Dimineaţa, decembrie 1937 (Anul 33, nr. 11117-11145)

1937-12-01 / nr. 11117

Pagina a 2«» mmm CONBOREAZI: MSH&K­ SADOVEANUU, GALA GALACTION, PROF. G. RADULESCU-MOTRU, PROF. G.­ IENESCU-SISEȘTI, G. PETRAȘCU, EUGENI LOVIN­ESCU, I. MIHULESCU, V. EFTIMI ȘI DEMOSTENIE BOTEZ, AL. T. STAMATIAD,­ W. G. VLADESCU, R. VASILESCU, A. TOMA,, I. IANCOVESCU, L.GELEANU, P. V. HANES,­ AL. PHILIPPIDE, APRILIANA MEDIANU, G.­ M. ZAMFIRESCU, ING. SERBAN, L. BOZ,­ N. PORA. VERD. ȘT. ROLL, N. DIMITRIU, AL. ȘAHIGHIAN, V. CRISTIAN, H. BLAZIAN,S­M. MUNTEANU, ING. G. VODĂ, G. SILVIU,­ SĂRMANUL KLOPSTOCK, AL. WESTFRIED, L. FLORIN, S. PODULEANU, AL. KINDLER,­ M. SERBAN, I. PRIBEAGU, AL. F. MIHAIL,­ PAUL IONESCU- DANIEL și A. MUNTE.[ 8 COMOARA INTELECTUALA $1 ARTISTICAÍ 8 MINUNE A TIGHINGEI TIPOGRAFICEI COPERTA IN CULORI de pictorul TAKE SOROCEANU. Hors texturi­le G. Petrașcv A Vulpe. Min* Syck-Wepper, P. Dumitresu. si Nichut» - /’-dine Paul Moscu-Maliita, D. Sevastian, A. Moecu, Honoriu Cretulescu, Aurel Kesste- Vera Veslo­ 3o­n­-Nițescu, Dudu Alexendrescu C. Borasehî, C. Cristescu-Delgh­ioz ș.n­asorici, mese, schițe, poezii, studii științifice, teatru, cisema, SPORT. HUMOR, SFATURI PRACTICE, RETROSPECTIVA ANULUI 1337, ETC. 400 pagini cu sute de clișee in culori. Prețul 60 lei. 0 ADEVARATA COMOARA LITERARĂ ESTE ȘCOLARILOR 1­938 la care colaborează marele scriitor MIHAIL SADOVEANU alături­­ de alți povestitori pentru copii și tineret UN EXEMPLAR 160 pagini cu o copertă in 3 culori Lei 36 ..PE VAR­SARE PRETUTINDENI. Iloliu­ Un roman care te vriiește­ l­i tiÂOGAR­D ..­­­,­ , Romana de călătorii și aventuri, roman de re­constituire a trecutului mai tare ca: ,,Atlantida­ i lui P. Benoit, MIREASA FLĂCĂRILOR e menită mai presus de toate să rămână un imn închinat FEMEII și IUBIRII. ROMANELE CAPTIVANTE-15 lei m fi Le lots chioșcirii, librarii și vi­gări.­­SUNTEȚI FRUMOASĂ D­RĂ? Participați la concursul MISS CI­NEMA NUMEROASE PREMII Amănunte și condițiuni AZI în revista „CINEMA*1 Dr. FELICIAH ELIAS FOST INTERN DE SPITAL Specializat în CLINICCLE UNIVERSITARE DIN BERLIN GEN­ITO-URI­NARE (bărbați, femei) BOLI SEXUALE SIFILIS ȘI PIELE ELECTROTERAPIE DIATERMIE, CISTO-ÜRETROSCOPIE Consult. 11—3 și S—9 seam STR. ACADEMIEI I­bis Alături de Hotelul „Esplanade" (fost „Bristol"). Telefon 3.87.44. DOAMNELOR CARI PURTAȚI HAINE DE BLANA Cunoașteți trista poveste a animalelor ce vă înfrumusețează ? Citiți senzaționalul repor­taj pe care-l publică Azi REALITATEA ILUSTRATA TIHISIU Qtucar MĂTĂSURI STOFENILĂBĂ CATIFELE îc.km.OCCL Citit! MAGAZINUL 's îtinv*­** »IMINEATÄ "■ [UNK] .­.­­mm " fl 41 ■— Cred totuși că am­ aflat multe Numai de nu ar interveni și zilele Hobby. Nu vreau să mă pripesc.­ citpare în mersul evenimentelor, socot însă că întreaga afacere Ma-i surprize ca în filmele cu detectivi cari este pe cale să fie lămurită, sau în romanele polițiste. CAP. XVII Prizonierul spionilor Crimele care s’au succedat în­cesta, dacă toate erau puse la cale zilele, acelea la Londra a creat o de soțul ei, nu ar fi avut decât să stare de panică în oraș. Edificiile publice, mai ales acelea care a­­veau legătură cu pregătirea na­­țiunei în caz de război erau pline de agenți secreți, cari suprave­gheau pe fiecare suspect. La cel mai mic gest care ar fi dat de bă­nuit, un domn oarecare se desprin­dea din mulțime și apropiindu-se de cel bănuit, îi făcea un semn dis­cret să-l urmeze. Insigna de metal strălucitor era suficientă spre a suprimă orice opoziție. In felul a­­cesta s-au comis erori regretabile. Anumite ambasade erau sub per­manentă supraveghere, iar în por­turi, fiecare călător era cercetat cu amănunțime asupra antecedentelor sale. Conducerea poliției era exas­perată de insuccesul înregistrat în afacerea Macari, iar ziarele publi­cau pagini întregi în care acuzau pe genți de incapacitate. Situația a­­juunsese­­ de nesuferit. Mac Allan era plictisit de toate aceste lucruri, deși era convins că activitatea spionilor era suprimată. Deși nu putea face dovada spuse­lor sale, după o judecată logică a­­junsese la concluzia, că prin înde­părtarea lui Vaughan, asupra că­ruia planau bănuieli din ce în ce mai grele și prin moartea lui Ma*­car­, a omului cu cicatrice și a ne­cunoscutului cu glas de femee, or­ganizația spionilor era lipsită de conducători și prin urmare în­ im­posibilitate de a mai acționa. Printre hârtiile aflate la casa o­­mului cu cicatrice poliția găsise cei drept o serie de adrese, iar a­­ceia, cari erau vizați erau puși sub supraveghere. Arestarea lor s’ar fi "putut produce r dintr’o clipă­­ “la alta, în orice moment"ar fi vdit-o poliția. Nu­ prezenta insă mîei­ula in­i’ téres arestarea acestor’ agenti sexe­­i cutanti,­ fără să se afle care este­­ personalitatea din afara granițelor care-i comanda. De aceea dăduse Mac Allan dispoziție ca toate por­turile să fie sever supravegheate. Cunoscând sistemul de organizare al serviciilor de spionaj și anume ca cel mult doi oameni ai acelu­iaș serviciu să se cunoască între ei și aceasta unul fiind șef, iar celă­lalt subaltern, detectivul credea, că din afară va fi trimis un nou con­ducător. Și pe acesta avea tot inte­resul să-l prindă. Dorind să prev­e orice neplăcere, I Mac Allan pusese la dispoziția șe­­­­filor demisia sa. Aceștia, oameni­i rutinați în meserie, au refuzat-o.­­­­și cunoșteau prea bine omul și știau că Allan va termina printr-un succes. Numai Hobby era furios. Nu-și mai înțelegea șeful. Nu putea pricepe de ce nu pune capăt cam­paniei deslănțuită de presă, dând în vileag numele conspiratorilor și arestându-i. Allan trebuia să-i convingă, că succesul este totuși de partea lor și că discreția nu le este decât spre folos. Arestările se puteau produce oricând. De data aceasta interesul mare pentru poliție nu era desco­perirea asasinului lui Macari $i i­­dentificarea victimei acestuia din Walpole street, ci distrugerea cui­bului de spioni. Interesele tării­ îi cereau pentru moment să-și sacri­fice orgoliul. In ceea ce privea urmărirea lui Vaughan, ea fusese amânată pen­tru câteva zile, pentru ca plecarea detectivilor să nu fie înregistrată ca un fapt extraordinar. Dar nici Vaughan nu putea scăpa. Allan pusese perfect lucrurile la punct. Orice încercare a spionilor de a reintra în acțiune s-ar fi ter­minat pentru ei cu nesucces sdro­­bitor. Se vede însă că și tabăra cealaltă dispune de o conducere abilă, căci poliția cu toată vigilen­ța ei nu a reușit să descopere nimic. La Londra nu mai era nimic de făcut. Paza în jurul persoanei La­­dyei Vaughan se dovedise inutilă. Probata­ că persoana care avea in­teres să o facă să dispară pe Lady Vaughan înțelesese că eforturile sunt inutile și a renunțat- Dar Mac Allan mai avea un plan și anume, să o lase pe lady Vaugh­art fără supraveghere vizibilă. In felul a-o urmărească discret, pentru a da de urma lui. Zilele treceau însă fără să se în­registreze nici cel mai vag semn din partea spionilor. Răbdarea lui Allan era la ultima limită. Intr’o seară, îl luă pe Hobby să se plimbe cu el, și pe drum îi dădu ordinele privitoare la plecarea lor pe ur­mele lui Vaughan. Detectivii se despărțiră fără să mai spuie un cuvânt relativ la în­țelegerea lor. Planul era stabilit in amănunțime. Hobby avea să ra­mâne ia Londra spre a supraveghia mai departe pe lady Vaughan. Lui Allan i se părea nenaturală liniștea organizației de spionaj. Pe de altă parte spera, că Maud Vaughan în­­sănătoșindu-se va face destăinuiri, care-i vor facilita cu mult sarcina , Mac Allan își petrecu noaptea făcând pregătirile necesare pentru călătorie. Știa că nu are nici un rost să-și ia cu sine bagaje. Ni așteptau desigur momente grele. Nici bani nu-și lua cu el. Hobby avea să a­­nunțe anumite bănci, care aveau să-i fie la dispoziție sumele nece­sare. Pe de altă parte știa că ori­când avea să facă apel la ajutorul legațiilor britanice din orice Capi­tală, declinându-și identitatea, fon­duri nelimitate iar fi stat la dispo­ziție. . Pregătirile propriu zise priveau numai planul de luptă. Vaughan, a­­vea să fie informat mai de­vreme sau mai târziu de plecarea sa din Londră și avea să se apere, cu orice preț. Trebuia prin urmare să Încerce să-l­ su­prindă, si, urmărise cu ajutorul politiilor străine, in­tine­­rariul și aflase că, celi căutat , se află in România, de unde încerca, să treacă în Rusia. Prin urmare faptul că Cen­er­ se afla undeva în imensa­, republică avea un sâmbure de adevăr. Allan bănuia însă, că Vaughan nu pleca în Rusia spre a afla din gura lui Ceneri adevărul în legătură cu Maud, ci că era tri­mis de organizație să-l salveze pe acesta. Trebuia prin urmare să procedeze cu cea mai mare pru­dență, căci sesizând autoritățile sovietice și-ar fi putut dăuna sieși. Principalul lucru era insă să câ­știge timpul pierdut. O călătorie cu vaporul și trenul ar fi fost absurdă. In acest timp Vaughan ar fi putut să treacă Nistrul și în acest caz, o nouă întârziere, de data aceasta cu consecințe mult mai grave ar fi fost inevitabilă. Spre zori, Allan se culca. Avea nevoie de puțină odihnă. La ora cinci chemă la telefon Scotland Yardul. •— Hallo boy, dă-m­i legătura cu aviația! Izolează firul! Convorbire confidențială. După o secundă, o voce somno­roasă răspunse: — Aici Aero !. — Mac Allan vorbește! Scotty și de serviciu? — Nu, e acasă! — Inștiințați-i să fie la post pe­ste o jumătate oră. — Pentru sbor? — Plimbare de plăcere! o oră sau două, înștiințează hangarul, să se pregătească avionul lui Scotty... cât de lung va fi sborul... nu pot ști. In orice caz să se verifice cu atenție motoarele și să se umple tancurile. Totul să fie gata pentu ora 7 dimineața. Mac Allan își alesese dinadins pe Scotty pentru călătoria care o proecta. In ceea ce privea dreptul de sbor, nu avea nici o grijă, înain­te ca avionul să ajungă la Paris, formalitățile aveau să fie puse te­legrafic la punct de Hobby. In fe­lul acesta Mac Allan avea mâini libere să se ocupe numai de urmă­rire. In fine ora plecării. In jurul ae­roportului, care strălucia în razele soarelui nu se afla nimeni. Prin ur­mare, nu aflase nimeni de plecare. Mac Allan era mulțumit Fără­ vreun accident neprevăzut avea să fie după câteva ore la Pa­ris, de unde pleca mai departe. (Continuarea în numărul de mâine) In urmărirea necunoscuților asasini din Walpole­ street 314, detecti­vul Mac Allan și secretarul său Hobby vor avea de lămurit multe prob­­leme încurcate. Urmărind cu atenție foiletonul, cititorii noștri vor­­ chemați să dea sugestii asupra pistelor care ar trebui să fie urmate de cei doi detectivi. Ideile cele mai bune vor fi premiate. Se oferă 20.000 LEI PREMII: 10.000 LEI IN NUMERAR; 5000 LEI ABONAMENTE LA REVISTE: 5000 LEI VOLUME LITERARE; acelora cari vor da cele mai bune idei. Data când trebuesc trimise răspunsurile va fi anunțată­­* Wmp. UN INTERESANT PROCES­­ LA FĂGĂRAȘ FAGARAȘ. 28. — Stolul străjeri­­lor școlii normale din localitate, a dat in vară o serbare sportivă. In baza unei decizii ministeriale din 1936 și a legii din 1937, toate serbă­rile date de strajeri, sunt scutite de orice taxe pe spectacole. Acest lu­cru, a fost adus la cunoștința admi­nistrației financiare de constatare, care insă, în seara spectacolului, a dresat un proces verbal de contra­­travenție pentru motivul că biletele nu s-au tipărit pe hârtie filograma­­tâ, n‘au fost vizate și nici nu s-a a­­plicat timbrele cerute de legea spec­tacolului. Ca atare s'a dispus amendarea conducătorilor stolului cu suma de 20.000 lei. Ministerul de finanțe a aprobat această amendă. In procesul verbal de contraven­ție întocmit de organele fiscului, se spune: ,Având în vedere ordinele și dispozițiunile din 1930 ce ne-au fost puse la îndemână de conducă­torii stolului de străjeri prin care se arată că serbările date de aceste organizații sunt scutite de orice taxe și timbre de spectacol, având însă în vedere dispoziția minis­teru­­lui d­in 1935 — (deci cu un an mai vech­e) dispunem amendarea cu 20.000 lei, etc.” Conducătorii stolu­lui străjeresc, au făcut apel atât la ministerul de finanțe cât și la tribunal. Ministerul printr-o decizie dată a scăzut a­­menda de la 20.000 la 1000 lei. Procesul s-a judecat de tribuna­lul local în complectul d-lui C. Teo­dora președinte, N. Simionescu ase­sor. Ministerul a fost reprezentat prin d. dr. Constantin Ioan, avoca­tul statului. După administrarea probelor, tri­bunalul a adus o sentință prin care scoate de sub orice fel de penalita­te și amendă pe conducătorii stră­­jerilor de pe lângă școala normală din orașul nostru. Arestarea unui absol­vent de școală normală EL SE ÎNDELETNICEA CU FUR­TURILE PRIN TERNURI CARANSEBEȘ. 29. _ Pensionarul Nicolae Nicola din Lugoj, a recla­mat poliției locale, că venind cu trenul personal dela T.­Severin, în noaptea de 18 cart., autori necunos­cuți i-au furat un palton nou. D. Comisar Peter Vasilescu, se­condat de gardienii Harambașa Ni­­colae II și Mihăiese R­usalin, în ur­ma autorizației de percheziției, da­tă de parchetul local, perchezițio­nând casa d-ne­i Maria. Casa, ce are ca chiriaș pe Un absolvent de școa­lă normală, anume Nicola Ion, au găsit intr'un coteț paltonul furat. Adus la poliție, Nicola Ion, și-a recunoscut­ fapta, cu actele dresate el a fost înaintat parchetului lo­cal. DE LA FRONTUL ASOCIA­ȚIILOR DE FUNCȚIONARI PUBLICI Comitetul de conducere al Fron­tului unic al Asociațiilor de funcțio­nări publici, aduce la­ cunoștința funcționarilor publici din România următoarele: Acțiunea începută de Frontul unic, pentru ridicarea curbei de reducere, aplicată salariilor numai categoriilor de funcționari reprezentate de noi, acțiune pe care n’ar fi încetat-o nici o clipă de atunci încoace și am ac­centuat-o puternic în ultimul timp, a dus, în fine, la rezultatul dorit. In urma propunerii făcută guver­nului de d. -ministru de finanțe M. Cancicov, care dela început s’a ară­tat înțelegător al dreptății noastre și binevoitor pentru satisfacerea ei, s’a hotărât printr-m jurnal al Con­siliului de miniștri ridicarea curbei cu începere dela 1 Decembrie a- c. Aducându-ne la­ cunoștință acest fapt în ziua de 26 Noembrie, d. mi­nistru de finanț­e ne-a comunicat totodată, că d-sa acceptă propune­rea noastră, ca o comisiune­— din care să facă parte și delegații ofi­ciali ai marilor Asociații funcționă­rești — să ia imediat în studiu pro­blema, atât de", importantă pentru stat, și funcționari, a normalizării, și armonizării salariilor. Exprimăm Întreaga noastră gra­titudine d-lui ministru M. Cancicov. TELEGRAMA TRIMISA M. S. GEI.UI CAROL II HE­ Asociațiile de funcționari publici din România, exprimă Majestății Voastre, înaltul lor Ocrotitor, adân­ca lor recunoștință pentru actul de dreptate, ce li s'a făcut, revenindu­­se asupra ultimei reduceri, aplicată salariilor. Pentru inimile miloase — Dumitru Dima bolnav de patru ani de tuberculoză și paralizie, tra­­ește in mizerie, în str. Vasile Spi­­roiu nr. 51. —­ In str. Păsculescu Tei nr. 43 trăește în mizerie văduva Maria Sonescu, bolnavă de tuberculoză și mamă a trei copii. —­ Maria Gh. Sâr­bulesc­u, bolnavă de doi ani de tuberculoză, str. Flă­mânda nr. 51. Nlepcinî ¥ &e«eml»rfe IțJSf 1875 Bl. RAD­IO­ ROMANIA ISO kw 160 kHz. 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEȚII (6.30-7.30) 6.30. Deschiderea­ emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio juntái. Concert de dimineață (discuri): Cavalcadă și Vals din ..Haensel și Gre­­tel” de Humperdinck; Cântece din Pola și Picanterii, valsuri de Lehar; intrarea florilor de primăvară de Rockert. —­ Sfaturi gospodărești și medicale. 7-30: închiderea emisiunii. 13. Ora. Culturale. Sport. Cota Du­nării. 13.10. Concert de prânz. Orchestra Jean Sibiceanu (voce: Cristian Vasile). Arii naționale; O lacrimă; Romanță de Alex. Leon; Hora Încurcată de Jean Si­biceanu; Cel mai frumos stanga de Ion Vasilescu; Arii naționale; Serenada spa­niolă de Theodor Sibiceanu; S­alta ver­de, potpuriu național de D. Cristide. 14.10; Ora. Mersul vremii. Bursa. Ra­­dio-jurnal: 14.30; Continuarea concertului; Vioa­ra, vals baston de Vilmnov; Violind­a de Ferrari; Vino la geam Nina, tango de Halm; Fă­lelița sprincenată de Mia Braia; Vasilică din Craiova, cântec ro­mânesc; Arii naționale. 15: Actualități străine; Radiofonice. 18: Ora. Mersul vremii. Poșta teh­nică. 18­15: Concert de după amiază. Muzică spaniolă (discuri): Două melodii de Morera; Dans spaniol de Granados- Kreisler și Dans spaniol de Granados- Huibaud (vioară: Jacques Thibaud); Navara și Sevilla de Albeniz (pian. Arthu Rubinstein); Selecțiuni de melodii, popu­lare vechi; Requiebros de Gaspar Cas­­sado (violoncel: Gaspar Cassado); Solea cântec popular (voce: Nina de Los Pei­nes; Cântec de Pena și Cântec de Fer­nandes (6). 19. Actualități artistice. 19­15: Muzică din instrumente diferite :■discuri­; Dansul picăturilor de ploaie de Evans și Cântec de Black (xilofon: Rudy Starita'; Ecoul unui sărut, vals de Piatoll­ (mandolin); Dansul siifelor de Grieg; Preludiu No. 7 de Chopin Și Noise de Grieg (quartetul londonez de flaut); Melodie de Ceaikovsky și Sere­nadă de Marie (saxofon: Rudy Wie­­doert); Cântecul luntrașilor de pe Vol­­ga (harpă: Sidonie Goossens); Vals de Freundorfer (titeră și pian). 19­45: Filosof­ia populară; soarta și norocul de Ovidiu Papadima. 20. Mari virtuozi (discuri); Preludiu și­ Allegro de Pugnani și Vis de drago­ste de Liszt (violă: Lionel Terția); so­natină pentru pian și Jocuri de ape de Ravel (pian: Alfred Cortot). 20.30: Arturo Bonucci (violoncel). UNIVERSITATEA RADIO 21. Palatul minune al descoperirilor, de la Expoziția din Paris de Prof.­­Gh. Malinescu. 21.15. Festivalul Liceului ortodox ro­mân „­«DREI LACÎM­A” (Transmisiu­ne de la Brașov). Pre Tine Te lăudăm de Gh. Dinia (corul U­urgie, cond. de prof. M. Reabeiug); Heravicul de Bortnean­­schi (corpl liturgic'; Mitropolitul An­drei Șaguna, de Ton Moșoiu directorul Liceului; Imnul Marelui Andrei de D. Cuntan (corul Liceului, cond. de prof. N. Oancea); Cruce albă de mesteacăn, de Fernie (voce, elevul Maximilian Lau­­rențiu); Soldatul călăreț de Gh. Dima (corul Liceului, cond. de N.­­lancea); „Seara” vals (Orchestra de acordeoane) La Turd­a de Vuică (corul Liceului). In pauză (22.05): Radio-jurnal, Sport, 22.20. Continuarea concertului: Frag­ment din opereta „Licuricii”,­de Paul Lincke (Orchestra Liceului); Arie națio­nală (Orchestra­ Liceului); • Bătrânețe haine grele (voce, elevul Maximilian Lau­­rențiu): Potpuriu național Fanfara Li­ceului) ; Imnul Regal (Fanfara Liceu­lui), 21­15. Concert de seară. Muzică de Verdi: D-na Emilia Guțianu, sopran, Nella Dimitriu, alto, George Stefanovich tenor și Șerban Tassian, bariton, Or­chestra Radio, dirij. de Th. Rogalski, I. Traviata: a) Preludiu la act. I.; b) Aria Violetei (Em. Guțianu) ; c) Duet din act. XI (Em. Guțianu și Serban Tas­sian) ; d) Aria lui Alfred (G. Ștefano­­vici); e) Aria lui Germont (Șerban Tas­sian) ; b­. Rigoletto; a) Duet act. I. Gilda și Ducele (Em. Guțianu și George Ștefa­­novici); b) Aria Gildei (Em. Guțianu); c) Aria Ducelui (George Ștefanovici); d) Quartet Em. Guțianu, Nella Dimi­triu, George Ștefanovici și Șerban Tas­sian) .­­III. Puterea destinului: Uvertură (Or­chestra Radio). IV. Trubadurul: a) Aria Azucepel act. act. I. (Nella, Dimitriu); b) Aria conte­lui de Luna act. II. Șerban Tassian), 2.30. Radio-jurnal. Sport. RADIO-ROMANIA, RADIO-BUCU­REȘTI 22.45. Continuarea concertului din Verdi: •V. Balul Mascat: a) Preludiu act. I. a) Aria Pajului (Emilia Guțianu); c) Aria Ulricei (Nella Dimitriu); d) Aria lui Re­nate (Șerban Tassian). 23. Concert de noapte al Orchestrei Vasile­­ Tulea— transmis de la restauran­tul „Coșna”. . ., 23.45. Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană. INSTITUTUL ELCTROTEHNIC RADIO EXPERIMENTAL I 1400 khz. 212 m. și 0.25 kw. RADIO EXPERIMENTAL II 9,67 Mhz. 31 m. 0.35 kw. 15­ Muzică variată: Casse-Noisettes de Tchaikowsky. Serenadă op. 63 de Volkman­n i Kuolema-vals trist de Sibe­lius.15.25. Infomnațiun universitare. 15.30. Muzică românească și­ distrac­tivă: O seară la Moțoi, cântată­ de orh­. Petrică Moțoi- Tempo-Tempo!­­Paso dou­blo și Hai barcagiu (tango); cântate de p. Alexandru. Rusalie est revenue și Jules! cântate de orei). Poaraori's, Hu— oh oh, alter Schimmel și Oh! Muzik­, Wruck ohl cântate de Fritz Domina. MILANO 18: Radio:­ Jurnal; 1 18.55: Coni.; 20: Muzică variată; 22­­ Teatru, in continuare muzică de dans. ROMA 10.50- Comunicate; 21: ora; 21.30- SlurteĂ variată; 22: Teatru; 23.15: Concert; 24: Radio jurnal;­ 0.Iß.-Muzică de dans. PARIS. P. T. T. 20: Causerie; 20.15: Conf.­ 20.30: Melodii; 20.45: Recital vio­loncel; 21: Radio jurnal; 22: Causerie; 22.25: Conf. 22.30: Teatru. RADIO-ROAMNIA RADIO Programul pentru Mărfi RADIO-BUCUREȘTI o* f A Programul pentru Miercuri 1875 m. RADIO­ ROMANȚA 150 kw. 160 kHz. 384,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEȚII (6,30—7,30) 7,30. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. — Concert de dimineață (discuri): Vals și Pizzicati din „Sylvia” de Deli­bes; Șoaptele florilor de Blon; Dansuri slave No. 3 și 8 de Dvorak, —■ Sfaturi gospodărești și medicale. 8.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de muzică românească. Orchestra Tonei Cristea (voce: Petre stamate); Arii iraționale; Ochii cari vorbesc, vals de Basile Lupu; De ce-mi fura și inimioara de Blejan; Din ochii care au plâns, romanță și Sârba lui Pompieru; Romanțe și Arii naționale; Baladă de Ciprian Forumbescu (vioară, Ionel Cristea); Hop! țop! uite așa­ de Gh. Kreiner; Romanțe și Arii ardele­nești. 14,10: Ora. Mersul vremii. Radio­jur­nal 14,25: Continuarea concertului: Re­verie de Ciprian Porumbescu; De ce n'ai ieșit la geam de Claude Romano; Bu­suioc floare cu dar, romanță de Pe­­trescu și Hora ploii; Lean­a mândrulița mea, de Gh. Andrei; Romanțe Și Arii naționale. 15.00: Actualități străine. Radiofo­nice. 18,09: Ora. Mersul vremii. 18,02: Concert de muzică românească (discuri); Inimile noastre le-am unit și Eu cu dorul... tu cu dorul de Villnov (voce: P. Alexandru.-Cristal); Să luăm ca și altădată o trăsură și Să nu ne pierdem vremea supărați, de Vasilescu (voce: Marga și Didona­ Rădulescu.-H. M. V.); un vals ne-am întâlnit și Două berze în turn picior de Dendrino (verse: Dorel Livianu.-H.M.V.); Trurli de Stroe și­ Vasilache și­ Numai când ești lângă mine de Miclescu (voce: Sylvian Florin., H.M.V.); Păpușe hai, de Vasilescu (vo­ce: Jean Marcu.-H.M.V.); Ciobănașul, aranjat de Simeon Nicolescu (voce: Aurel Alexandrescu.-Cristal); Tudorel, de Boldeanu (voce: Dorel Livanu.-H. M. V.); Mândruța din poiană de Dendrino (voce: Petre Alexandru.-Cristal); Hora îndrăcită (H.M.V.); Cine n’are scârbă’n lume și Bate murgu din picioare de Brăiloiu (voce: Georgewsky.-O.); M’a­urit Gheorghiță al meu de Mia Braia, Și Unge Leana ușa bine de Martini (voce : Luncan.-O.); Sârba lui douăzeci Si. doi și Hora dela Corbeni; Haiduceasca de Borgovan (voce: Georgewsky); Sulta in stil românesc pentru plan de Constan­tin Nottara (pian: Madeleine Cocorăs­­cu); Câte drumuri sunt in țară (voce: Folescu) ; Jelui-m’aș și n’am cui, de Dima (voce: Folescu); Rapsodia româ­nă- în la major de Eneclu (orch. simf. din Minneapolis, dirij. de Eugen Or­­mandy). 1.9.15. Sonata No. 3 în la minor de George Enescu (Yehudi Menuhim, vioa­ră și Hensibach Menuh­m, pian). 19­4«. ISTORIA MUZICII­­ VID: Fi­suri din trecutul muzicii românești; O. Dima: Cuvânt introouctiv. I. — Alex. Grozuță (canto): Cântec de toamnă: Mugur, mugurel; De ce nu-mi vii: Mândrulița de demult, Je­lui-m’aș și n’am cui; sub mândrei mele; știi tu mândro ce ți-am spus. II. — Corul Bisericii „Domnița Ba­­lașa”, cond. de I. Chirescu și Orchestra .Radio: a) Dumnezeu este Domnul (Axion); b) Hal­in horă, cântec popu­lar; c) Mama lui Ștefan cel Mare, ba­ladă, pentru cor, soli și orch.­­soliști: (Evantin Costinescu și Maxim Vaslim). 20­ 45. Recital. 21.0«. Concert de muzică româneascfă din Ardeal și Banat: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga; Balada unirii de Aurel Bobescu (pentru sopran, cor ,­ orch.); Ileana, uvertură de Monția; Doina și dans de Monția; Dansuri în­­.România in port, joc și cântec” de Brediceanu; Divertisment rustic, de Sa­bin Drăgoi, 22­00; Concertul soc. corale „Româ­nia” cond. de N. Lungu; Imnul Regal. Visul nostru s’a împlinit de Gh.­ ștefă­­nescu; Pe-al nostru steag de Ciprian Porumbescu; Răsunetul Ardealului, de Ion Vidu; Bănățeană, de Sabin Drăgoi; Doina de Theodorescu; Ciobănașul de Anastasescu; Voința neamului, de Ion Danielescu. 22.45. Petr­ecere românească (friscuri) t Sârba, Hora din Teiș și­ Hora lui Tei­­șanu; Tudorița nene și Tiuite­ o,­zău (voce; Zavaidoc); Hora lUI Fanică și Doina Oltului (Cristal);­ Ce-ți pasă, de Vasilescu și Cântau cocoșeii in zori de ziuă, de Martini (voce: Sylvian Horia.­H.M­IV.); Hora Florica și Sârba lui douăzeci și doi (Lița); Puiculițo pentru tine, de Marcus și Câte fete sunt în sat, de Spiroiu (voce: Alex. Bojenescu); Brâulețul și Bătuta. Am iubit o vădu­­vioară de Martiri (voce: Lulea»), Sâ­r­­ba lui Buzdrună și Sârba lui Fănicfi Luca. 23,45­ .Trimalul pentru străinătate și limba franceză și germană. A. OSTRAVA. 19,30: Plăci. 19,46: Praga. 20,25; Brno. .31: Praga. 23,15-24: Muzică ușoară. Voce­­adordeliii și plăci. MILANO, 18,15: Concert vocal. 19,59: Conf. 20­­­ Muzică variată.­ 21:­­Comuni­cate. 21,20: Conf.­ 21,30: Muzică variată. 22: Teatru. 24: Radio jurnal. 0,15: Mu­zică de­ dans. ROMA. 20: Muzică variată.­31: Co­municate. 2130: Muzică variată. 22: Emisiune radiofonică. 0,30; Radio jur­nal. 0,45; Plăci. 1- Inf. PARIS P.T.T.. 20,30; Recital de pian. 20,45; Melodii diverse. 22,30; Seară ex­­cepțională. 0,30; Radio jurnal. 0,45; Plăci. I. Inf. PRAGA 19,45; Inf. 19,55; Plăci. 20,10; Actualități politice. 20,20; Inf.­ 21,05; Concert. 22,55; Plăci. 23: Inf. 23,55; Plăci. 24: Inf.A CĂRȚI-REVISTI A apărut Nr. 10—11, anul II pe Octombrie-Noembrie, din excelenta revistă literară-socială „Afirma­rea”, din Satu-Mare, de sub con­ducerea d-lor Const. Gh. Popescu și Octavian Ruleanu. In acest număr semnează d-nii: N. Ior­ga, Ion Șiugariu, Lucian Bre­­tan, D. Hinoveanu, Liviu Seles, Oc­­tavian Ruleanu, Const. Gh. Popescu f­ereastra etc. $

Next