Dimineaţa, decembrie 1937 (Anul 33, nr. 11117-11145)
1937-12-01 / nr. 11117
Pagina a 2«» mmm CONBOREAZI: MSH&K SADOVEANUU, GALA GALACTION, PROF. G. RADULESCU-MOTRU, PROF. G. IENESCU-SISEȘTI, G. PETRAȘCU, EUGENI LOVINESCU, I. MIHULESCU, V. EFTIMI ȘI DEMOSTENIE BOTEZ, AL. T. STAMATIAD, W. G. VLADESCU, R. VASILESCU, A. TOMA,, I. IANCOVESCU, L.GELEANU, P. V. HANES, AL. PHILIPPIDE, APRILIANA MEDIANU, G. M. ZAMFIRESCU, ING. SERBAN, L. BOZ, N. PORA. VERD. ȘT. ROLL, N. DIMITRIU, AL. ȘAHIGHIAN, V. CRISTIAN, H. BLAZIAN,SM. MUNTEANU, ING. G. VODĂ, G. SILVIU, SĂRMANUL KLOPSTOCK, AL. WESTFRIED, L. FLORIN, S. PODULEANU, AL. KINDLER, M. SERBAN, I. PRIBEAGU, AL. F. MIHAIL, PAUL IONESCU- DANIEL și A. MUNTE.[ 8 COMOARA INTELECTUALA $1 ARTISTICAÍ 8 MINUNE A TIGHINGEI TIPOGRAFICEI COPERTA IN CULORI de pictorul TAKE SOROCEANU. Hors texturile G. Petrașcv A Vulpe. Min* Syck-Wepper, P. Dumitresu. si Nichut» - /’-dine Paul Moscu-Maliita, D. Sevastian, A. Moecu, Honoriu Cretulescu, Aurel Kesste- Vera Veslo 3on-Nițescu, Dudu Alexendrescu C. Borasehî, C. Cristescu-Delghioz ș.nasorici, mese, schițe, poezii, studii științifice, teatru, cisema, SPORT. HUMOR, SFATURI PRACTICE, RETROSPECTIVA ANULUI 1337, ETC. 400 pagini cu sute de clișee in culori. Prețul 60 lei. 0 ADEVARATA COMOARA LITERARĂ ESTE ȘCOLARILOR 1938 la care colaborează marele scriitor MIHAIL SADOVEANU alături de alți povestitori pentru copii și tineret UN EXEMPLAR 160 pagini cu o copertă in 3 culori Lei 36 ..PE VARSARE PRETUTINDENI. Iloliu Un roman care te vriiește li tiÂOGARD .., , Romana de călătorii și aventuri, roman de reconstituire a trecutului mai tare ca: ,,Atlantida i lui P. Benoit, MIREASA FLĂCĂRILOR e menită mai presus de toate să rămână un imn închinat FEMEII și IUBIRII. ROMANELE CAPTIVANTE-15 lei m fi Le lots chioșcirii, librarii și vigări.SUNTEȚI FRUMOASĂ DRĂ? Participați la concursul MISS CINEMA NUMEROASE PREMII Amănunte și condițiuni AZI în revista „CINEMA*1 Dr. FELICIAH ELIAS FOST INTERN DE SPITAL Specializat în CLINICCLE UNIVERSITARE DIN BERLIN GENITO-URINARE (bărbați, femei) BOLI SEXUALE SIFILIS ȘI PIELE ELECTROTERAPIE DIATERMIE, CISTO-ÜRETROSCOPIE Consult. 11—3 și S—9 seam STR. ACADEMIEI Ibis Alături de Hotelul „Esplanade" (fost „Bristol"). Telefon 3.87.44. DOAMNELOR CARI PURTAȚI HAINE DE BLANA Cunoașteți trista poveste a animalelor ce vă înfrumusețează ? Citiți senzaționalul reportaj pe care-l publică Azi REALITATEA ILUSTRATA TIHISIU Qtucar MĂTĂSURI STOFENILĂBĂ CATIFELE îc.km.OCCL Citit! MAGAZINUL 's îtinv*** »IMINEATÄ "■ [UNK] ..mm " fl 41 ■— Cred totuși că am aflat multe Numai de nu ar interveni și zilele Hobby. Nu vreau să mă pripesc. citpare în mersul evenimentelor, socot însă că întreaga afacere Ma-i surprize ca în filmele cu detectivi cari este pe cale să fie lămurită, sau în romanele polițiste. CAP. XVII Prizonierul spionilor Crimele care s’au succedat încesta, dacă toate erau puse la cale zilele, acelea la Londra a creat o de soțul ei, nu ar fi avut decât să stare de panică în oraș. Edificiile publice, mai ales acelea care aveau legătură cu pregătirea națiunei în caz de război erau pline de agenți secreți, cari supravegheau pe fiecare suspect. La cel mai mic gest care ar fi dat de bănuit, un domn oarecare se desprindea din mulțime și apropiindu-se de cel bănuit, îi făcea un semn discret să-l urmeze. Insigna de metal strălucitor era suficientă spre a suprimă orice opoziție. In felul acesta s-au comis erori regretabile. Anumite ambasade erau sub permanentă supraveghere, iar în porturi, fiecare călător era cercetat cu amănunțime asupra antecedentelor sale. Conducerea poliției era exasperată de insuccesul înregistrat în afacerea Macari, iar ziarele publicau pagini întregi în care acuzau pe genți de incapacitate. Situația ajuunsese de nesuferit. Mac Allan era plictisit de toate aceste lucruri, deși era convins că activitatea spionilor era suprimată. Deși nu putea face dovada spuselor sale, după o judecată logică ajunsese la concluzia, că prin îndepărtarea lui Vaughan, asupra căruia planau bănuieli din ce în ce mai grele și prin moartea lui Ma*car, a omului cu cicatrice și a necunoscutului cu glas de femee, organizația spionilor era lipsită de conducători și prin urmare în imposibilitate de a mai acționa. Printre hârtiile aflate la casa omului cu cicatrice poliția găsise cei drept o serie de adrese, iar aceia, cari erau vizați erau puși sub supraveghere. Arestarea lor s’ar fi "putut produce r dintr’o clipă “la alta, în orice moment"ar fi vdit-o poliția. Nu prezenta insă mîeiula ini’ téres arestarea acestor’ agenti sexei cutanti, fără să se afle care este personalitatea din afara granițelor care-i comanda. De aceea dăduse Mac Allan dispoziție ca toate porturile să fie sever supravegheate. Cunoscând sistemul de organizare al serviciilor de spionaj și anume ca cel mult doi oameni ai aceluiaș serviciu să se cunoască între ei și aceasta unul fiind șef, iar celălalt subaltern, detectivul credea, că din afară va fi trimis un nou conducător. Și pe acesta avea tot interesul să-l prindă. Dorind să preve orice neplăcere, I Mac Allan pusese la dispoziția șefilor demisia sa. Aceștia, oamenii rutinați în meserie, au refuzat-o.și cunoșteau prea bine omul și știau că Allan va termina printr-un succes. Numai Hobby era furios. Nu-și mai înțelegea șeful. Nu putea pricepe de ce nu pune capăt campaniei deslănțuită de presă, dând în vileag numele conspiratorilor și arestându-i. Allan trebuia să-i convingă, că succesul este totuși de partea lor și că discreția nu le este decât spre folos. Arestările se puteau produce oricând. De data aceasta interesul mare pentru poliție nu era descoperirea asasinului lui Macari $i identificarea victimei acestuia din Walpole street, ci distrugerea cuibului de spioni. Interesele tării îi cereau pentru moment să-și sacrifice orgoliul. In ceea ce privea urmărirea lui Vaughan, ea fusese amânată pentru câteva zile, pentru ca plecarea detectivilor să nu fie înregistrată ca un fapt extraordinar. Dar nici Vaughan nu putea scăpa. Allan pusese perfect lucrurile la punct. Orice încercare a spionilor de a reintra în acțiune s-ar fi terminat pentru ei cu nesucces sdrobitor. Se vede însă că și tabăra cealaltă dispune de o conducere abilă, căci poliția cu toată vigilența ei nu a reușit să descopere nimic. La Londra nu mai era nimic de făcut. Paza în jurul persoanei Ladyei Vaughan se dovedise inutilă. Probata că persoana care avea interes să o facă să dispară pe Lady Vaughan înțelesese că eforturile sunt inutile și a renunțat- Dar Mac Allan mai avea un plan și anume, să o lase pe lady Vaughart fără supraveghere vizibilă. In felul a-o urmărească discret, pentru a da de urma lui. Zilele treceau însă fără să se înregistreze nici cel mai vag semn din partea spionilor. Răbdarea lui Allan era la ultima limită. Intr’o seară, îl luă pe Hobby să se plimbe cu el, și pe drum îi dădu ordinele privitoare la plecarea lor pe urmele lui Vaughan. Detectivii se despărțiră fără să mai spuie un cuvânt relativ la înțelegerea lor. Planul era stabilit in amănunțime. Hobby avea să ramâne ia Londra spre a supraveghia mai departe pe lady Vaughan. Lui Allan i se părea nenaturală liniștea organizației de spionaj. Pe de altă parte spera, că Maud Vaughan însănătoșindu-se va face destăinuiri, care-i vor facilita cu mult sarcina , Mac Allan își petrecu noaptea făcând pregătirile necesare pentru călătorie. Știa că nu are nici un rost să-și ia cu sine bagaje. Ni așteptau desigur momente grele. Nici bani nu-și lua cu el. Hobby avea să anunțe anumite bănci, care aveau să-i fie la dispoziție sumele necesare. Pe de altă parte știa că oricând avea să facă apel la ajutorul legațiilor britanice din orice Capitală, declinându-și identitatea, fonduri nelimitate iar fi stat la dispoziție. . Pregătirile propriu zise priveau numai planul de luptă. Vaughan, avea să fie informat mai devreme sau mai târziu de plecarea sa din Londră și avea să se apere, cu orice preț. Trebuia prin urmare să Încerce să-l suprindă, si, urmărise cu ajutorul politiilor străine, intinerariul și aflase că, celi căutat , se află in România, de unde încerca, să treacă în Rusia. Prin urmare faptul că Cener se afla undeva în imensa, republică avea un sâmbure de adevăr. Allan bănuia însă, că Vaughan nu pleca în Rusia spre a afla din gura lui Ceneri adevărul în legătură cu Maud, ci că era trimis de organizație să-l salveze pe acesta. Trebuia prin urmare să procedeze cu cea mai mare prudență, căci sesizând autoritățile sovietice și-ar fi putut dăuna sieși. Principalul lucru era insă să câștige timpul pierdut. O călătorie cu vaporul și trenul ar fi fost absurdă. In acest timp Vaughan ar fi putut să treacă Nistrul și în acest caz, o nouă întârziere, de data aceasta cu consecințe mult mai grave ar fi fost inevitabilă. Spre zori, Allan se culca. Avea nevoie de puțină odihnă. La ora cinci chemă la telefon Scotland Yardul. •— Hallo boy, dă-mi legătura cu aviația! Izolează firul! Convorbire confidențială. După o secundă, o voce somnoroasă răspunse: — Aici Aero !. — Mac Allan vorbește! Scotty și de serviciu? — Nu, e acasă! — Inștiințați-i să fie la post peste o jumătate oră. — Pentru sbor? — Plimbare de plăcere! o oră sau două, înștiințează hangarul, să se pregătească avionul lui Scotty... cât de lung va fi sborul... nu pot ști. In orice caz să se verifice cu atenție motoarele și să se umple tancurile. Totul să fie gata pentu ora 7 dimineața. Mac Allan își alesese dinadins pe Scotty pentru călătoria care o proecta. In ceea ce privea dreptul de sbor, nu avea nici o grijă, înainte ca avionul să ajungă la Paris, formalitățile aveau să fie puse telegrafic la punct de Hobby. In felul acesta Mac Allan avea mâini libere să se ocupe numai de urmărire. In fine ora plecării. In jurul aeroportului, care strălucia în razele soarelui nu se afla nimeni. Prin urmare, nu aflase nimeni de plecare. Mac Allan era mulțumit Fără vreun accident neprevăzut avea să fie după câteva ore la Paris, de unde pleca mai departe. (Continuarea în numărul de mâine) In urmărirea necunoscuților asasini din Walpole street 314, detectivul Mac Allan și secretarul său Hobby vor avea de lămurit multe probleme încurcate. Urmărind cu atenție foiletonul, cititorii noștri vor chemați să dea sugestii asupra pistelor care ar trebui să fie urmate de cei doi detectivi. Ideile cele mai bune vor fi premiate. Se oferă 20.000 LEI PREMII: 10.000 LEI IN NUMERAR; 5000 LEI ABONAMENTE LA REVISTE: 5000 LEI VOLUME LITERARE; acelora cari vor da cele mai bune idei. Data când trebuesc trimise răspunsurile va fi anunțată* Wmp. UN INTERESANT PROCES LA FĂGĂRAȘ FAGARAȘ. 28. — Stolul străjerilor școlii normale din localitate, a dat in vară o serbare sportivă. In baza unei decizii ministeriale din 1936 și a legii din 1937, toate serbările date de strajeri, sunt scutite de orice taxe pe spectacole. Acest lucru, a fost adus la cunoștința administrației financiare de constatare, care insă, în seara spectacolului, a dresat un proces verbal de contratravenție pentru motivul că biletele nu s-au tipărit pe hârtie filogramatâ, n‘au fost vizate și nici nu s-a aplicat timbrele cerute de legea spectacolului. Ca atare s'a dispus amendarea conducătorilor stolului cu suma de 20.000 lei. Ministerul de finanțe a aprobat această amendă. In procesul verbal de contravenție întocmit de organele fiscului, se spune: ,Având în vedere ordinele și dispozițiunile din 1930 ce ne-au fost puse la îndemână de conducătorii stolului de străjeri prin care se arată că serbările date de aceste organizații sunt scutite de orice taxe și timbre de spectacol, având însă în vedere dispoziția ministerului din 1935 — (deci cu un an mai veche) dispunem amendarea cu 20.000 lei, etc.” Conducătorii stolului străjeresc, au făcut apel atât la ministerul de finanțe cât și la tribunal. Ministerul printr-o decizie dată a scăzut amenda de la 20.000 la 1000 lei. Procesul s-a judecat de tribunalul local în complectul d-lui C. Teodora președinte, N. Simionescu asesor. Ministerul a fost reprezentat prin d. dr. Constantin Ioan, avocatul statului. După administrarea probelor, tribunalul a adus o sentință prin care scoate de sub orice fel de penalitate și amendă pe conducătorii străjerilor de pe lângă școala normală din orașul nostru. Arestarea unui absolvent de școală normală EL SE ÎNDELETNICEA CU FURTURILE PRIN TERNURI CARANSEBEȘ. 29. _ Pensionarul Nicolae Nicola din Lugoj, a reclamat poliției locale, că venind cu trenul personal dela T.Severin, în noaptea de 18 cart., autori necunoscuți i-au furat un palton nou. D. Comisar Peter Vasilescu, secondat de gardienii Harambașa Nicolae II și Mihăiese Rusalin, în urma autorizației de percheziției, dată de parchetul local, percheziționând casa d-nei Maria. Casa, ce are ca chiriaș pe Un absolvent de școală normală, anume Nicola Ion, au găsit intr'un coteț paltonul furat. Adus la poliție, Nicola Ion, și-a recunoscut fapta, cu actele dresate el a fost înaintat parchetului local. DE LA FRONTUL ASOCIAȚIILOR DE FUNCȚIONARI PUBLICI Comitetul de conducere al Frontului unic al Asociațiilor de funcționări publici, aduce la cunoștința funcționarilor publici din România următoarele: Acțiunea începută de Frontul unic, pentru ridicarea curbei de reducere, aplicată salariilor numai categoriilor de funcționari reprezentate de noi, acțiune pe care n’ar fi încetat-o nici o clipă de atunci încoace și am accentuat-o puternic în ultimul timp, a dus, în fine, la rezultatul dorit. In urma propunerii făcută guvernului de d. -ministru de finanțe M. Cancicov, care dela început s’a arătat înțelegător al dreptății noastre și binevoitor pentru satisfacerea ei, s’a hotărât printr-m jurnal al Consiliului de miniștri ridicarea curbei cu începere dela 1 Decembrie a- c. Aducându-ne la cunoștință acest fapt în ziua de 26 Noembrie, d. ministru de finanțe ne-a comunicat totodată, că d-sa acceptă propunerea noastră, ca o comisiune— din care să facă parte și delegații oficiali ai marilor Asociații funcționărești — să ia imediat în studiu problema, atât de", importantă pentru stat, și funcționari, a normalizării, și armonizării salariilor. Exprimăm Întreaga noastră gratitudine d-lui ministru M. Cancicov. TELEGRAMA TRIMISA M. S. GEI.UI CAROL II HE Asociațiile de funcționari publici din România, exprimă Majestății Voastre, înaltul lor Ocrotitor, adânca lor recunoștință pentru actul de dreptate, ce li s'a făcut, reveninduse asupra ultimei reduceri, aplicată salariilor. Pentru inimile miloase — Dumitru Dima bolnav de patru ani de tuberculoză și paralizie, traește in mizerie, în str. Vasile Spiroiu nr. 51. — In str. Păsculescu Tei nr. 43 trăește în mizerie văduva Maria Sonescu, bolnavă de tuberculoză și mamă a trei copii. — Maria Gh. Sârbulescu, bolnavă de doi ani de tuberculoză, str. Flămânda nr. 51. Nlepcinî ¥ &e«eml»rfe IțJSf 1875 Bl. RADIO ROMANIA ISO kw 160 kHz. 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEȚII (6.30-7.30) 6.30. Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio juntái. Concert de dimineață (discuri): Cavalcadă și Vals din ..Haensel și Gretel” de Humperdinck; Cântece din Pola și Picanterii, valsuri de Lehar; intrarea florilor de primăvară de Rockert. — Sfaturi gospodărești și medicale. 7-30: închiderea emisiunii. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10. Concert de prânz. Orchestra Jean Sibiceanu (voce: Cristian Vasile). Arii naționale; O lacrimă; Romanță de Alex. Leon; Hora Încurcată de Jean Sibiceanu; Cel mai frumos stanga de Ion Vasilescu; Arii naționale; Serenada spaniolă de Theodor Sibiceanu; Salta verde, potpuriu național de D. Cristide. 14.10; Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio-jurnal: 14.30; Continuarea concertului; Vioara, vals baston de Vilmnov; Violinda de Ferrari; Vino la geam Nina, tango de Halm; Fălelița sprincenată de Mia Braia; Vasilică din Craiova, cântec românesc; Arii naționale. 15: Actualități străine; Radiofonice. 18: Ora. Mersul vremii. Poșta tehnică. 1815: Concert de după amiază. Muzică spaniolă (discuri): Două melodii de Morera; Dans spaniol de Granados- Kreisler și Dans spaniol de Granados- Huibaud (vioară: Jacques Thibaud); Navara și Sevilla de Albeniz (pian. Arthu Rubinstein); Selecțiuni de melodii, populare vechi; Requiebros de Gaspar Cassado (violoncel: Gaspar Cassado); Solea cântec popular (voce: Nina de Los Peines; Cântec de Pena și Cântec de Fernandes (6). 19. Actualități artistice. 1915: Muzică din instrumente diferite :■discuri; Dansul picăturilor de ploaie de Evans și Cântec de Black (xilofon: Rudy Starita'; Ecoul unui sărut, vals de Piatoll (mandolin); Dansul siifelor de Grieg; Preludiu No. 7 de Chopin Și Noise de Grieg (quartetul londonez de flaut); Melodie de Ceaikovsky și Serenadă de Marie (saxofon: Rudy Wiedoert); Cântecul luntrașilor de pe Volga (harpă: Sidonie Goossens); Vals de Freundorfer (titeră și pian). 1945: Filosofia populară; soarta și norocul de Ovidiu Papadima. 20. Mari virtuozi (discuri); Preludiu și Allegro de Pugnani și Vis de dragoste de Liszt (violă: Lionel Terția); sonatină pentru pian și Jocuri de ape de Ravel (pian: Alfred Cortot). 20.30: Arturo Bonucci (violoncel). UNIVERSITATEA RADIO 21. Palatul minune al descoperirilor, de la Expoziția din Paris de Prof.Gh. Malinescu. 21.15. Festivalul Liceului ortodox român „«DREI LACÎMA” (Transmisiune de la Brașov). Pre Tine Te lăudăm de Gh. Dinia (corul Uurgie, cond. de prof. M. Reabeiug); Heravicul de Bortneanschi (corpl liturgic'; Mitropolitul Andrei Șaguna, de Ton Moșoiu directorul Liceului; Imnul Marelui Andrei de D. Cuntan (corul Liceului, cond. de prof. N. Oancea); Cruce albă de mesteacăn, de Fernie (voce, elevul Maximilian Laurențiu); Soldatul călăreț de Gh. Dima (corul Liceului, cond. de N.lancea); „Seara” vals (Orchestra de acordeoane) La Turda de Vuică (corul Liceului). In pauză (22.05): Radio-jurnal, Sport, 22.20. Continuarea concertului: Fragment din opereta „Licuricii”,de Paul Lincke (Orchestra Liceului); Arie națională (Orchestra Liceului); • Bătrânețe haine grele (voce, elevul Maximilian Laurențiu): Potpuriu național Fanfara Liceului) ; Imnul Regal (Fanfara Liceului), 2115. Concert de seară. Muzică de Verdi: D-na Emilia Guțianu, sopran, Nella Dimitriu, alto, George Stefanovich tenor și Șerban Tassian, bariton, Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski, I. Traviata: a) Preludiu la act. I.; b) Aria Violetei (Em. Guțianu) ; c) Duet din act. XI (Em. Guțianu și Serban Tassian) ; d) Aria lui Alfred (G. Ștefanovici); e) Aria lui Germont (Șerban Tassian) ; b. Rigoletto; a) Duet act. I. Gilda și Ducele (Em. Guțianu și George Ștefanovici); b) Aria Gildei (Em. Guțianu); c) Aria Ducelui (George Ștefanovici); d) Quartet Em. Guțianu, Nella Dimitriu, George Ștefanovici și Șerban Tassian) .III. Puterea destinului: Uvertură (Orchestra Radio). IV. Trubadurul: a) Aria Azucepel act. act. I. (Nella, Dimitriu); b) Aria contelui de Luna act. II. Șerban Tassian), 2.30. Radio-jurnal. Sport. RADIO-ROMANIA, RADIO-BUCUREȘTI 22.45. Continuarea concertului din Verdi: •V. Balul Mascat: a) Preludiu act. I. a) Aria Pajului (Emilia Guțianu); c) Aria Ulricei (Nella Dimitriu); d) Aria lui Renate (Șerban Tassian). 23. Concert de noapte al Orchestrei Vasile Tulea— transmis de la restaurantul „Coșna”. . ., 23.45. Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană. INSTITUTUL ELCTROTEHNIC RADIO EXPERIMENTAL I 1400 khz. 212 m. și 0.25 kw. RADIO EXPERIMENTAL II 9,67 Mhz. 31 m. 0.35 kw. 15 Muzică variată: Casse-Noisettes de Tchaikowsky. Serenadă op. 63 de Volkmann i Kuolema-vals trist de Sibelius.15.25. Infomnațiun universitare. 15.30. Muzică românească și distractivă: O seară la Moțoi, cântată de orh. Petrică Moțoi- Tempo-Tempo!Paso doublo și Hai barcagiu (tango); cântate de p. Alexandru. Rusalie est revenue și Jules! cântate de orei). Poaraori's, Hu— oh oh, alter Schimmel și Oh! Muzik, Wruck ohl cântate de Fritz Domina. MILANO 18: Radio: Jurnal; 1 18.55: Coni.; 20: Muzică variată; 22 Teatru, in continuare muzică de dans. ROMA 10.50- Comunicate; 21: ora; 21.30- SlurteĂ variată; 22: Teatru; 23.15: Concert; 24: Radio jurnal; 0.Iß.-Muzică de dans. PARIS. P. T. T. 20: Causerie; 20.15: Conf. 20.30: Melodii; 20.45: Recital violoncel; 21: Radio jurnal; 22: Causerie; 22.25: Conf. 22.30: Teatru. RADIO-ROAMNIA RADIO Programul pentru Mărfi RADIO-BUCUREȘTI o* f A Programul pentru Miercuri 1875 m. RADIO ROMANȚA 150 kw. 160 kHz. 384,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEȚII (6,30—7,30) 7,30. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. — Concert de dimineață (discuri): Vals și Pizzicati din „Sylvia” de Delibes; Șoaptele florilor de Blon; Dansuri slave No. 3 și 8 de Dvorak, —■ Sfaturi gospodărești și medicale. 8.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de muzică românească. Orchestra Tonei Cristea (voce: Petre stamate); Arii iraționale; Ochii cari vorbesc, vals de Basile Lupu; De ce-mi fura și inimioara de Blejan; Din ochii care au plâns, romanță și Sârba lui Pompieru; Romanțe și Arii naționale; Baladă de Ciprian Forumbescu (vioară, Ionel Cristea); Hop! țop! uite așa de Gh. Kreiner; Romanțe și Arii ardelenești. 14,10: Ora. Mersul vremii. Radiojurnal 14,25: Continuarea concertului: Reverie de Ciprian Porumbescu; De ce n'ai ieșit la geam de Claude Romano; Busuioc floare cu dar, romanță de Petrescu și Hora ploii; Leana mândrulița mea, de Gh. Andrei; Romanțe Și Arii naționale. 15.00: Actualități străine. Radiofonice. 18,09: Ora. Mersul vremii. 18,02: Concert de muzică românească (discuri); Inimile noastre le-am unit și Eu cu dorul... tu cu dorul de Villnov (voce: P. Alexandru.-Cristal); Să luăm ca și altădată o trăsură și Să nu ne pierdem vremea supărați, de Vasilescu (voce: Marga și Didona Rădulescu.-H. M. V.); un vals ne-am întâlnit și Două berze în turn picior de Dendrino (verse: Dorel Livianu.-H.M.V.); Trurli de Stroe și Vasilache și Numai când ești lângă mine de Miclescu (voce: Sylvian Florin., H.M.V.); Păpușe hai, de Vasilescu (voce: Jean Marcu.-H.M.V.); Ciobănașul, aranjat de Simeon Nicolescu (voce: Aurel Alexandrescu.-Cristal); Tudorel, de Boldeanu (voce: Dorel Livanu.-H. M. V.); Mândruța din poiană de Dendrino (voce: Petre Alexandru.-Cristal); Hora îndrăcită (H.M.V.); Cine n’are scârbă’n lume și Bate murgu din picioare de Brăiloiu (voce: Georgewsky.-O.); M’aurit Gheorghiță al meu de Mia Braia, Și Unge Leana ușa bine de Martini (voce : Luncan.-O.); Sârba lui douăzeci Si. doi și Hora dela Corbeni; Haiduceasca de Borgovan (voce: Georgewsky); Sulta in stil românesc pentru plan de Constantin Nottara (pian: Madeleine Cocorăscu); Câte drumuri sunt in țară (voce: Folescu) ; Jelui-m’aș și n’am cui, de Dima (voce: Folescu); Rapsodia română- în la major de Eneclu (orch. simf. din Minneapolis, dirij. de Eugen Ormandy). 1.9.15. Sonata No. 3 în la minor de George Enescu (Yehudi Menuhim, vioară și Hensibach Menuhm, pian). 194«. ISTORIA MUZICII VID: Fisuri din trecutul muzicii românești; O. Dima: Cuvânt introouctiv. I. — Alex. Grozuță (canto): Cântec de toamnă: Mugur, mugurel; De ce nu-mi vii: Mândrulița de demult, Jelui-m’aș și n’am cui; sub mândrei mele; știi tu mândro ce ți-am spus. II. — Corul Bisericii „Domnița Balașa”, cond. de I. Chirescu și Orchestra .Radio: a) Dumnezeu este Domnul (Axion); b) Halin horă, cântec popular; c) Mama lui Ștefan cel Mare, baladă, pentru cor, soli și orch.soliști: (Evantin Costinescu și Maxim Vaslim). 20 45. Recital. 21.0«. Concert de muzică româneascfă din Ardeal și Banat: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga; Balada unirii de Aurel Bobescu (pentru sopran, cor , orch.); Ileana, uvertură de Monția; Doina și dans de Monția; Dansuri în.România in port, joc și cântec” de Brediceanu; Divertisment rustic, de Sabin Drăgoi, 2200; Concertul soc. corale „România” cond. de N. Lungu; Imnul Regal. Visul nostru s’a împlinit de Gh. ștefănescu; Pe-al nostru steag de Ciprian Porumbescu; Răsunetul Ardealului, de Ion Vidu; Bănățeană, de Sabin Drăgoi; Doina de Theodorescu; Ciobănașul de Anastasescu; Voința neamului, de Ion Danielescu. 22.45. Petrecere românească (friscuri) t Sârba, Hora din Teiș și Hora lui Teișanu; Tudorița nene și Tiuite o,zău (voce; Zavaidoc); Hora lUI Fanică și Doina Oltului (Cristal); Ce-ți pasă, de Vasilescu și Cântau cocoșeii in zori de ziuă, de Martini (voce: Sylvian Horia.H.MIV.); Hora Florica și Sârba lui douăzeci și doi (Lița); Puiculițo pentru tine, de Marcus și Câte fete sunt în sat, de Spiroiu (voce: Alex. Bojenescu); Brâulețul și Bătuta. Am iubit o văduvioară de Martiri (voce: Lulea»), Sârba lui Buzdrună și Sârba lui Fănicfi Luca. 23,45 .Trimalul pentru străinătate și limba franceză și germană. A. OSTRAVA. 19,30: Plăci. 19,46: Praga. 20,25; Brno. .31: Praga. 23,15-24: Muzică ușoară. Voceadordeliii și plăci. MILANO, 18,15: Concert vocal. 19,59: Conf. 20 Muzică variată. 21:Comunicate. 21,20: Conf. 21,30: Muzică variată. 22: Teatru. 24: Radio jurnal. 0,15: Muzică de dans. ROMA. 20: Muzică variată.31: Comunicate. 2130: Muzică variată. 22: Emisiune radiofonică. 0,30; Radio jurnal. 0,45; Plăci. 1- Inf. PARIS P.T.T.. 20,30; Recital de pian. 20,45; Melodii diverse. 22,30; Seară excepțională. 0,30; Radio jurnal. 0,45; Plăci. I. Inf. PRAGA 19,45; Inf. 19,55; Plăci. 20,10; Actualități politice. 20,20; Inf. 21,05; Concert. 22,55; Plăci. 23: Inf. 23,55; Plăci. 24: Inf.A CĂRȚI-REVISTI A apărut Nr. 10—11, anul II pe Octombrie-Noembrie, din excelenta revistă literară-socială „Afirmarea”, din Satu-Mare, de sub conducerea d-lor Const. Gh. Popescu și Octavian Ruleanu. In acest număr semnează d-nii: N. Iorga, Ion Șiugariu, Lucian Bretan, D. Hinoveanu, Liviu Seles, Octavian Ruleanu, Const. Gh. Popescu fereastra etc. $