Dimineaţa, noiembrie 1937 (Anul 33, nr. 11087-11116)
1937-11-01 / nr. 11087
STOFE ENGROS s au MUTAT Str. GABROVENI 25 | Cel care și-a simțit misiunea La Iași se desvelește astăzi statuia lui I. G. Duca. H cinstim așa mintirea și ne corectăm puțin în această zi, ultima imagine pe care ne-a lăsat-o în sala Ateneului acum patru ani. Depărțind florile roșii, o frunte înaltă, albă, încrucișate pe piept, mâinile-i fine care au știut să priceapă atâtea mâini ce i s’au întins, dormeau. Capitala Moldovei i-a ridicat statuia pe care, oricum, ar fi meritat-o, numai atât de devreme, nu. Fie ca statura lui firavă, să se inalțe de acum înainte in atenția generațiilor viitoare, așa ca, în bronzul de la Iași, să vadă mereu chipul unui om care și-a simțit cu căldură misiunea. Tensiune economică la Berlin Agenția „Information** e Informată din Berlin că guvernul Reichului intenționează să ia o serie de măsuri economice și financiare de o extremă gravitate. D. Hitler a avut o conferință de două ore cu d. Goering. Știrea despre demisia d-rului Schacht din postul de ministru al economiei Reichuluii a confirmată în cercurile economice și ea a contribuit în mare parte la nervozitatea generală a cercurilor economice. Rebelii spanioli au arestat un număr important de străini fără a justifica această măsură. E vorba de niște călători opriți în interes de afaceri în diferite porturi spaniole. Ei au fost arestați la Malaga și la Cadix. Președintele Curții de Conturi britanice din Gibraltar, d. Merick, se află încă închis la Malaga, fără ca autoritățile să fi formulat până azi nu li s'a adus la cunoștință pen acum vreun cap de acuzare impotiu ce au fost închiși.triva lui. In aceeaș situație se află cetățeanul american Mark Hawker, proprietarul unui hotel la Malaga. Un optician englez din Manchester, Roy Winston, a fost arestat împreună cu părinții săi și ținut timp de cinci săptămâni în închisoarea din Cadix. Cei trei englezi, sosind acum la Gibraltar, au declarat că nici până Demisia moralei 1 De la ostilitatea Instinctivă a oului, față de principiul de autorit ■e al organizației sociale, am trei 1% individualismul anarhic apei, la adăpostul toleranței, sub forjustiției populare scoasă de sub ara% codului penal, crima pamlă a fost lăsată la libera aprere a unor oameni instinctiv osconformismului social, e aici acutarite în mossa, cu relate incalculabile prin contagiune, ntru viața unor societăți, ce-și trite intermitent, morala In vacanță, chiar dacă crimele pasionale ar tra In dreptul comun, problema uniformismului ar fi încă, din nefelie, departe de soluție, pentru cuântul că, cu mult mai presus, nu ca o rămășiță a barbariei ci ca însăși barbaria, sporită prin tot ce a putut produce civilizația modernă, este demisia integrală a moralei sub forma războiului. Oricât de mare ar fi disproporția rezultatelor, ele se află, tot pe linia pornită de la ostilitatea lalvată a opiniei publice împotriva moralei sociale și ajunsă apoi la scoaterea de sub rigoarea legilor a crimelor pasionale și trecerea lor pe seama justiției populare, împotriva căreia tot ce s-ar spune este încă palid față de ceia ce ar fi de spus, sub raportul moral,împotriva războiului. Ce poate, un adevăr însemna achitarea unei crime pasionale față de absolvirea morală a asasinatului în massa a zeci de milioane de oameni? Stă mintea în loc și refuză să înțeleagă, după cum nu înțelege, dealtfel, nimic din ce e primordial, viața și moartea,a căror origine și finalitate îl scapă. Răsboiul este o calamitate implicată in însăși existența animală: condamnarea lui morală nu înseamnă că trebue să-i ignorăm realitatea tragică și că nu trebue să cedăm necesității de a-l primi și face. Ne punem numai în planul moralei pure și conchidem cu durere că a suspenda, dintr'odată, brusc, la un ceas și la o minută chiar, din noapte sau din zi, toate comandamentele moralei sociale, a declara că. ceia ce la douăsprezece era crimă devine la douăsprezece și cinci eroism, a organiza apoi asasinatul colectiv pe o vastă scară, pe pământ, in aer, pe apă, și nu numai dintr’o legitimă apărare, ci, uneori, prin jocul alianțelor oarbe, față de oameni îndepărtați, necunoscuți sau poate, înrudiți și fără motive defensive certe, — este un fenomen de psihoză colectivă, pe care mintea nu-l înțelege, dar trebue să-l imită considerăndu-l ca o imphalabilă condiție biologică. Nu e in intenția acestor rânduri rărirea literară a războiului in turnarea tuturor valorilor moral -odate ci de a-i preciza. originea individualismul omenirii prustace, înainte de organizația vieții col Hve. Societatea și-a construit argtal o, armatură de protecție, morală și legală care să-i poată da posibilitatea de a se menține prin apărarea intereselor colectivității ieșită din comprimarea egoismului vital al indivizilor; chiar de la adăpostul acestei armături, opinia publică i se arată totuși ostilă printr’o atitudine inconformistă față de autoritate și de reprezentanții ei, și, mai precis, prin stabilirea unor cazuri excepționale, ce acord impumarea aproximativă crimelor pastoale și politice. Structura legală a societății care prezintă astfel de scene de vacanță morală, se prăbușește cu totul în timpul războiului, când omul aruncă la pământ masca moralei sociale și îndrăznește, în sfârșit, să se arate ceea ce a fost în momentul creației și continuă a fi și acum sub învelișurile civilizației: expresia unui imperialism, care nu mai e egoismul anarhic al omului primitiv, ce-și ac idea aproapele pentru posesiunea unei femei, ci e organizat și socializat. de E. LOVINESCU Războaele nu se mai dau pentru interese personale; intrat în structura vieții colective, imperialismul a devenit și el colectiv: la atât au contribuit cele câteva mii de ani de viață istorică. Încolo, dreptul forței a rămas același, chiar dacă nu mai e al unuia ci al mai multora. Și, — cu toate sforțările făcute in anii din urmă — demisia morală prin războiu pare a fi destinul omenirii incă pentru multe milenii. Monumentul înălțat în memoria lui I. G. Duca« la laț, a cărui inaugurare va avea loc ani PAGINI Luni 1 Noembrie 1937 Director politic MIHAIL SADOVEANU Fondată în 1904 TELEFON: Redacția și Adția 3.84.30 Cori. Tip. 4.39.44 București, Strada Const. Miile 5-7-9 de CONST. MINE Publ. 4.98.13; Provincia 3.84.31; Labor. Radio 5.08.94 In întreaga lume se duce în momentul de fată un mare război invizibil. Este un conflict tăcut și fantomatic, al unor oameni cari luptă să afle prețioase informații secrete militare și politice ale dușmanilor probabili ai patriei lor. In fiecare zi se semnalează acte de sabotaj sau spionaj, iar mulți inocenți sunt arestați pe neașteptate din pricina epidemiei spionajului, a unei isterii specifice, care stăpânește Europa. La bordul distrugătorului francez „Intrepride" a izbucnit un incendiu puțin înainte ca această navă să ridice ancora spre Spania. Patru piloți britanici pornind de la Londra în zbor, au fost arestați la aterizarea lor pe aerodromul militar din Frankfurt, în Germania, deoarece l-au confundat cu aerodromul comercial. O escadrilă de avioane aflate pe un aeroport francez a fost incendiată cu câteva ore mai înainte de a porni spre Spania. Aeroplanele erau comandate in America, pe cât se spunea, de guvernul republican. In sfărămăturile avioanelor au fost găsite urmele unor bombe incendiare speciale. S-a presupus că fapta este datorită unor agenți ai generalului Franco. O tânără dansatoare englezoaică, a fost condamnată la trei luni închisoare pe când se afla la Moscova, fiind învinuită de spionaj. Un comerciant german a fost arestat la Londra, deoarece s-au găsit asupra lui acte oficiale secrete. In Spania și în China, două arene ale unor războaie nedeclarate, spionii lucrează intens în ambele tabere. Sunt recepționate stațiuni de radio-emisiune secrete. S’a descoperit o conspirație care tindea la asasinarea generalului Franco. La Madrid s'a dat de urma unui complot pentru răpirea generalului Mia ja. PROBLEMELE CE SE PUN SPIONAJULUI Unii sunt de părere că iminenta războiului poate fi măsurată după activitatea internațională a spionilor. După părerea conducătorilor autorizați ai serviciilor de spionaj europene, cauzele acestei recrudescente a activitați s spionilor este datorită cursei înarmărilor. Ce urmăresc să afle acești spioni? Sunt anumite secrete vitale ale diferitelor națiuni: In ce măsură a progresat Anglia cu programul ei de reinarmare? Care este forța actuală a aviațiilor acelor națiuni care vor fi dușmani probabil? Dacă pactul de neagresiune rusochinez prevede intervenția ajutorului militar sovietic în anumite împrejurări. Dacă Sovietele acordă ajutor ca armament, muniții, petrolî derivate și tehnicieni chinezilor in războiul pe care-l duc impotriva Japoniei. Care este naționalitatea submarinelor care au scufundat nave în Mediterana? Care este submarinul ce a atacat nava engleză de război ,„Havock”? Există vreun soio de „gentlemen’s agreement" între Statele Unite și Marea Britanie, privitor la Extremul Orient? INVENȚIILE NOUI Care sunt amănuntele de construcție ale nouilor tunuri de câmp britanice, ale submarinelor germane de 130 de picioare și ale noului tip de tun anti-aerian francez? Care este însemnătatea „ochiului secret" inventat și adoptat recent de Marea Britanie, aparat menit să conducă avioanele in zborul orb? Invenția aceasta care nu are mai mult de 20 de kgf, indică prezenta oricărui obstacol aflat la câteva mile distanță și va fi de cea mai mare însemnătate pentru desapropierii aeroplanelor coperarea și submarinelor dușmane. Dispune Marea Britanie de o barcă motor rapidă capabilă să fie condusă fără pilot, cu ajutorul radioului, ca o torpilă obișnuită? Există o liptă de asemenea nave în Mediterana? Ce a crezut Sir Thomas Inskip, ministrul coordonării apărării naționale, când a afirmat in Camera Comunelor că ,^‘au obținut câteva rezultate remarcabile in legătură cu apărarea împotriva atacurilor aeriene", rezultate care au fost obținute de comitetul pentru cercetări al apărării imperiului? — Care sunt detaliile noului tip de pe teritoriile generalului Franco din fața Gibraltalui? Care sunt detaliile noului tip de tun de 4,5 care urmează să fie instalat la uzinele Arkroyal? Date asupra nouilor aparate de bombardament și vânătoare americane? CATgVA MISIUNI Iată misiunile date de o amintită putere europeană serviciului ei de spionaj: Să obțină informații amănunțite privitoare la reînarmarea britanică. Să provoace acte de spionaj și greve spre a împiedica progresul acestor reînarmări. Să descopere aranjamentele speciale ale răspândirii Hotei britanice in caz de război și căile care vor fi utilizate pentru aprovizionarea metropolei. Să indice punctele de baterii antiaeriene, baterii de artilerie, magazii de lamitiuni și altele, uzine electrice și de gaz aerian, stațiuni de cale ferată, în sine toate punctele probabile unde se vor concentra trupe în caz de raiduri aeriene. Să sprijine agitațiile pacifiste. Să comunice care sunt planurile oficiale în legătură cu apărarea antiaeriană și mobilizarea. în fierbere rământări cari învederează o situație turbare Aventura unei actrițe parisiene Parisul, centrul atâtor somități și exotisme, își are țiganii lui, cu tradițiuni tot atât de vechi și sacrosancte ca și consângenii lor din centrul și răsăritul Europei. Marusia Dimitrievici, una din firele zvăpăiate ale unui lăutar de geniu, lansată intr’un mare local de noapte din Paris a dispărut de acasă, luând cu sine bijuterii'scumpe și un săculeț cu bancnote. După trei zile de aventură Marusia, se reîntoarce la părinții ei, mărturisind că nu regretă’ cele petrecute. Iar,ce privește banii, fată a declarat la poliție că erau economiile ei personale, așa încât nu are de dat nimănui socoteală. Evident,după moravurile curente ale societății, așa stau lucrurile. Numai în viața țiganilor se păstraseră virtuți rigide și o organizație de clan, care păreau să reziste „emancipării”. Marusia Dimitrievici a călcat aceste legi și deși e o artistă desăvârșită și asigura o existență și belșugată întregei sale familii, e probabil că își va primi porția de bine lăsată de tradiție, în piața publică. Iată însă că Marusia și-a decepționat neamul, care pusese atâtea nădejdi în viitorul ei. . Nu a vrut să fie pusă la licitație. Și-a cumpărat, ca un bărbat. Ziarele piarisiene, cari -i povestesc amuzate, jalea din clanul țiganilor din Asnieres fac tot tóiul, de pronos ftului’i asupra „'sancțilon’urui rebelei”.'' Singura isbăvire ar fi ca autori- CREIONUL * CERN UN SPORT NOU In pustia de la Abu-Sueir (Africa britanică), ofițerii de aviație englezi, cari se plictisesc, acolo, au înființat un club numit „Ad astra yachtclub”. . ‘ 1 * Pe caroseriile unor avioane* vechi au fost montate văluri de pânză, creându-se astfel navigația cu pânze pe nisip, ce pare a alcătui un sport foarte interesant și animal. Numeroși ofițeri aviatori participă la concursurile organizate cu aceste curioase aparate, In timp ce alții asistă privind cu interes delș mesele cu răcoritoare in jurul cărora se află așezați.. Broderiile regelui Suediei Regele Gustav al Suediei posedă o frumoasă colecție de broderii dintre care multe sunt lucrate de el insuși.. Astfel, la o expoziție organizată de curând, suveranul a expus și propriile sale broderii; printre acestea, a fost relevată, indeosbi un frumos panou ănlățitor de perete, montat pe patru picioare de metal. Pe care regele Gustav l-a brodat cu mâna lui până la ultima Împunsătură de ac. Afacerea a fost trimisă acum parchetului militar culpabilitate adunate până acum de instanțele civile, împotriva lui Romul Kulda, Béla Tökös și Costea Gheorghe, au fost trimise parchetului tribunalului «militar de pe lângă corpul II armată. In momentul de față cercetările se află într'un punct mort intrcăt instanțele militare vor trebui sa in cursul zilei de astăzi, șeftul parchetului militar să decidă câni magistrat militar i se va trimite den«rțl pentru a începe ancheta. La Începutul săptămânii viitoare» se va proceda in orice caz la luarea interogatoriilor lui Romul Kini da și Béla Tökés, calificați drept co-anutori, precum și șoferului Costel Gheorghe, care a primit calificarea, de complice. In cursul săptămânii viitoare deci vor fi citate la parchetul militar, toate persoanele cari au știut ceva despre această înfiorătoare crimă și care au depus in fața instanțelorvile. Refugiați din Asturia, încercând să pătrundă pe pretoriul britanic de• Gibraltar