Dimineaţa, noiembrie 1937 (Anul 33, nr. 11087-11116)

1937-11-01 / nr. 11087

STOFE ENGROS s au MUTAT Str. GABROVENI 25 | Cel care și-a simțit misiunea La Iași se desvelește astăzi statuia lui I. G. Duca. H cinstim așa mintirea și ne corectăm puțin în această zi, ultima imagine pe care ne-a lăsat-o în sala Ateneului acum patru ani. Depă­r­țind florile roșii, o frunte înaltă, albă, încrucișate pe piept, m­âinile-i fine care au știut să priceapă atâtea mâini ce i s’au întins, dormeau. Capitala Moldovei i-a ridicat statuia pe care, oricum, ar fi me­ritat-o, numai atât de devreme, nu. Fie ca statura lui firavă, să se inalțe de acum înainte in atenția generațiilor viitoare, așa ca, în bronzul de la Iași, să vadă mereu chipul unui om care și-a simțit cu căldură misiunea. Tensiune economică la Berlin Agenția „Information** e Informată din Berlin că guvernul Reichului inten­ționează să ia o serie de măsuri economice și fi­nanciare de o extremă gravitate. D. Hitler a avut o con­ferință de două ore cu d. Goering. Știrea despre demisia d-rului Schacht din postul de ministru al economiei Reichuluii a confirmată în cercurile e­­conomice și ea a contri­buit în mare parte la ner­vozitatea generală a cer­curilor economice. Rebelii spanioli au arestat un nu­­măr important de străini fără a justifica această măsură. E vorba de niște călători opriți în interes de afaceri în diferite porturi spaniole. Ei au fost arestați la Malaga și la Cadix. Președintele Curții de Conturi britanice din Gibraltar, d. Merick, se află încă închis la Malaga, fără ca autoritățile să fi formulat până azi nu li s'a adus la cunoștință pen acu­m vreun cap de acuzare impo­­tiu ce au fost închiși.­triva lui. In aceeaș situație se află cetățeanul american Mark Hawker, proprietarul unui hotel la Malaga. Un optician englez din Manche­­­ster, Roy Winston, a fost arestat îm­preună cu părinții săi și ținut timp de cinci săptămâni în închisoarea din Cadix. Cei trei englezi, sosind acum la Gibraltar, au declarat că nici până Demisia moralei 1 De la ostilitatea Instinctivă a­ o­­ului, față de­ principiul de autorit ■e al organizației sociale, am tre­­­i 1% individualismul anarhic ape­­i, la adăpostul toleranței, sub for­­justiției populare scoasă de sub ara% codului penal, crima pa­­mlă a fost lăsată la libera apre­­re a unor oameni instinctiv os­­conformismului social, e aici ac­utarite în mossa, cu re­late incalculabile prin contagiune, ntru viața unor societăți, ce-și tri­­­te intermitent, morala In vacanță, chiar dacă crimele pasionale ar tra In­ dreptul comun, problema uni­­formismului ar fi încă, din nefe­lie, departe de soluție, pentru cu­­ântul că, cu mult mai presus, nu ca o rămășiță a barbariei ci ca în­săși barbaria, sporită prin tot ce a putut produce civilizația modernă, este demisia integrală a moralei sub forma războiului. Oricât de mare ar fi disproporția rezultatelor, ele se află, tot pe linia pornită de la os­tilitatea lalvată a opiniei publice împotriva moralei sociale și ajunsă apoi la scoaterea de sub rigoarea legilor a crimelor pasionale și tre­cerea lor pe seama justiției popu­lare, împotriva căreia tot ce s-ar spune este încă palid față de ceia ce ar fi de spus, sub raportul mo­ral,­­împotriva războiului. Ce­­ poate, un adevăr însemna achita­rea­ unei crime pasionale față de ab­solvirea morală a asasinatului în mas­sa a zeci de milioane de oameni? Stă mintea în loc și refuză să înțeleagă, după cum nu înțelege, dealtfel, ni­mic din ce e primordial, viața și moartea,­­a căror origine și finali­tate îl scapă. Răsboiul este o calamitate implicată in însăși existența a­­nimală: condamnarea lui morală nu înseamnă că trebue să-i igno­răm­ realitatea tragică și că nu tre­bue să cedăm necesității de a-l primi și face. Ne punem numai în planul moralei pure și conchidem cu durere că a suspenda, dintr'oda­tă, brusc, la un ceas și la o minută chiar, din noapte sau din zi, toate comandamentele moralei sociale, a­ declara că. ceia ce la douăsprezece era crimă devine la douăsprezece și cinci eroism, a organiza apoi asasi­natul colectiv pe o vastă scară, pe pământ, in aer, pe apă, și nu numai dintr’o legitimă apărare, ci, uneori, prin jocul alianțelor oarbe, față de oameni îndepărtați, necunoscuți sau poate, înrudiți și fără motive de­fensive certe, — este un fenomen de­ psihoză colectivă, pe care min­tea nu-l înțelege, dar trebue să-l imită considerăndu-l ca o imph­­alabilă condiție biologică. Nu e in intenția acestor rânduri­­ rărirea literară a războiului in­­ turnarea tuturor valorilor mora­­l -odate ci de a-i preciza. originea individualismul omenirii prusta­­ce, înainte de organizația vieții co­­l Hve. So­cietatea și-a construit ar­­g­tal o, armatură de protecție, mo­rală și legală care să-i poată da po­sibilitatea de a se­ menține prin apărarea intereselor colectivității ieșită din comprimarea egoismului vital al indivizilor; chiar de la adă­postul acestei armături, opinia pu­blică i se arată totuși ostilă prin­tr’o atitudine inconformistă față de au­toritate și de reprezentanții ei, și, mai precis, prin stabilirea unor ca­zuri excepționale, ce acor­­d impu­m­­­area aproximativă crimelor pasto­­ale și politice. Structura legală a societății care prezintă astfel de scene de va­canță morală, se prăbușește cu to­tul în timpul războiului, când omul aruncă la pământ masca moralei sociale și îndrăznește, în sfârșit, să se arate ceea ce a fost în momentul creației și continuă a fi și acum sub învelișurile civilizației: expresia unui imperialism, care nu mai e egoismul anarhic al omului primitiv, ce-și ac idea aproapele pentru posesiunea unei femei, ci e organizat și sociali­zat. de E. LOVINESCU Războaele nu se mai dau pentru interese personale; intrat în struc­tura vieții colective, imperialismul a devenit și el colectiv: la atât au contribuit cele câteva mii de ani de viață istorică. Încolo, dreptul for­ței a rămas același, chiar dacă nu mai e al unuia ci al mai multora. Și, — cu toate sforțările fă­cute in anii din urmă — demisia morală prin războiu pare­ a fi desti­nul omenirii incă pentru multe mi­lenii. Monumentul înălțat în memoria lui I. G. Duca« la laț­, a cărui inaugurare va avea loc ani PAGINI Luni 1 Noembrie 1937 Director politic­­ MIHAIL SADO­VE­ANU Fondată în 1904 TELEFON: Redacția și Ad­ția 3.84.30 Cori. Tip. 4.39.44 București, Strada Const. Miile 5-7-9 de CONST. MIN­E Publ. 4.98.13; Provincia 3.84.31; Labor. Radio 5.08.94 In întreaga lume se duce în mo­mentul de fată un mare război in­vizibil. Este un conflict tăcut și fanto­matic, al unor oameni cari­ luptă să afle prețioase informații secrete militare și politice ale dușmanilor probabili ai patriei lor. In fiecare zi se semnalează acte de sabotaj sau spionaj, iar mulți inocenți sunt arestați pe neaștep­tate din pricina epidemiei spiona­jului, a unei isterii specifice, care stăpânește Europa. La bordul distrugătorului fran­cez „Intrepride" a izbucnit un in­cendiu puțin înainte ca această na­vă să ridice ancora spre Spania. Patru piloți britanici pornind de la Londra în zbor, au fost arestați la aterizarea lor pe aerodromul militar din Frankfurt, în Germa­nia, deoarece l-au confundat cu ae­rodromul comercial. O escadrilă de avioane aflate pe un aeroport francez a fost incen­diată cu câteva ore mai înainte de a porni spre Spania. Aeroplanele erau comandate in America, pe cât se spunea, de guvernul republican. In sfărămăturile avioanelor au fost găsite urmele unor bombe incen­diare speciale. S-a presupus că fap­ta este datorită unor agenți ai ge­neralului Franco. O tânără dansatoare englezoaică, a fost condamnată la trei luni în­chisoare pe când se afla la Mosco­va, fiind învinuită de spionaj. Un comerciant german a fost arestat la Londra, deoarece s-au găsit a­­supra lui acte oficiale secrete. In Spania și în China, două are­ne ale unor războaie nedeclarate, spionii lucrează intens în ambele tabere. Sunt recepționate stațiuni de radio-emisiune secrete. S’a des­coperit o conspirație care tindea la asasinarea generalului Franco. La Madrid s'a dat de urma unui com­plot pentru răpirea generalului Mia ja. PROBLEMELE CE SE PUN SPIONAJULUI Unii sunt de părere că iminenta războiului poate fi măsurată după activitatea internațională a spioni­lor. După părerea conducătorilor autorizați ai serviciilor de spionaj europene, cauzele acestei recrudes­cente a activitați s s­pionilor este datorită cursei înarmărilor. Ce urmăresc să afle acești spioni? Sunt anumite secrete vitale ale diferitelor națiuni: In ce măsură a progresat An­glia cu programul ei de reinar­­mare? Care este forța actuală a avia­țiilor acelor națiuni care vor fi dușmani probabil? Dacă pactul de neagresiune ruso­­chinez prevede intervenția ajuto­rului militar sovietic în anumite împrejurări. Dacă Sovietele acordă ajutor ca armament, muniții, petro­­lî derivate și tehnicieni chinezilor in războiul pe care-l duc impotriva Japoniei. Care este naționalitatea subma­rinelor care au scufundat nave în Mediterana? Care este submarinul ce a atacat nava engleză de răz­boi ,„Havock”? Există vreun soio de „gentle­men’s agreement" între Statele­ Uni­­te și Marea Britanie, privitor la Extremul Orient? INVENȚIILE NOUI Care sunt amănuntele de con­strucție ale nouilor tunuri de câmp britanice, ale submarinelor germa­ne de 130 de picioare și ale noului tip de tun anti-aerian francez? Care este însemnătatea „ochiu­lui secret" inventat și adoptat re­cent de Marea Britanie, aparat me­nit să conducă avioanele in zborul orb? Invenția aceasta care nu are mai mult de 20 de kgf, indică pre­zenta oricărui obstacol aflat la câ­teva mile distanță și va fi de cea mai mare însemnătate pentru des­­apropierii aeroplanelor coperarea și submarinelor dușmane. Dispune Marea Britanie de o bar­că motor rapidă capabilă să fie condusă fără pilot, cu ajutorul ra­­diou­lui, ca o torpilă obișnuită? E­­xistă o liptă de asemenea nave în Mediterana? Ce a crezut Sir Thomas Inskip, ministrul­ coordonării apărării na­ționale, când a­ afirmat in Camera Comunelor că ,^‘au obținut câteva rezultate remarcabile in legătură cu apărarea împotriva atacurilor aeriene", rezultate care au fost ob­ținute de comitetul pentru cerce­tări al apărării imperiului? — Care sunt detaliile noului tip de pe teritoriile generalului Franco din fața Gibraltalui? Care sunt detaliile noului tip de tun de 4,5 care urmează să fie in­stalat la uzinele Arkroyal? Date asupra nouilor aparate de bombardament și vânătoare ame­ricane? CATgVA MISIUNI Iată misiunile date de o amintită putere europeană serviciului ei de spionaj: Să obțină informații amănunțite privitoare la reînarmarea britanică. Să provoace acte de spionaj și greve spre a împiedica progresul acestor reînarmări. Să descopere aranjamentele spe­ciale ale răspândirii Hotei britanice in caz de război și căile care vor fi utilizate pentru aprovizionarea metropolei. Să indice punctele de baterii an­tiaeriene, baterii de artilerie, ma­gazii de lam­itiuni și altele, uzine electrice și de gaz aerian, stațiuni de cale ferată, în sine toate punc­tele probabile unde se vor concen­tra trupe în caz de raiduri ae­riene. Să sprijine agitațiile pacifiste. Să comunice care sunt planurile oficiale în legătură cu apărarea an­tiaeriană și mobilizarea. în fierbere rământări cari învederează o situație turbare Aventura unei actrițe parisiene Parisul, centrul­­ atâtor somități și exotisme, își are țiganii lui, cu tra­­dițiuni tot atât de vechi și sacro­sancte ca și consângenii­ lor din cen­trul și răsăritul Europei. Marusia Dimitrievici, una­ din fi­­rele zvăpăiate ale unui lăutar de geniu, lansată intr’un mare­­ local de noapte din Paris a dispărut de acasă, luând cu sine bijuterii'scum­pe și un săculeț cu bancnote. D­­upă­ trei zile de aventură Maru­­sia,­ se reîntoarce la părinții ei, mărturisind că nu regretă’ cele pe­trecute. Iar,ce privește banii, fată a declarat la poliție că erau­ econo­miile ei personale, așa încât nu are de dat nimănui socoteală. Evident,­­după moravurile curen­te ale societății, așa stau lucrurile. Numai în viața țiganilor se păstra­seră virtuți rigide și o organizație de clan, care păreau să reziste „e­­mancipării”. Marusia Dimitrievici­­ a călcat a­­ceste legi și deși e o artistă desă­vârșită și asigura o existență și belșugată întregei sale familii, e probabil că își va primi porția de bine lăsată de­­ tradiție, în piața­ pu­blică. Iată însă că Marusia și-a decepțio­nat neamul, care pusese­­ atâtea nă­dejdi în viitorul­­ ei. . Nu a vrut să fie pusă la licitație. Și-a cumpărat, ca un bărbat.­­ Ziarele piarisiene, cari -i povestesc amuzate, jalea din clanul țiganilor din Asnieres fac tot tóiul, de pronos­ f­tului’i asupra „'sancțilon’uru­i rebelei”.'' Singura isbăvire ar fi ca autori- CREIONUL * CERN UN SPORT NOU In pustia de la­ Abu-Sueir (Africa­ britanică), ofițerii de aviație englezi, cari se plictisesc, acolo, au înfiin­țat­ un club numit „Ad astra yacht­­club”. . ‘ 1 * Pe caroseriile un­or avioane* vechi au f­ost­ montate văluri de pâ­nză, creându-se astfel navigația cu­ pân­ze pe nisip, ce pare a alcătui un sport foarte interesant și animal. Numeroși ofițeri aviatori parti­cipă la concursurile­ organizate cu aceste curioase aparate, In timp ce alții asistă privind cu interes delș­ mesele cu răcoritoare in jurul­­ că­rora se află așezați.. Broderiile regelui Suediei Regele Gustav al Suediei posedă­­ o frumoasă colecție de broderii din­tre care multe sunt lucrate de el insuși.. Astfel, la o expoziție organizată de curând, suveranul a expus și propriile sale broderii; printre a­­cestea, a­­ fost relevată, in­deosbi un frumos­­ panou ănlățitor de perete, montat­ pe patru­ picioare de metal. Pe care regele Gustav l-a brodat cu mâna lui până la ultima Împunsă­tură de ac. Afacerea a fost trimisă acum parchetului militar culpabilitate adunate până acum de instanțele civile, împotriva lui Ro­mul Kulda, Béla Tökös și Costea Gheorghe, au fost trimise parchetu­lui tribunalului «militar de pe lângă corpul II armată. In momentul de față cercetările se află într'un punct mort intrcăt instanțele militare vor trebui sa in cursul zilei de as­tăzi, șeftul par­­chetului militar să decidă câni­ ma­gistrat militar i se va trimite den«­rțl pentru a începe ancheta. La Începutul săptămânii viitoare» se va proceda in orice caz la luarea interogatoriilor lui Romul Kini da și Béla Tökés, califica­ți drept co-anu­tori, precum și șoferului Costel Gheorghe, care a primit calificarea, de complice. In cursul săptămânii viitoare deci vor fi citate la parchetul militar, toate persoanele cari au știut ceva despre această înfiorătoare crimă și care au depus in fața instanțelor­­­­vile. Refugiați din Asturia, încercând să pătrundă pe p­retoriul­ britanic de­­• Gibraltar

Next