Dimineaţa, octombrie 1937 (Anul 33, nr. 11056-11086)

1937-10-01 / nr. 11056

Pagina Petrolierele române la Paris PARIS 28­­ Rad- Astra Română 155 Steaua Română 78 Concordia 104.50 Petrol-Block 17.50 Redevența 42 DIMINEAȚA INA UITAREA JAPONEZILOR ÎNTÂMPINA DIFICULTĂȚI Chinezii opun năvălitorilor trupe hotărîte SHANGHAI, 28 (Rador).­­ O es­cadrilă japoneză compusă din 15 a­­vioane a decolat azi dimineață de pe aerodromul de la Yangtsepu, în­­dreptându-se spre Nanking. Pe de altă parte, comandamentul militar japonez comunică: „Am cucerit cel 500 metri teren în sectorul Lod­en, înaintarea japo­nezilor este foarte grea din pricina enormei superiorității numerice a chinezilor. Orice detașament japo­nez care înaintează cât de puțin este imediat împresurat, deoarece datorită superiorității efectivelor, l1­niile chineze se refac instantaneu aproape in locul unde s’a putut face o spărtură“. CHINEZII ÎNAINTEAZĂ SHANGHAI, 28. (Rador).­­ Agenția telegrafică chineză Central News anunță că trupe­le chineze și în deosebi arma­ta a 8-a chineză au Înaintat spre bord de drumu­ 1 Linghau- Kuangling, in regiunea de nord a provinciei Shansi. Aceste trupe chineze se in­dreaptă spre Yankao, având ca obiective orașul Tatung, ocu­pat de japonezi și Kalgan. Trupele japoneze care au bă­tut in retragere aparțin deta­șamentului generalului Suzu­ki, care trece drept cel mai bun corp de operații din China de nord. NOUILE BOMBARDĂRI DE LA NANKING ȘI CANTON NANKING, 28 (Rador).­­ Avia­ția japoneză a făcut ori trei raiduri asupra orașului Nanking și a re­giunii din jurul acestei localități. La Nanking se crede că atacurile aviației japoneze vor înceta. Bombardamentele executate eri au distrus uzinele hidraulice, uzi­nele electrice și o mare fabrică de produse chimice. Municipalitatea a luat măsuri pentru refacerea liniilor telegrafi­­ce și telefonice, distruse de bom­bardamente. Aviația japoneză a bombardat eri și localitatea Pakuacen, situată la 11 km. spre nord de capitală, dis­trugând uzina de produse chimice de la Yungli. * SHANGHAI. 28 (Rador).­­ A­­viatorii japonezi au bombardat eri după amiază mai multe porțiuni de cale ferată pe distanțele Canton­­i­ankeu și Hangsan-Shantung. Aceste bombardări s'au făcut spre a se împiedica transporturile chineze de material de război spre linia frontului.­­In sectorul Lod­ang-Y ciang, pe li­nia ferată Canton-Hankeu, la atac au luat parte 30 avioane japoneze. Deocamdată lipsesc informațiile asupra rezultatelor bombardamen­telor. PORTUL WUHU SUB BOMBE NANKING. 28 (Radar).­ O esca­drilă japoneză, compusă din 15 a­­vioane, a aruncat câteva sute de bombe asupra portului comercial Wuhu, situat mai sus de Nanking. Bombele au pricinuit două incen­dii uriașe, care au mistuit numeroa­se case. Numărul victimelor nu este încă stabilit. Bombardamentul a constituit un fapt surprinzător, deoarece chiar japonezii înscriseseră portul Wuhu pe lista zonei de securitate pentru reprezentanții oficiali străini. AMBASADORUL SO VIE. TIC A PARASIT NAN. KING-UL NANKING, 28. (Rador).­­ Corespondentul agenției Reuter anunță că ambasa­dorul Uniunii Sovietelor a părăsit Nankingul cu avio­­nul, plecând spre Mos­cova . . . Scopul acestei călătorii nu este cunoscut, dar se crede că este de o deose­bită importanță. NOUI BOMBARDAMENTE TOKIO, 28 (Rador). — Agenția Demei anunță din Shanghai că a­­vioanele japoneze au­­ bombardat azi dimineață cazărmile de la Kuangieh, Anhuei, ún­odromul Wonin și tabăra militară de lângă Nanking, fiii COES­E ȘI DIFICUL­TĂȚI 1 ;­XIO. 28 . (Rador).­­ Marele cartier general al trupelor japoneze din China de nord anunță că trupe­le japoneze au dobândit noi succe­se după cucerirea orașului Pooling. Japonezii au ocupat la sud de Pa­ulina gara Sinho și la sud de Tsang­cea ei au pus stăpânire pe gara Fenukiakeu. Ofensiva japoneză con­tinuă cu repeziciuni, deoarece chi­nezii nu opun decât o slabă rezi­stență. Dimpotrivă, ofensiva japoneză din câmpia Hopeiului, având ca obiec­tiv orașul Hokion, întâmpină mari dificultăți neașteptate. Terenul mlă­știnos și fortificațiile ridicate de chinezi reduc considerabil ritmul m­anțării japoneze­. JAPONEZII ÎNAINTEA­­ZA SPRE SHANTUNG PE Kl­ul U. 28 (Rador)."­­" Un tren blindat japonez a atacat gara Hsin­­lo,­ pe linia ferată Peking-Hankeu. Japonezii au ocupat Fend­angku, localitate situată la 45 kilometri de frontiera Shantung, trecând dinco­lo de linia fortificată de chinezi dealungul râului Tzeya, la nord­­vest de Cingtsien. STATELE­ UNITE URMĂ­RESC CU ATENȚIE EVE­NIMENTELE DIN CHINA WASHINGTON, 28 (Rador).­­ J. Hull, ministrul afacerilor străine, primind pe ziariști, a declarat că guvernul american continuă să ur­­mărească cu atenție evenimentele în Extremul Orient, însă nu are nimic de declarat cu privire la nouă măsuri pe care Statele Unite ar a­­vea intenția să le ia față de raidu­­rle aviației japoneze asupra ora­șelor Nanking și Canton. D-sa a adăugat că până acum gu­vernul din Tokio nu a răspuns la ițele de protest ale guvernului a­­frican. Mobilizarea armatei japoneze TOKIO, 28. (Rador). — Ministe­rul de Răsboiu a decretat prelungi­rea fără termen a serviciului trupe­lor active și de rezervă. Toată trupa rămâne sub drapel până la noi ordine. DISTRUGEREA CAILOR FERATE TOKIO, 28. (Rador). — Autorită­țe militare anunți ci recentele rai­uri ale aviației japoneze au avut ca principal rezultat distrugerea tutu­ror instalațiilor de cale ferată de pe linia Canton-Hankeu și de pe linia Tientsin-Pukeu. Se precizează că aceste raiduri a­supra liniilor ferate chineze erau ne­cesare, pentru a împiedica transpor­tul de trupe și transporturile de ma­teriale pe care străinii le-ar fi tri­mis chinezilor cu calea ferată, pen­tru a ocoli blocusul japonez. GERMANIA NU MIJLO­CESTE IN CONFLICTUL CHINO-JAPONEZ LONDRA, 28 (Ager).—In­cerca­rile ambasadei germane se des­­minte informația publicată de un ziar englez, după car Germania ar fi oferit mediațiunea sa în conflict DESMINTIRI JAPO­­NEZE TOKIO, 28 (Rador). — Ministe­rul marinei japoneze desminte ca­tegoric știrea din Hongkong prin care se arată că un submarin japo­nez a scufundat mai multe bărci de pescuit chineze, DEMERSUL BRITANIC LA TOKIO LONDRA, 28. (Rador). — In cer­curile oficiale engleze se precizează că demersul făcut era de d. Craigie, ambasadorul Marei Britanii la To­kio, pe lângă Ministerul de Afaceri Străine al Japoniei, era in legătură cu remiterea memoriului britanic in chestiunea bombardării popu­lației civile din China. Se precizează totodată, din ace­leași cercuri, că ambasadorul en­glez a atras în mod deosebit aten­țiunea autorităților japoneze asupra recentei bombardări a spitalului central din Nanking de către avioa­nele armatei japoneze. BERLIN, 28 (Rador). — Agenția A. N. B. transmite: Discursurile pronunțate ori la banchetul oferit de Fuehrerul can­celar Hitler în onoarea șefului gu­vernului italian formează, după cum este natu­ral, evenimentul politic cel mai important pentru ziarele apă­rute azi dimineață. Toate ziarele publică lungi dări de seamă cu privire la intrarea tri­u­mfală a d-lor Mussolini și Hitler in capitala Reichului, subliniind prin titlurile lor caracterul deosebit de cordial al acestor discursuri, adu­când elogii amiciției germano-ita­­liene și subliniind dispoziția celor doua țari de a colabora cu toate na­­țiunile care dau dovadă de bună­voința. „Deutsche Allgemeine Zeitung" scrie intre altele: „Discursurile ar fi putut să se țină intr’un cadru cât mai general. Cei doi oameni de stat au făcut fără ocoluri aluzie la între­vederile dintre ei, în special la în­cercările ce se fac în scopul vădit de el o înțelegere dintre cele două țări. Ori, a declarat d. Mussolini, această bună înțelegere nu este rezultatul unor calcule po­litice sau al ingeniozității diploma­țiilor. Ea este născută din solidarita­tea naturală rezultând din interese comune. Noi nu formăm un bloc în­dreptat contra terțelor puteri To­tuși există pentru colaborarea noa­stră cu celelalte națiuni și pentru colaborarea celorlalte națiuni cu noi imite și condiții prescrise de opozi­ția noastră comună față de atacu­rile c­omunismului contra culturii europene. Aceasta nu este o formulă de retorică convențională, atunci când Ducele arată că întrevederile sale cu Fuehrerul au confirmat a­­miciția germano-italiană și au imu­nizat-o contra oricăror încercări de perturbare sau de divizare. Noi a­­sistăm zilele acestea la una dintre aceste tentative. Dar noi am remar­cat in acelaș timp că omenirea re­cunoaște din ce in ce mai mult ză­dărnicia acestor tentative. Regi, îm­părați și președinți de republică au avut întrevederi. Dar nimeni până acum nu a putut să vorbească cu mai multă competență pentru po­porul său decât acești doi protago­niști ai unei noui ordini europene“. COMENTARII ENGLEZE LONDRA, 28 (Rador). — Ziarele de azi dimineață se ocupă cu mult interes de primirea d-lui Mussolini la Berlin și de cele două discursuri rostite la banchetul oficial de ieri. „Times” scrie Intre altele: Berli­­nezii au primit pe Duce cu ovații care exprimau o amb­iție sinceră și care, fără îndoială­­ au convins pe d. Mussolini că tot poporul german a­­probă axă Roma—Berlin. In ce privește conversațiile Hitler- Mussolini, se întărește tot mai mult impresia că cei doi oameni de stat sunt de acord asupra tuturor che­stiunilor, — încheie „Times”. PRESA ITALIANA DES­PRE VIZITA D-LUI MUSSOLINI MILANO, 28. (Rador). — Intrarea triumfală a d-lor Mussolini și Hitler la Berlin face obiectul comentarii­lor entusiaste ale întregii prese­ ita­liene. „Corriere della Sera" comentând discursurile pronunțate aseară, scrie intre altele: „Amiciția germano­­italiană este o strălucită dovadă a diplomației fățișe, sinceră și puter­nică, care renunță la tradițiile în­vechite, care cu cărțile pe masă a­­doptă o atitudine clară și precisă față de chestiunile mari ce intere­sează viața internațională. Colabo­rarea germano-italiană nu este nu­mai utilă ci și indispensabilă pen­tru salvarea civilizației europene. Axa Roma-Berlin este ceva mai mult decât o combinație politică sau o simplă amiciție“. „Popolo dTtalla“ declară intre al­tele: „Nu mai există nici o diferență între sentimentele italienilor și ger­manilor, cari urmăresc acelaș scop“. „Gazzetta del Popolo“ infirmă: Italia și Germania, conștiente de obligațiile lor, merg pe aceiași cale, mână în mână, fără șovăire sau o­­coluri".­­ „Stampa" scrie : „Colaborarea germano-italiană are orizonturi ne­limitate“. VIZITA MAREȘALULUI BADOGLIO LA HAM­­BURG HAMBURG. 28. (Rador). — Mare­șalul Badoglio, șeful Statului Major al forțelor armate italiene, însoțit de generalul Pariani, șeful Statului Ma­jor general al armatei italiene, ge­neralul Russo, șeful Statului Major al milițiilor fasciste și de mulți ofi­țeri superiori italieni și germani, a sosit ori la Hamburg. D. Haufmann, în numele cancela­­rarului Hitler, a urat bun sosit ma­reșalului Badoglio, care a răspuns mulțumind pentru frumoasa pri­mire de care se bucură. In răspunsul său, mareșalul Badoglio a arătat că italienii ,și­ germanii i­­ au mai multe Sunete comune, dintre care cel mai apoKant este lupta­ contra­­ bolșevis­mului. După recepția de la primăria o­­rașului, mareșalul Badoglio și gene­ralii Pariani și Russo s-au înscris în cartea de aur a orașului. Azi dimineață mareșalul Badoglio și însoțitorii sai pleacă la Berlin, unde vor asista la solemnitățile or­ganizate în onoarea Ducelui. DESM­INTI­REA UNOR ȘTIRI BERLIN, 28. (Rador). — Cores­pondentul Agenției Havas trans­mite: Din sursă oficioasă germană se declară ca neîntemeiate știrile cu privire la un apropiat voiaj al d-lui Hitler în Italia, cum și acelea refe­ritoare la un apel pe care d-nii Mus­solini și Hitler ar urma să-l adre­seze puterilor occidentale. Conversațiile dintre cei doi șefi sunt tinute in cel mai strict secret. D. MUSSOLInI A PRIMIT IN DAR UN CAL HANOVRA, 28 (Rador). — Muni­cipalitatea orașului Hanovra a ofe­rit d-lui Mussolini un cal foarte fru­mos cu ocazia trecerii Ducelui prin acest oraș, în drumul de la Essen la Berlin.­­ VIZITE IN BERLIN ȘI ÎMPRE­JURIMI BERLIN, 28. (Rador). — D. Mus­ CUVÂNTAREA D-LUI HITLER Cancelarul Hitler, luând cuvântul, a declarat între altele: Ziua aceasta vede m­anife stăndu­­­se două popoare cari doresc sincer să-și asigure pacea, dar­­ o pace ,care nu e simbria renunțării și lașității ci rezultatul voinței de a garanta, în deplină conștiință a res­ponsabilităților noastre, valorile na­ționale, morale și fizice și tot ceeace constitue miezul culturii noastre“. Nici un popor nu dorește atât de mult pacea ca Germania, înainte de venirea la putere a național-socialis­­mului, Germania trăise 15 ani de D. Mussolini este primit cu aplau­ze cari par că nu vor să se mai ter­mine. De pretutindeni se strigă „Duce, Duce“. D. Mussolini pare a­­dânc mișcat, și ține să arate de la început copleșitoarea emoție care l-a cuprins. Ducele continuă apoi: „Vizita mea nu trebue să fie consi­derată pe același plan cu vizitele po­litice și diplomatice obișnuite. Fap­tul că am venit în Germania nu în­seamnă că mâine mă voi duce în altă parte. Am venit în Germania nu numai ca­ șef al guvernului italian ci mai cu seamă ca șef al revoluției naționale italiene, căci am ținut să dau mărturie a solidarității fățișe și hotărîte cu revoluția noastră. Amân­două au același țel: unitatea și mă­rirea popoarelor noastre. Fascismul și nazismul sunt două manifestări ale acelui paralelism de poziții isto­rice ce unește viața celor doua na­țiuni ale noastre, trezite la unitate națională in cursul aceluiași secol și prin aceiași acțiune. Călătoria mea în Germania nu are scopuri ascunse. Aci nu se unelte­ște nimic pentru a fărâmița Europa, și așa destul de fărâmițată. Reafir­marea solemnă a existenței și soli­dității axei Roma-Berlin nu este în­dreptată contra altor state căci noi —naziști și faziști—noi vrem pacea și suntem oricând gata să luptăm și să acționăm pentru pace, pentru a pare adevărată și rodnică care să nu ignoreze ci să rezolve problemele puse de viața în comun a popoare­lor. PACE „Tuturor acelora cari se întreabă cu îngrijorare în lumea întreagă ce va putea eși din Întrevederea dela solini, însoțit de suita sa, s-a dus ș­i dimineață la ora 9 să viziteze muzeul de arme de pe Unter den Linden. . .. . _____ După ce s-a oprit un moment in fața măștii, mareșalului Hindenbur. Ducele a vizitat în amănunțit cele­lalte săli, interesându-se îndeosebi de obiectele care amintesc de Na­poleon I și Frederic cel Mare, cum și de colecțiile de arme. La­ intrarea și la ieșirea din mu­zeu, Ducele a fost obiectul unor manifestații entuziaste din partea mulțimii adunate să-l salute. După vizita la muzeu, d. Mussolini s-a dus la Potsdam, unde a vizitat castelul Sans Souci. VIZITELE D-LUI MUS­­SOLINI BERLIN, 28. (Rador).­ După îna­poierea sa de la Potsdam, d. Musso­lini, însoțit de d. Hess, locțiitorul Fuehrerului Cancelar la conducerea partidului național-socialist, s’a dus la ambasada Italiei, unde se afla d. Bohle, șeful organizației partidului național-socialist în străinătate. De aci însoțit de d-nii Hess și Bohle, Ducele s’a dus pe jos, prin străzile Victoria și Margareten la Casa Fasciei italiene din Berlin. Colonia italiană era înșirată pe ambele trotuare, unde se aflau de­altfel și numeroși spectatori ger­mani, cari au voit să folosească și acest prilej pentru a aclama pe d. Mussolini. La plecarea de la Casa Fasciei, d. Mussolini a fost din nou ovaționat cu entusiasm de colonia italiană și de publicul german. „Nazismul și fascismul nu numai că au pretutindeni, acelaș dușman servind acelaș stăpân, a treia­ inter­națională; ele au comun și mai multe, concepții de viață și de de­venire istorică. Amândouă cred în forța voinței ca forță determinantă în viața popoarelor și resping mate­rialismul istoric. ■Amândouă prea­măresc limnca: in numeroasele sale manifestări ca o dovadă a n­obleții omului­. Amândouă se bazează,pe ti­neret căruia îi arată virtuțile ce se află în disciplină, curaj, stăruință, dragoste pentru țară și în disprețul pentru, viața, comodă. Germania și­ Italia urmează­ o cale comună și in domeniul autarhiei e­­conomice, fără independența eco­nomică. Însăși autonomia politică un popor cu deosebită capacitate militară poate fi îngenunchiat de o blocadă economică. Atunci­­ când 52­ de state au apli­cat sancțiuni economice contra Ita­liei si a evidențiat pentru prima dată necesitatea u­nei solidarități dintre Germania nazistă și Italia fascistă. Axa Roma-Berlin, născută in toana­­n a­nului 1935, a funcționat splen­did apropiind tot mai mult cele două popoare ale noastre. ITALIA ȘI GERMANIA DEMO­CRATA Fascismul are morala sa căreia înțelege să-i rămână credincios, ți această este și morala mea: a vorbi limpede și pe față și când ești prie­ten cu cineva a merge Împreună cu el până la capăt. Toate argumentele politice ale adversarilor noștri sunt fără temei: în Italia și în Germa­nia nu există dictatură ci organizații și forțe cari servesc poporului­ nici un regim, în nici o parte a lumii nu găsește atâtea adeziuni ca regimu­rile din Germania și Italia. Cele mai mari și mai adevărate democrații ce există azi în lume sunt Italia și Germania. „Comunitatea aceasta de idei i­­talo-germană își găsește expresia sa în lupta contra bolșevismului, forma modernă a celor mai crude tiranii bizantine, exploatarea nemaiauzită a bunei-credințe, regim de sclavie, foamete și măcel. Forma aceasta de degenerare umană, clădită pe min­ciună, a fost combătută in Italia după răsboi cu cea mai mare ener­gie de mișcarea fascistă, combătută cu cuvântul și cu arma, căci atunci când cuvântul nu mai e suficient și când se ivește amenințare gravă, trebue să recurgem la arme. Este ceea ce am făcut noi in Spania, unde mii de fasciști Italieni voluntari au căzut pentru a salva civilizația occi­­dentală, care poate să mai renască dacă părăsește zeii falși și mincinoși de la Geneva și Moscova pentru a se apropia de adevărurile luminoase ale­­ revoluției noastre. . . . CHESTIUNEA PROPAGANDEI Voi și noi nu facem dincolo de granițele noastre „propagandă“, în sensul banal al cuvântului, pentru a câștiga adepți. Noi socotim că ade­vărul are o mare Putere de pătrun­dere și sfârșește prin a triumfa. Europa va fi mâine fascistă, in vir­tutea desfășurării logice a eveni­mentelor și nu prin propaganda noastră. Nu știu când Europa se va trezi, căci, după cum s-a spus la congresul partidului național - socialist la Nuernberg, forțe obscure, dar bine identificate, s-au pus pe lucru pen­tru a răspândi răsboiul din năuntra în afară.­­ Important este în asemenea îm­prejurări ca cele două popoare ale noastre, cari constitue o massă im­punătoare de 115 milioane suflete, sa rămână unite intr’o­­ singură și neclintită hotărire. Manifestația uriașă de azi va fi mărturie în fața lumii“. Ultimele cuvinte ale Ducelui au fost primite cu ovații uriașe. Milioa­nele de oameni strigă intr’un sin­gur glas „Heil Duce’’, „Heil Duce”. Ducele salu­tă cu brațul întins și părăsește împreună cu d. Hitler tri­buna- în timp ce muzicile­ militare cântă imnul regal italian- și apoi imnul fascist. ■ ■ ... .o DISCURSURI­LE AU FOST RADIODIFUZATE C iile dur întrevederea de la Berlin Comentariile presei.­Ultime­le festivități Manifestația din câmpul lui Mai BKK.TITIN, 28. (Rador), — La ora 18 perioadă de grele încercări, mai cu A K­­i Mi 1 , — — ,4 : 0­i 4-1 Am ni­n li­t >­r. Z­T 4- „ 7 — .1. .. _ ..­­. și 45 d-nii Mussolini și Hitler și-au făcut Intrarea triumfală pe câmpul lui Mal, unde se strânseseră sute de mii de oameni­ cari am primit pe Fuehrer și pe Dags din aclamații fre­netice cari au durat mai m­ulte mi­nute.'. . După ce d. Goebbels, ministrul propagandei, a anunțat că­ aproape trei milioane de oameni sunt adu­nați pe câmpul lui Mal și în împre­jurimi pentru a asculta cuvintele celor doi stegari ai redeșteptării Eu­ropei, a arătat că poporul german exprimă adânca sa gratitudine pen­tru vizita pe care i-o face Ducele, reprezentantul poporului italian, a­­mic încercat în vremuri tulburi, seamă Italia a fost aceea care nu a prticipat la umilirea Reichului. Ita­lia fascistă a dat dovadă de o largă înțelegere a nevoilor Germaniei, tot așa precumi de la venirea la condu­cerea țării a regimului nțional-so­­cialist ea a dat dovadă de­ o largă înțelegere a ideilor și doctrinelor care conduc actuala Germanie. Azi această comunitate între cele două țări este nu numai de idei ci și de acțiune. Această comunitate este spre fericirea epocii noastre și a lu­mii întregi, azi când tendințele de distrugere și deformare sunt active aproape pretutindeni. Forța celor două imperii — german și italian— constitue azi o garanție solidă a menținerii, unei Europe care pă­strează încă noțiunea misiunii sale culturale și care nu este dispusă să devină victima forțelor distrugătoa­re. Cele două regimuri naționale și­­ autoritare au găsit calea unei u­­niuni bazate pe o comunitate de in­terese temeinice, tocmai atunci cănd ideile unei internaționale democra­tice și socialiste nu se manifestă de­cât prin demonstrații de ură și di­strugere. Orice încercare de a se distruge a­­ceastă comunitate a celor două po­­poare­­ — german și italian — prin intrigi și calomnii, se va f­rânge gra­ție voinței a 115 milioane oameni ■ cari azi se manifestă prin glasurile continue presiuni și supresiuni, de­și voința noastră — a terminat de mizerii materiale și mentale. In acm Hitler, Cuvântarea d-lui Mussolini Berlin,­­pacea sau război? — Fuehrerul și cu­­ mine, noi le putem răspunde împreună cu voce puter­nică. PACE.“.. Noua Germanie — puternică, cu drept cuvânt mândră, pacifică­­— este un element fundamental al vieții­ europene. Cred că motivul a numeroase­­ neînțelegeri, și bănueli între popoare este necun­oștința în care se află cei responsabili de rea­litățile, noul cari se formează. Viața popoarelor, ca și a indivizilor, nu este statică, ci in continuă transfor­mare. A judeca un popor de azi cu datele de acum 20 sau 50 de ani este o greșală care poate fi fatală. Este greșala ce se comite­ adesea față de Italia. Dacă revoluțiile naționale din Germania și Italia ar fi­ mai bine cunoscute numeroase prejudecăți ar dispare, numeroase polemici n’ar m­ai avea niciun rost. : ROMA, 28. (Rador), — Milibane de italieni,au ascultat astăzi prin amplificatoare­­ și posturi de radio, discursurile ținute de Fuehrer și de Duce la Berlin. . ' . ' Cuvântările au fost primite­ cu puternice ovații,' care au devenit frenetice atunci când s-a auzit gla­sul Ducelui ridicându-se contra ad­versarilor fascismului și ' națîonal­­socialismului, „mișcări menite­ să reinoiască Europa și­ lumea”. VIZITA LA D. GOER­ING BERLIN, 28. (Rador). —D. Musso­lini a vizitat azi după ' amiază,­­în automobil, parcul de vânătoare, al generalului Gofering la Scherfle» în­­ apropiere de Berlin. ....... Ducele era însoțit de contele Ciano, de d. von Neurath precum­ și­­ de d. Aflolsco, ambasadorul Italiei la Berlin. . . .. Cu toate că­ d.­ Hitler nu a însoțit pe Duce, corespondentul Agenției Havas crede a ști că s-au discutat chestiuni de cea mai mare impor­­tanță. mareșalul Badoglio A REVENIT LA BERLIN BERLIN, 28. (Rado")..­ Mareșalul Badoglio­ a sosit la ora 12 și­ 15 mi­nute la Berlin,, venind­­ de la Ham­burg. Mareșalul Badoglio a fost primit la gară de numeroase personalități, care i-au exprimat felicitări pentru aniversarea sa, ilustrul comandant a unei națiuni este compromisă și italian împlinind chiar azi 86 ani, DUȘMAN COMUN Nenorocirea din com. Telega Doi locuitori electrocutați PLOEȘTI. 28. — O nenorocire de pe urma căreia avem de înregistrat moartea a doi locuitori din comuna Telega, a’a Întâmplat în următoare­le împrejurări: Gospodarul Mihai T. Brezeanu și servitorul său, Nicolae N. Olteanu, s’au dus în schela Grăușor să ridice niște lemne. Dânșii, s’au apucat să tae și o sab­cie de care erau prinse două anco­re ale unei sonde." In timp ce deslegau sârmele de cari erau ținute ancorele, unul din fire a atins un cablu electric de ma­re tensiune iar cei doi locuitori au fost electrocutați, rămânând morți pe loc. Au sosit la locul nenorocirii jan­darmii din comună, cari au deschis o­­ anchetă. Cazul a fost adus la cunoștința parchetului și de prim procuror Const. Ghițeanu a dispus ca medi­cul circumscripției să constate moartea celor două victime, autori­zând înmormântarea. In acelaș timp a ordonat jandarmilor să facă cer­­cetări amănunțite, în jurul acestei nenorociri. Concursurile de regate, organizate de F. R. S. regionala Dobr­ã e^ Septembrie 1937

Next