea penală trebue aplicat la cazurile portarilor delicvenţi, făcându-se uz de toată rigoarea în cercetarea şi sancţionarea lor. Astfel înţelege lucrurile şi de judecător de instrucţie Mircea Trefitescu, instructor din primul monent al acestui caz care a emoţionat şi revoltat opinia publică a Cap talei INTEROGATORIUL CRIMINALULUI In urma deschiderii acţiunii publice de către parchet împotriva portarului bandit, d. judecător Tretinescu a procedat ori la luarea legiuitului interogator. Operaţia a durat câteva ore, banditul fiind Întrebat asupra tuturor amănuntelor. Podani a recunoscut că a voit să omoare pe d-na Grădişteanu şi că a premeditat crima, pregătind-o în aşa fel ca să fie sigur că nu va putea fi bănuit ca autor al omorului şi jafului. Acest lucru reiese de altfel limpede din arătările lui asupra chipului cum a procedat şi din atitudinea pe care a avut-o când a fost descoperit. PUNEREA LA CALE A CRIMEI Cum a ajuns Podaru la plănuirea uciderii d-nei Grădişteanu şi la jefuirea banilor acesteia? A declarat-o singur judecătorului de instrucţie. El cheltuise suma de bani — câteva mii de lei — ce îi fuseseră încredinţaţi pentru plata apei şi nu ştia de unde să găsească bani. In dimineaţa acelei zile se prezentase încasatoriul de la U. C. B. şi văzând că portarul nu-i achită banii, l-a ameninţat că după amiază mai vine ultima oară şi dacă nu i se plăteşte, închide apa. Podaru a făgăduit că după masă va achita negreşit chitanţa. Atunci i-a venit în gând să jefuiască pe chiriaşa care prezenta cele mai favorabile condiţii pentru reuşita loviturii: vârsta înaintată, singură in tot apartamentul, posesoarea unei sume importante — vreo 36.000 lei — pregătiţi pentru plata chiriei. Era deci uşor să fie ucisă şi jefuită fără riscul descoperirii. Că s’a gândit s’o omoare rezultă din împrejurarea că dacă femeea scăpa cu viaţă, tâlharul era să fie denunţat autorităţilor şi nu mai putea să scape de consecinţele faptei sale: munca silnică, nea cu sânge, a ascuns totul cu grije şi s’a instalat frumuşel pe pat, în aşteptarea întunerecului. Restul se ştie: victima revenită in simţiri, alarma dată prin semne unor vecini, chemarea poliţiei şi descoperirea tâlharului prin spargerea uşei din ordinul d-lui judecător Tretinescu, descoperirea hainelor pătate de sânge şi a poşetei cu bani, cum şi a unor obiecte furate mai de mult de necinstitul portar altei chiriaşe din fine mărturisirile complecte. După consemnarea interogatorului atât de amplu şi edificator prin recunoaşterile definitive ale banditului portar, judecătorul de instrucţie a emis contra acestuia mandat de arestare, pentru crima de tâlhărie şi tentativă de omor, acum şi pentru furtul comis anterior. Podaru a fost încarcerat ori, la Văcăreşti. El va fi adus astăzi înaintea tribunalului spre a i se confirma mandatul. .. Lovitura Podaru a povestit apoi punct cu punct cum a ,,lucrat“ din clipa când a conceput planul. Cum a stat la pândă spre a observa orice mişcare a d-nei Grădişteanu care dormea după masă, cum a scos siguranţele de la tabloul de lumină al apartamentului, crezând că d-na va dormi până mai pe seară şi atunci când va fi atacată să nu poată aprinde lumina; cum a schimbat planul când a văzut că d-na Grădişteanu s’a trezit mai devreme şi cum a sărit asupra ei atunci când dânsa voia să iasă din dormitor, după ce se spălase la lavoar cu apă rece spre a se răcori; cum a lovit-o puternic cu pumnii în cap, trântind-o la pământ şi apucând-o apoi de beregată ca s’o stranguleze cu degetele, cum i-a venit o cârpă în gură spre a o împedica să ţipe şi în fine cum i-a aplicat trei lovituri puternice în cap cu o cană grea ce şi-o pregătise. A privit victima cum s’a mai sbătut puţin devenind apoi inertă. JEFUIREA LOCUINŢEI Crezând că ea a murit, tâlharul a trecut la a doua operaţie aceea a jafului. In camera de alături a răscolit în dulap, dar n’a găsit banii. Tot căutându-i, a dat peste o poşetă cu 800 lei. Un sgomot auzit afără, l-a intimidat pe criminal care se hotărî să plece, suspendând operaţia spre a o continua la noapte, în linişte. A încuiat apartamentul luînd cheile cu el. Trebuia să găsească Această procedare vădeşte ideea banii de a căror existenţă nu se îndoia, pe care tâlharul o avea că şi-a ucis victima căci a plecat din apartament fără să se mai ocupe de dânsa şi conta să se reîntoarcă peste câteva ore să cotrobăiască in linişte ca să dea de bani. S’a dus în camera sa dela subsol, s’a spălat de sângele ce-l avea pe mâini, şi-a schimbat cămaşa şi hainele pătate deaseme imineața Consiliul asociaţiei „Agim“ a impiegaţilor de mişcare a ţinut şedinţă sub preşedinţia d-lui Ion Lepădatu, asistând numeroşi delegaţi din provincie. Consiliul s’a ocupat de rezultatul audienţei avută de o delegaţie a asociaţiei la d. director general Macovei, cu care ocazie s’a prezentat un memoriu cu revendicări. S’a arătat cum a fost primită delegaţia de către d. director general într’un mod care i-a emoţionat profund. D. ing. Macovei a arătat cea mai mare bunăvoinţă şi a ascultat, cu toată atenţia expunerea ce i s’a făcut.Memoriul ce i s’a prezentat a fost examinat punct cu punct, d. director general arătând ce poate face la cele formulate. Astfel, în privinţa salarizării, d. Macovei a recunoscut că impiegaţii de mişcare merită una mai bună. A recunoscut că la serviciul de bloc sunt suficiente 8 ore de serviciu. A aprobat să se plătească puncte grele la staţiile grele, nu numai cele periculoase. A aprobat înfiinţarea de examene de comerţ. Deasemenea a recunoscut justeţea cererii primelor speciale D, director general Macovei , a promis că va căuta să satisfacă dreptele cereri ale impiegaţilor de mişcare, că va înfiinţa şcoli de mişcare pentru a scoate noui elemente in scopul ca impiegaţii de mişcare să poată căpăta concedii de odihnă cât şi să nu mai fie nevoiţi să facă ore de serviciu prea multe. Consiliul, luând act de modul cum a decurs audienţa şi de solicitudinea arătată de către d. director general Macovei, a exprimat cele mai călduroase mulţumiri. S’au luat apoi în discuţie chestiuni de organizare ale asociaţiei „Agim”. ^ ^ fflBUrtir-irmrr '«««â*’• hAâB Şedinţa asociaţiei profesionale C. F. R. „Agim” Rezultatul audienţei la d. director general Macovei CONSFĂTUIREA LIGII NATIONALE A COOPERATOARELOR Programul de activitate al Ligii La sediul cooperativei ,„Lucrul la domiciliu” a avut loc şedinţa de constituire a „Ligii Naţionale a femeilor cooperatoare din România”. D. prof. GR. MLADENATZ a expus care este rostul acestei organizaţiuni. Este vorba de o asociaţie, care urmăreşte organizarea prin toate mijloacele adequate, a răspândirii ideilor cooperatiste în lumea feminină din ţară. Liga urmează să funcţioneze ca o secţiune a Ghildei Internaţionale a Cooperatoarelor, care-şi are sediul in Londra. Liga Naţională va constitui secţiuni locale şi regionale. Programul de lucru cuprinde conferinţe speciale cu prilejul adunărilor generale ale cooperativelor; organizarea de excursiuni în ţară şi străinătate; editarea de broşuri, calendare periodice, manifeste, placate, şi orice alte mijloace de propagandă grafice; organizarea propagandei prin cinematografe, străduindu-se a obţine rularea în ţară a filmelor speciale produse de organizaţiile cooperatiste din străinătate, precum şi de organizaţiile internaţionale; organizarea de reprezentaţiuni teatrale, serbări şi orice alte manifestaţiuni. Liga va colabora cu celelalte asociaţiuni femenine pentru acţiunea de emancipare pe teren politic, economic şi social a femeii. D-na CALYPSO BOTEZ, preşedinta de onoare a Cooperativei „Lucrul la Domiciliu”, a arătat importanţa pentru mişcarea cooperativă, a adeziunii femeilor. In afară de cooperativele speciale de producţie, femeia gospodină reprezintă factorul decisiv pentru activitatea şi reuşita cooperativei de consum. A fost o lacună, că în sânul organizaţiei internaţionale a femeilor cooperatoare, România nu era reprezentată. Face apel la cooperatoarele prezente să devie propagatoare entuziaste pentru obţinerea de cât mai multe adeziuni. Adunarea a aprobat proectul de statut prezentat şi a ales Comitetul de conducere şi comitetul de verificare, din care fac parte d-nele: Calypso Botez, preşedintă, Ecaterina Madgearu, Pleşoaianu, Ghinescu, Năstăsescu, Petrescu, Giosanu, ing. Ianulescu. Comitetul de conducere s-a întrunit imediat după constituire, luând măsurile necesare de bună funcţieternice acţiuni de propagandă cooperatistă. PENTRU COMBATEREA HEMOROIZILOR ŞI A UMFLĂRII FICATULUI, îndeobşte la mâncăcioşi, cari duc o viaţă sedentară şi simt deseori constipaţi, să se bea zilnic, in doze de câte un pahar, puţin Încălzită, apa naturală purgativă „Francisc Iosif”. Recomandată de medici, 10 Pentru căminul Mira Duminică 1 August, Începând de la orele 4 d. a. şi până la 2 după miezul nopţii, va avea loc in frumoasa şi răcoroasa grădină Tiroleză din parcul Gib (str. Izvor), serbarea organizată in folosul Căminului Mira, în construcţie la Eforia-Tekirghiol. Comitetul, prezidat de d. dr. L. Ghelerter, invită pe toţi prietenii acestei instituţii de folosinţă obştească, să ia parte la acestă serbare. Pentru o mamă disperată Raşela Leibovici din str. Foişor 107 (prin Dudeşti), mamă a patru copii mici a ajuns la disperare. Bieţii ei copilaşi se prăpădesc de foame. Nu au măcar o bucăţică de pâine, tatăl lor fiind bolnav a fost trimis intr’un sanatoriu, in provincie. Proprietarul vrea să-i evacueze. Inimile bune sunt rugate să le vie Automatizarea telefoanelor la Chişinău CHIŞINĂU, 28. Primăria municipiului a fost informată printr-o adresă a societăţii de telefoane că această întreprindere a decis în mod definitiv să înceapă încă in cursul acestui an ridicarea clădirii sucursalei locale a societăţii şi lucrările de automatizare a telefoanelor. Toate acestea vor fi gata în primăvara anului 1938 când se vor inaugura nouile telefoane automate. UN SFAT MEDICAL PE ZI Boala... balamalelor Se plânge un funcţionar (nu ne spune vârsta) că-i dor încheieturile, că-i scârţâie rău genunchii. Se teme să nu devie infirm! Să n’aibâ asemenea frică! Toate aceste scârţiituri şi dureri sunt semne că domnul funcţionar prea a dus viaţa sedentară de biurocrat. Cât era tânăr organismul lui, chiar când şedea mereu pe jilţ, se lupta, ardea alimentele toate, şi elimina deşeurile. Acum, când e ceva mai bătrân, balamalele stau cam... ruginit. Rockefeller, la aproape 100 de ani, nu suferea de asemenea „rugină a vieţii”, dar el, zilnic, făcea nu... „matciuri” ci uşoare exerciţii gimnastice. Cititorul nostru nu va deveni infirm, dar nici complect sănătos nu va fi, dacă nu va urma un anumit regim (carne, foarte puţină, mai mult legume şi lăptării). Şi dacă nu va face zilnic exerciţii uşoare de gimnastică. Nu sporturi grele, căci astea ii vor ruina cu totul... balamalele. DOCTORUL TGREC RADIO Programul pentru Sâmbătă 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 ra. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6 30. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). Totdeauna sau niciodată, vals de Waldteufel şi Trandafiri din Sud, vals de Joh. Strauss. Fragment din baletul „Cei doi porumbei” de Messager. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13,00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13,00: Concert de prânz. Orchestra de salon Radio dirij. de D. Teodoru. De prin lume, potpuriu de Dostal; Eva, vals de Gillet; Caro mio bon de Giordani; Balet egiptean de Luigini; Dansul copilului de Garavaglio; Reverie de Schumann; Iolanda, vals de Zambon. 1410: Radio jurnal. Ora. Mersul vremii. Ştiri interne şi externe. 1420: Continuarea concertului: Tintini-Tralala de Borstaedt; Soţul vesel de Oscar Strauss; Scherzo de Schubert; Fetele din Texas de Siede; Moment muzical de Schubert; Cântec de leagăn de Waldteufel. 15.00: Ultimele ştiri. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concertul fanfarei gardienilor publici cond. de maior Chr. Florea; Vulturul, marş de Marian; Vârful cu dor, vals de Th. Ionescu; Inimă de român, potpuriu de Pascu; Potpuriu din opereta „Prinţesa dolarilor” de Fetras; Toreador, marş de Emil Stoic, universitatea radio 20,15; Ce pretinde lumea de la Maiorescu, de prof. Simion Mehedinți. 20:35. Muzică veselă. — Ansamblul Dendrino (canto: Liana Mihăilescu): M’am îndrăgostit de tine, tango de Halm; Inima mea, e a ta, tango de Dendrino; Dragostea-i belea curată, cântec de Mișu Iancu; Mi-e dor de acasă, tango de Elly Roman; E ultima seară, tango de Corologos; Pe potecuţa din livadă, cântec de Anghel Miclescu; In Hawai, tango de Tombulis; Rio-Rino tango de Dendrino; Ţară, ţărişoara mea, cântec de Dendrino. RADIO-ROMANIA Zl.lt—22:30: Muzică variată (discuri): Slowfox de Noble şi Fox de Razal. (Telef.): Două cântece din filmul ,Allotria” de Kreud-v-(Telef.); Tango de Scarpino şi Tango de Paulos.(Telefunitén); Selecţiuni de melodii (voce: Erwin Hartung, Timlinger şi Willi Weiss.-Telef.); Dynamiden şi Spirite spulatoare, valsuri de Josef Straus.(Telef.); Primăvara in Hawai şi Serena de Bornstaedt (Telei.); Doi trandafiri de Elly Roman (voce: Ion Luban.-O.); Două cântece americane aranjate de Trommer. (Telei.) • cine mi te-a supărat? de Vasilache și Pe acelaș drum de em de Bébé (voce Gică Petrescu-O.); Mi-ai lurat inimă, de Max Halm și Dac’ai fi draga mea de Elly Roman (voce: Titi Botez.-O) • Ai adormit crâșmare la tejghea de Mircea Alexei Cântă marinare de Manzatti (voce: Cristian Vasile.-C.). RADIO-BUCUREȘTI 21:15: Muzică de dans. Jazzul Melody (canto: Titi Botez): Baby dansează, foxtrot de Pollark; Iubesc pe cineva, foxtrot de Robins; „Bu-hu” foxtrot de Loeb; Intr’o grădină mică, tango de Corologos; „Caciumbambe”, rumba de Simons; seară minunată, slow de Billy Hill; O zi, tango de Elly Roman; Draga mea, foxtrot de JLawhurst, Mă urmăreşti, foxtrot de Reiner; îngeraş, să dormi uşor, tango de Elly Roman; S’o spui tuturor, foxtrot de Stept; Un vapor alb, slow de Vincent Rose; Dă-mi mâna ta, tango de Constantinescu; Ochii tăi albaștri, foxtrot de Soia; Regina junglei, slow de Hollaender; Gigolette, foxtrot de Elly Roman; S’a spui tuturor, foxtrot de Elly Roman; Povești din pădurea vieneză, vals de Strauss; Cântecul flaşnetarului, foxtrot de Hudson. RADIO-ROMANIA şi RADIO-BUCUREŞTI 22:39: Sport. Radio jurnal. 22:45: Concert de noapte al Orchestrei Vasile Jalea transmis de la restaurantul ,,Coşna (voce: P. Alexandru). 23:45: Jurnalul pentru străinătate în limba, franceză și germană. 23,55: Ultimele știri. MILANO, ora 18: Radio jurnal. 18,15: Muzică de dans. 19,50: Comunicate. 20: Varia. 21,10: Radio jurnal. 21,40: Varia. 22: Teatru. ROMA, ora 18,15: Muzică de dans. 19,50: Comunicate. 20: Varia. 2110: Radio jurnal. 21,40: Varia. 22: Teatru. 32,30: Concert. 23,45: Muzică de dans 24: Radio jurnal. PARIS P.T.T., ora 19: Plăci. 19,30: Concert. 20: Radio jurnal. 21: Emisiune veselă. 21,30: Teatru. FRAGA, ora 21,35: Concert. 22,55:Plăci. 23: Inf. 23,55: Orch. jazz BUDAPESTA, ora 18: Conf. 18.30: Plăci. 19.15: Concert. 21.30: Teatru. 23.20: Inf. 0,25: Concert. Duminică 1 August 1937 Programul pentru Duminică 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kw. ORA DIMINEŢII (7,30—8,30) 7,30: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). Valsuri din operetele „Dup divorţ” şi „Prinţesa dolarilor” de Frimi. — Sfatui gospodăreşti şi medicale. 8,30: închiderea emisiunii. 9,55: ORA RELIGIOASA. I. Clopote. II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. ni. Predica, de părintele Efrem Enăcescu. 13.00: Ore. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13,10: Concert de prânz. Orchestra Jean Marcu: Arii naţionale; El turia, vals de Granados; Destăinuirea, romanţă de Basile Lupu; Să nu-mi săruţi ochii, tango de Elly Roman; Vals trist, de Sibelius; Povestea mea e şi a ta, de Sandu Marcu; Romanţe şi Arii naţionale. 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vremii. Ştiri interne şi externe. 14,20: Continuarea concertului. In vals ne-am întâlnit de Dendrino. Trece un car cu boi pe drum de Giovanni şi Arii naţionale. 14,45: ORA VESELA ION MANU. CEA SATULUI. 15,00; Cunoştinţe folositoare de dr. D. Contescu. 15,15: Muzică populară .Taraful Ion Matache; Hora ofiţerilor; In sat la Aninoasa; Iancu Jianu, cântec haiducesc; Sârba lui Pascubin din Moineşti. 15,35; Valeriu Măgureanu: De vorbă cu sătenii. 15 55-16,15: Continuarea concertului: Cântece din Muscel pentru Sălaj: Fă-te neică prin grădină; Fire-ai tu să fii măi bade; Brâul vechiu; Foaie verde bobo orez; Crâşmăriţă din 19,00; Ora. Mersul vremii. 19.02; Răspunsuri tehnice. 19.12; Concert de muzică distractivă. Orchestra Busuioceanu (canto: Viorel Demetriad) • Potpuriu national aratat de Victor Bedescu. După 9 seara, tango de Ion Vasilescu; Ţine caii Nicolae, cântec românesc de Villnov; O clipă de noroc, tango de Villnov; Cochetărie, vals de N. Mezei (vioară: Victor Predescu) • Aşi vrea să uit, tango de Dendrino: Mă însurai măi vere şi Mai dăm o litrişoară, cântece româneşti de Cărăbiţă şi Relu Chitaristul; Corul albastru, tango de Bixtor Cucu, cântec românesc de Corneliu Hugo; Romanţe şi Arii naţionale. 20 20: Pricepere, înţelegere şi înţelepciune de prof. N. Iorga. 20 40: Corul Asoc. sportive şi culturale C.Fit. cond. de Georgescu-Postelnicu: Regele munţilor de T. Popovici (solo: d-na Elisabeta Branc și Virgil^-' Mora); Pe lacul Traun de Frd. Thie-~ rioth; Valurile Dunării de Ivanovici. 21.15; Cântece de mare, de Nello ^ Manzatti (Exemplificări muzicale: Pe— ’ tre Mur teanu). 21.35; Concert-de- seară. — Orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Nottara; Kis copilăresc de Rust; Baladă de Ciprian Porumbescu; Rondo a capriccio de Beethoven; Solianka, potpuriu de cântece rusești de Wilke; Tu și tu, vals de Joh. Strauss. 22.30: Radio jurnal. 22.40: Rezultatele sportive de Radu Vasilescu. 22.55—24.00: Muzică distractivă (discuri); Argentina, pasadobele de Evans şi Foxtrot de Adams (HM.V.); Mereu împreună şi Blues de Crumit (voce: Frank Crumb.-H.M.V.); Mi-am lăsat inima de Emer şi Vorbeşte-mi de altceva de Deletre (voce: Lucienne Boyer.-C.); Foxtrot de Collechi. Şi Lollipops, fox de Reser (Telef.); Potpuriu * de valsuri de Telico (Telef); Lied den Sendrey şi Lied de Goetze (voce- Greta Kelle.-Telef.); Ce ştii tu de Sica şi Nu-i adevărat de Berlin (voce: Jean Moscopol.-H.M.V.); Bordeiaş. bordei.de Bordeanu şi Mândruţă din poiană de Dendrino (voce: P. Alexandru-Cristal): Hora lui Timosca și Sârba pompierilor. MILANO, 18.15: Concert. 20.45: Inf. 21.10: Radio jurnal. 21,30: Conf 2140: Varia, 22.15 Teatru. PARIS P.T.T., ora 18.30: Comedia radiofonică. 19,30: Melodii. 20: Radio jurnal. 21,30: Emisiune veselă. 23 30- Inf. 23.45: Plăci. 24: Met. 0.05: Muzică de dans. ROMA, ora 1815: Varia. 21.10- Radio jurnal. 31.30: Cronică. 21.40- Varia. 22: Teatru. 24: Rado jurnal. FRAGA, ora 19.50; Inf. 1955: Plăci 20.05: Concert. 21.45: Conf. 22: ora 23: Inf. 23.40: Plăci. 23.50- Muzică da dans. ora Orch. țigani. 19.30: Concert. 21.20: Teatru 22 45: Inf 23: Orch. jazz. 23.0: Conc. vioară. 0,25: Orch. ţigani. 1,05- Inf VIENA.. ora 18.10: Conf. 19: Concert. 22.30- Plăci. 23.10: Inf. 23.55: Muzică de dans. A aparut iMfr. 463 tiditura „Adeverul” s.a. neuisia upaiua * """**3 la heliogravttră Preţul SF. 32 PAGINI EFECTELE MIRACULOASE ALE UNDIILOR ULTRA-SCURTE Comunicări senzaţionale la recentul congres internaţional [MUZICA MECANICĂ, MUZICA VIITORULUI Interesantele anticipări ale unui specialist american IREDUCEREA TAXELOR , RADIOFONICE LA ŢaRĂ [Noul tarif pentru abonaţii din comunele rurale GENERATORUL GICTQW G. 1 Construirea unui generator de frecvenţă înaltă, pentru măsuri de laborator [INDRUMORI PRACTICE PENTRU AMATORI [Antenă pentru două receptoare — încercarea și măsurarea rezistențelor — Paraziți la comutatorii rotativi etc.