Dobrogea Nouă, iulie 1956 (Anul 9, nr. 2472-2497)

1956-07-22 / nr. 2490

Informație de partid Pregătiri pentru deschiderea noului an în învățămîntul de partid Comitetul raional de partid Adamclisi a , analizat nu de mult intr-o ședință de birou felul cum s-a desfășurat învățămîntul de partid în anul 1955—1956, în cercurile și cursurile din cadrul organizațiilor de bază din S.M.T.-uri, G.A.S.-uri și gospodăriile colective. Analiza făcută a scos la iveală părțile pozitive și cele negative ce s-au manifestat în privința mobilizării cursanților la cercuri și cursuri și a calității învățămîntului de partid. Cele 51 cursuri și cercuri au fost frecventate de cîteva sute de membri și candidați de partid și numeroși oameni ai muncii fără de partid. Documentele Con­greselor al II-lea al P.M.R. și al XX-lea al P.C.U.S. studiate de cursanți au dat posi­bilitate majorității lor să cunoască mai bine de ce este necesar a se îmbina în mod ar­monios sarcinile economice cu cele politice în activitatea ce o duc organizațiile de partid și de masă. Din rîndul cursanților 35 tovarăși au devenit candidați de partid. Pregătirea și conducerea seminarelor cu propagandiștii au dat rezultate bune în multe cazuri. Ceea ce a făcut ca propagan­diștii Gengel Mena­li din comuna Abrud, Andrei Ivanov din confirma Gîrlița, Gh­eor­­ghe Bacoianu din comuna Petroșani și alții să capete experiență în această muncă, de­­pu­nîn­d multă stăruință pentru însușirea cît mai bine de către cursanți a materialului de partid predat. Au existat însă propa­gandiști ca Ion Ene de la U.R.C.C., N. Se­­celeariu de la sfătul popular raional, Du­mitru­ Vlădoiu din comuna Beilic etc., care au dat dovadă de pasivitate față de sar­cina ce au avut-o, ceea ce a făcut să fie neglijată funcționarea cercurilor de care răspundeau. O cauză principală care a influențat în mod negativ asupra calității învățămîntu­lui de partid în unele cercuri și cursuri, a fost aceea că nu s-a asigurat o justă compoziție la selecționarea propagandiști­lor. Unii propagandiști au primit și alte sarcini, ceea ce a făcut ca ei să nu se ocupe exclusiv de învățămîntul de partid. Insuficienta preocupare a secției de pro­pagandă și agitație a comitetului raional de partid față de învățămîntul de partid a fa­cut ca și colectivele metodologice de pe lingă seminarul permanent să nu fie ac­tivizate, să muncească defectuos. Princi­pala lipsă a comitetului raional de partid a fost aceea că nu a desfășurat un control permanent și calificat asupra desfășurării învățămîntului, lucru ce trebuia să-l facă cu tot simțul răspunderii membrii biroului. In vederea pregătirii pentru deschiderea învățămîntului de partid pe anii 1956—1957, biroul comitetului raional de partid a por­nit încă de pe acum la selecționarea și re­crutarea propagandiștilor care vor conduce cercurile și cursurile din unitățile socialiste și alte instituții L-a avut în vedere ca pro­pagandiștii să fie aprobați în adunările gen­erale ale organizațiilor de bază. Pentru cele 43 forme din învățămîntul de partid din S.M.T., G.A.S., gospodării co­lective și alte instituții, care vor funcționa, s-au confirmat de biroul comitetului raio­nal de partid un număr de 25 propagăn­­diști, urmînd ca în scurt timp să fie con­firmați și ceilalți 18 propagandiști. Propagandiștii care vor face un curs de calificare de 20 zile organizat de comitetul regional de partid, vor conduce Cercuri de Istoria P.M.R., cursuri serale de partid anul I și II și cercuri de economie concretă în S.M.T. Curînd se va recruta și un număr de 11 propagandiști care vor conduce in­­vățăm­­întul în organizațiile U.T.M. 1. STOICESCU Popularizarea lucrărilor Conferinței internaționale a femeilor muncitoare Consiliul sindical regional din orașul nos­tru a organizat joi după amiază în sala Cazino o adunare publică în scopul popu­larizării lucrărilor conferinței internațio­nale a femeilor muncitoare, care a avut loc la Budapesta. A vorbit tovarășa inginer Chiriacescu Elvira, care a participat ca de­legată la Conferința internațională a femei­lor m­uncitoare. După ce a arătat că la această conferință au participat delegate ale femeilor din toate colțurile lumii de cele mai diferite concepții de viață, religie, naționalitate și culoare, conferențiara a scos în evidență faptul că aceasta nu a constituit nici un fel de obstacol pentru delegate, de a se înțelege totuși foarte bine, deoarece în una­nimitate erau animate de aceeași năzuință , dorința de a se uni în lupta hotărîtă pen­tru o viață liberă și fericită, de a acționa­­ cu îndîrjire pentru apărarea păcii. în pauzele din timpul lucrărilor, dele­gatele de femei se întîlneau pe ramuri de activitate și își împărtășeau părerile și me­todele lor de luptă, legau prietenii strînse între ele. Impresionant a fost faptul — a spus vor­bitoarea — cînd a începu­t prezentarea ra­poartelor de către delegații. Din acestea s-au putut desprinde aspecte grăitoare des­pre viața grea a femeilor din țările capi­taliste, cît de tristă este viața femeilor mun­citoare din Germania occidentală. Condi­țiile de muncă istovitoare fac ca multor femei să le vină rău în timpul lucrului și se întîmplă foarte des aceasta. In aseme­nea cazuri, pe lîngă faptul că nu li se acordă asistența cuvenită, nu li se plă­tește nici ajutor de boală. Și tot astfel sunt condițiile de muncă și de viață și pen­tru femeile din celelalte țări capitaliste. Conferențiaru ■ a vorbit apoi și despre a­­portul delegației femeilor din țara noastră, care a participat la această conferință și care arătînd minunatele condiții de munca și de viață create de regimul democrat popular femeii muncitoare din patria noas­tră, a adus o prețioasă contribuție la buna desfășurare a lucrărilor conferinței. De altfel, în timpul lucrărilor toate de­legațiile participante au putut să-și dea seama de succesele uriașe obținute de țările socialiste și mai ales de Uniunea Sovie­tică pe linia ridicării fem­eii la un cît rraflui înalt nivel de viață și de muncă, în­ timp ce înt țările capitaliste femeile sînt încă­tușate de exploatarea Capitalistă pe de o parte și de inferioritatea socială **e de altă parte, în încheierea acestei adunări, tovarășa Simiortescu E., vicepreședinta sfatului popu­lar oraș, a dat citire unei moțiuni adre­sată Comitetului de coordonare care ve­ghează la aplicarea hotărîrilor conferinței internaționale a femeilor muncitoare, după care a urmat un program artistic execu­tat de formația instrumentală a D.R.N.M.­­ului și filmul „Vulturul mărilor“. S p ® i* í i f i î s a í e S o F Sportul pătrunde tot mai mult în satele regiunii noastre. De curînd, în satul Cau­­gagiu din comuna Slava Rusă, din iniția­tiva tinerilor Ianuș V. Ianuș și Udeanu Mi­tică s-a înființat o echipă de fotbal Cu ajutoru­l brigadierului Oprișan, tinerii au în­ceput să învețe jocul de fotbal. Primul meci susținut în compania celor din comuna Cam­ena s-a soldat cu un rezultat nefavo­rabil :0-4. Dar ei nu s-au descurajat și antrenîndu-se cu seriozitate au reușit să termine la egalitate în jocul revanșă. Un lucru obișnuit, dar care dovedește că spor­tul devine prietenul drag al tineretului sa­telor noastre. COTU STANA, coresp. partid nu a asigurat un control calificat as­u­ra activității sectorului II, care în luna mai, lucrînd prost, a infuențat negativ asu­pra celorlalte sectoare. In acest sector exis­tă o slabă preocupare pentru ridicarea cali­ficării muncitorilor, pentru însușirea temei­nică a tehnicii noi și ca urmare unii mun­citori lucrează sub normă, se fac multe rebuturi, ceea ce a dus la nerealizarea pre­țului de cost și a productivității muncii. Tot în acest sector există o slabă dis­ciplină și simț de răspundere în muncă. Așa se explică numărul mare — 10 pînă la 15 — al absențelor nemotivate zilnic și faptul că maiștrii și șefii de secții nu spri­jină suficient munca oamenilor. Deși exis­tă în acest sector u­n număr destul de mare de membri și candidați de partid to­tuși lipsurile nu au fost sezisate la timp spre a se lua măsuri pentru înlăturarea lor. Ba mai mult, chiar înșiși unii membri de partid, printre care Damian Șevaliev, Stoian Gheorghe, Marin Nicolae, Cozma Constantin care este și președintele comi­tetului de secție sindicală, nu au fost exemple bune în muncă, dovedind pasivi­tate față de lipsuri. Astfel se explică cau­za pentru care unii tovarăși, așa cum este și tov. Cozma Constantin nu au partici­pat la unele ședințe de analiză și consfă­tuiri de producție organizate pe în­treprin­­dere cu scopul de a se analiza cauzele lip­surilor și a se lua măsuri pentru lichida­rea lor. Pe locul de producție tovarășii mai sus arătați nu văd decît mașina cu care lucrează și sarcinile lor de produc­ție, de restul muncitorilor, care așteaptă îndrumarea și sfatul lor, nu-i mai intere­sează. De aceea, în unele sectoare întrece­rea socialistă este formală și mai mult decît atît, numărul celor antrenați în în­trecere în loc să crească continuu, scade de la o lună la alta. De exemplu, în luna aprilie erast antrenați în­ întrecere 870 to­varăși, iar în luna mai numărul a scăzut la 240. Această net­ăsare și lipsă de răs­pundere manifestată în activitatea unor membri de partid se datorește îndrumării slabe și controlului insuficient din partea biroului organizației de bază. Agitatorii, gazeta de perete, stația de radioficare și ac­tivul făra de partid, toate acestea nu au fost îndrumate și orientate cu pricepere spre sarcinile principale ale creșterii pro­ducției și productivității muncii. Așa după cum a dovedit experiența practică, în a­­ceastă întreprindere sunt multe posibilități (mașini perfecționate, cadre capabile cu o înaltă calificare etc.), care folosite judicios vor putea obține realizări de seamă.­­De aceea, organizația de partid trebuie să ac­tivizeze toți membrii de partid și prin ei toate forțele pentru creșterea continuă a productivității muncii și reducerea prețu­lui de cost. Trebuie pus un accent deose­bit pe munca membrilor de partid din con­ducerea organizațiilor de masă și cea teh­­nico-administrativă, spre a se asigura con­dițiile necesare bunei desfășurări a proce­sului de producție (aprovizionarea cu trizi­terie primă și materiale, organizarea și desfășurarea întrecerii socialiste, ridicarea calificării muncitorilor etc). Întărirea spiri­tului de răspundere în muncă este o con­diție de care depinde in­dpolihirea Rliatei sarcinilor. Pentru aceasta, Organizația de bază trebuie să ia măsuri să it­iofirie acest lucru mai întîi în­ rîndul membrilor de partid, ca aceștia la rîndul lor să duca muncă spre a convinge pe toți muncitorii asupra răspunderii ce o acrurtă față de sarcinile de producție. Acest jder­­ se poate realiza prin munca de la om la unu, prin consfătuirile de producție, gazetă ele pe­rete, stația de radioficare etc, mi­jloace care stau la în­dem­îna organizației de bază. Periodic, organizația de bază să indice ac­tivului fără de partid să studieze și să-l consulte asupra cauzelor neîndeplinirii sar­cinilor privind ridicarea productivității și reducerea prețului de cost, atît pe sectoare cît și pe secții Numai așa se va putea orienta asupra problemelor principale de care depinde ridicarea constnu­iă a activității economico-financiare. I. PANDREA și I. SFRIJAN DOBROGEA NOUA Nr. 2490 Noi unități comerciale în Cernavoda Pentru o mai bună aprovizionare De cîtăva vreme locuitorii orașului Cer­navoda se bucură de rezultatele frumoase obținute de sfatul popular în acțiunile sale de gospodărire a orașului. La seria reali­zărilor de pînă acum s-au adăugat de curînd altele. Pentru o mai burtă aprovizionare a lo­calnicilor cu articole de larg consum, în oraș s-a deschis un magazin textil și de în­călțăminte. Aparținînd O.C.L.-ului Indus­trial Constanța noua unitate comercială nr. 100 are un local frumos și mobilierul în întregime nou. Bine aprovizionat, cu un bogat sortiment de stofe, mătăsuri, con­fecții din lînă și bumbac, încălțăminte, mi­­rochinărie și altele, magazinul cărui res­ponsabil este tov. Bedros Garabedian a reușit ca din primele zile să-și depășească planul de vînzări. Era necesar In ultima vreme se făcea tot mai mult simțită necesitatea unei noi unități comer­ciale alimentare care să asigure o mai bună aprovizionare a populației cu pro­duse alimentare. Răspunzînd acestei nece­sități, acum cîteva zile, în centrul orașului Cernavoda, s-a deschis unitatea alimentară nr. 45. Deservită de doi tovarăși și bine aprovizionată, această unitate s-a dovedit a fi binevenită. în­că din prima zi planul valoric al vînzărilor a fost depășit cu încă o dată. Un nou­ bufet Cu o săptămînă în urmă, în orașul Cer­navoda, T.A.P.L.-ul și-a deschis o nouă unitate: bufetul „Brateș“. Deservit de 10 salariați, frumoasa-i grădină și bufetul bine asortat se bucură de aprecierea con­suma­torilor. In fiecare seară marele ring al localului stă la dispoziția amatorilor de dans. Bufetul „Brateș“ este fără îndoială cel mai frumos local al orașului Cernavoda. ---------­ ACTIVITATE PIONIEREASCĂ în scopul petrecerii cît mai folositoare a timpului liber al pionierilor și școlarilor din tabăra nr. 2 fete fUlcea, colectivul de con­ducere al taberei a organizat încă din pri­mele zile activitatea pionierilor în diferite cercuri. In cercul de literatură, tovarășa profesoară Lazărstanu a organizat povestiri de basme pen­tru școlării și pionierii mai mici. Tot în cadrul acestui cert pentru pio­nieri au rulat din filme. Cercul de științe naturale, condus de to­varășa profesoară Popo­vici și-a desfășurat activitatea pe lotul școlii sau la ferma hor­ticolă, unde au dat totodată ajutor munci­torilor de aici. Cercul sportiv fiind cel mai numeros este împărțit pe grupe. Pionierii se pot înscrie în grupa de jocuri distractive, dansuri populare, atletism, volei etc. Cercul­­ este condus de tovarășă profesoară Cfti­­randi Florica. In afară de muncă din dife­rite cercuri, pionierii au tttns lucrat la nive­larea și amenajarea cu­rții, au cărat la beci 20.000 kg. lemne pentru iarbă, au mers la muncă voluntară etc. Ei au fost ajutați pretutindeni de tovarășa directoare a școlii sau de tovarășa DoCiu, directoarea taberei, fără a mai vorbi de tov. Îliev Alexandrina, instructoarea superioară a taberei, care a reușit foarte bine să se apropie de copii și să-i atragă la munca taberei. M. SARCHIZIAN ‘--------- — „Speranța“ Medgidia a încheiat un rodnic bilanț Colectivul întreprinderii „Speranța“ Med­gidia și-a încheiat de curînd bilanțul rea­lizărilor din primul semestru al anului 1956. îmbucurător este faptul că prin­ aplicarea măsurilor tehn­ico-organizatorice s-a reuși în această unitate să se înlăture unele de­ficiențe și să se treacă la succese pe linia creșterii capacității productive. CORELAȚIE JUSTA A INDICILOR ECONOMICI In situațiile încheiate la sfîrșitul semes­trului I, valoarea producției globale tota­lizează 114,05 procente. Planul valoric pe sortimente a înregistrat cel mai mare suc­ces la cărămizi refractare (200 la sută) și capiină (164,3 la sută). Productivitatea mu­ncii (141,67 la sută) și ciștigul mediu (135,02) sunt alți indici la obținerea cărora colectivul de la „Spe­ranța“ a depus multa rîvnă. CEVA DESPRE AUTORII SUCCESELOR Muncitorii întreprinderii iau acum parte mai activă la acțiunea de extindere și apli­care a raționalizărilor. Unul dintre ei, Ghiță Constantin, a pus de curînd în func­ție o nouă stație de încărcat acumulatori. Mereu în fruntea bătăliei pentru sporirea continuă a producției și productivității, mun­citorii­­ Dofte Dan, Ab­rem­an Derviș, Geor­gescu Ștefan, Avătămăniții Petre, Lucaci Dumitru, Chișa Elena, Negrea Elena și Bașchir Alexandrina s-au făcut stimați și iubiți d­e tovarășii lor de muncă. VOINESCU DUMITRU și NI­ȚA PAVEL corespondenți Obțin rezultate Datorită scurtei organizări a muncii, co­lectiviștii din comuna Dealu, raionul Is­tria, au secerat cu mijloacele proprii peste 113 ha. grîu, 73 ha. muștar și 23 ha. se­cară. Din­ cele 6 brigăzi de cîm­­p, fruntașă este brigada a IV-a condusă de Barză Costicu. Numai în­tr-o singură zi, aceasta a secerat, legat în snopi și făcut r’ci, recolta de pe o suprafață de 21 hectare. BOTOȘANI GH., coresp. wWM gfaiBuil Dacă din întîmplare sau cu vreo treabă oarecare vei trece azi prin Valea Seacă, nu-ți va fi greu să înțelegi cît de mult s-a schimbat în bine viața colectiviștilor din acest sat. Atît de mari sînt realizările ob­ținute de ei în anii ce-au trecut de la în­ființarea gospodăriei și pînă acum încît fără să vrei ghidul te duce la voinicul din poveste, cel care creștea într-un singur an, cît alții în zece. Cercul de curiozitate Vei afla scurta is­torie a gospodăriei — cuprinsă în cinci pla­nuri de producție și patru­ dări de seamă anuale — și vei desprinde ușor pașii uriași pe care an de an această mlădiță a socia­lismului i-a făcut pe calea dezvoltării și întăririi ei și a bunăstării colectiviștilor. In luna martie a anului 1952, 71 de fa­milii, pe baza liberului consimțămînt, și-au înfrățit pămîntul într-o singură tarla ce totaliza atunci 354 de ha. Au mai adus cu ei 23 de cai, bovine vreo 5 și 20 de căruțe Astăzi gospodăria numără 185 familii, 940 de ha. teren, peste 700 ani­male de muncă și de producție, un auto­camion, 689 păsări, o vie, o pepinieră de pomi fructiferi și cîte și mai cîte. In curînd vor sosi și cei 10 stupi pentru care dele­gatul gospodăriei a și plecat la Arad ca să-i aducă. De la 819 kg. boabe la ha. cît s-a obținut în anul 1952, producția de grîu a ajuns anul trecut la 1.600 kg. în medie la ha. Cea de porumb de la 687 kg., la 2.553 kg., cea de floarea-soarelui de la 316 kg. la 1.136 kg. Fondul de bază indivizibil a cres­cut de la 25.175 lei la 366.632 lei, iar ve­nitul bănesc de la 41.982 lei la 230.300 lei. Pentru fiecare zi­ muncă efectuată colecti­viștii au primit în anul cel dintîi 8,900 kg. boabe de diferite produse, iar anul ce a trecut cîte 20.200 kg. boabe și 1,45 lei. In ultimii ani 35 de colectiviști și-au construit case noi sau și le-au reparat pe cele vechi, mulți și-au cumpărat mobilă nouă, aparate de radio, iar recent în casa multor din ei s-a aprins becul electric. Toate aceste înfăptuiri au la baza lor munca Unită pe tarlale întinse de teren și făcută cu mijloace mecanizate. Ceea ce este însă deosebit de important este strădania colectiviștilor de a întări și dezvolta necon­tenit gospodăria obștească, izvorul proprii­lor bunăstări. Cheia succeselor întărirea și dezvoltarea gospodăriei co­lective din Valea Seacă se datorește în cea mai mare parte faptului, că în fiecare an membrii gospodăriei au întocmit planuri de producție cît mai chibzuite și au muncit cu toate bateriie pentru înfăptuirea lor. O dată întocmit, planul pe anul în curs a devenit un îndreptar sigur în munca de zi cu zi a colectiviștilor. Pe baza planului de producție consiliul de conducere și fiecare brigadă în parte își întocmesc un plan de muncă lunar în care sunt trecute voltpm­ul și felul lucrărilor, termenul de executare a lor ș.a. In ședințele consiliului de con­ducere și în adunările generale se discută pe larg felul cum se îndeplinește planul și se iau pe loc măsuri de îndreptare a lipsuri­lor. Un rol deosebit de însemnat în urmări­rea și îndeplinirea sarcinilor de plan îl are evidența muncii și a productivității ei efec­tuată în fiecare ramură a gospodăriei, în­trecerea socialistă organizată pe brigăzi, e­­chipe și între oameni mobilizează și stimu­lează pe colectiviști în lupta pentru efec­tuarea lucrărilor agricole. Sarcina principală—creșterea veniturilor gospodăriei Un loc important în planurile de produc­ție l-au ocupat in permanență aplicarea măsurilor agrotehnice menite să sporească producția la hectar. Pentru a obține o pro­ducție de 3.000 kg. la ha., colectiviștii au semănat porumbul cu ajutorul mecaniza­torilor de la S.M.T. Valul Traian în cui­buri așezate în pătrat, l-au prășit de două ori și i-au făcut acum și castrarea. O deo­sebită atenție acordă colectiviștii pepinierei de pomi fructiferi de pe urma căreia obțin însemnate venituri bănești. Numai în aceas­tă primăvară au obținut 16.000 lei din vîn­­zarea puieților de caiși, peri și cireși. Animalele sînt izvor nesecat de venituri. De aceea colectiviștii acordă o mare aten­ție dezvoltării creșterii animalelor și spori­rii productivității lor. In 1952, cînd au în­firipat gospodăria nu aveau nici o vacă. Acum ei au 25 de vaci mulgătoare, din care 8 sînt cumpărate chiar în luna iunie, plus 19 tineret. La sfîrșitul anului numărul va­cilor mulgătoare va fi trecut de 30. In plan s-a prevăzut obținerea unei cantități de 26.000 litri de lapte, marfă din care s-au și realizat pînă la 30 iunie 13.532. Ținînd seamă că nu toate vacile au intrat în lacta­­ție, aceasta înseamnă destul de mult. Prin­­tr-o îngrijire și hrănire rațională colecti­viștii sunt hotărîți să-și depășească cu mult cifra de 315 kg. , lapte lunar de fiecare vacă furajată, depășind astfel venitul bănesc planificat pentru acest sector. Cît privește turma de oi, lucrurile stau la fel de bine. Dacă la înființare nu aveau nici una, astăzi există 563 de oi de lapte și tineret. înmulțind numărul oilor colecti­viștii se preocupă în același timp și de creșterea productivității lor. De la 333 de oi mame ei și-au su sopus să obțină 15.550 kg. lapte. Pînă la 30 iunie au și obținut 8.288 kg. Valorificare, lîna plus brînza ob­ținută la ferma de oi au adus gospodăriei un venit de peste 29.000 lei. Productivita­tea oilor va crește simțitor în anii urmă­tori, deoarece se tinde spre îmbunătățirea rasei. In acest scop a fost adus un număr însemnat de berbeci merinos. Și în ceea ce privește creșterea noroilor s-au obținut succese însemnate. Dacă în 1952 nu exista nici unul, gospodăria are astăzi 10 scroafe mari plus 11 tineret. De la 10 scroafe vor obține potrivit planului 50 de purcei. Pînă acum de la 2 scroafe s-au și obținut 22 de purcei, ceea ce în­seamnă cîte 11 bucăți de scroafă. O altă ramură,de producție spre care își îndreaptă atenția colectiviștii este creșterea albinelor. Pînă acum nu au nici un stup. Dar în pla­nul pe acest an sînt prevăzuți 10. Urmărind paralel planul de producție și bugetul de venituri și cheltuieli se poate vedea că pînă în prezent planul de venituri bănești rezultat din creșterea animalelor a fost realizat în proporție de 142 la sută (Prevăzut 36.000 lei, realizat 51.432 lei, depășit 15.332 lei). Construcții gospodărești Pentru adăpostirea în bune condiții a a­nimalelor și Utilajului agricol și pentru depozitarea produselor, colectiviștii și-au construit un grajd pentru 100 de vite, 2 ma­gazii a cîte 30 de vagoane fiecare, un grajd pentru 50 de boi, o maternitate pentru 10 scroafe, un coteț ce adăpostește 500 de pă­sări, 2 pătule, un saivan de oi etc. Pe anul acesta colectiviștii au prevăzut în plus con­struirea unui saivan pentru 500 de oi și un grajd pentru 50 de vaci. Pentru amîndoua și-au luat angajamentul să se termine în cinstea lui 23 August. Acoperirea cheltuie­lilor bănești necesare ridicării acestor con­strucții se face din împrumutul pe termen lung în valoare de 120.398 lei contractat de la stat cît și din venituri proprii în va­loare de peste 250.000 lei. La ridicarea clă­dirilor gospodărești lucrează o echipă de constructori colectiviști. In planul de producție al gospodăriei co­lective au fost prevăzute și veniturile în bani și natură ale colectiviștilor pentru munca efectuată. Realizarea unor însem­nate venituri bănești, provenite din valori­ficarea diferitelor produse vegetale și ani­male a dat posibilitatea gospodăriei să împartă colectiviștilor în preajma campa­niei de recoltare — așa cum este prevăzut în planul de producție — cîte 2 lei de fie­care zi-muncă și 5 la sută din cantitatea de brînză. Știind dinainte că la împărțirea veniturilor vor primi în jurul a 20 de kg. de diferite boabe cit și 3,55 lei, colectiviștii participă zi de zi la lucru și muncesc cu tragere de inimă. Realizările de pînă acum ale colectiviști­lor din Valea Seacă sunt o mărturie a dru­mului spre belșug către care a pornit o parte însemnată a țărănimii noastre munci­toare. Țăranii muncitori cu gospodărie in­dividuală se conving în fiecare zi de bel­șugul obținut în colectivă și în fiecare zi noi cereri se semnează: ----------­ C. I. Gospodăria colectivă — calea spre belșug însemnări din planul de producție al unei gospodării colective Realizări frumoase la D. C. A. De curînd a avut loc o consfătuire de producție în cadrul întreprinderii regionale D.C.A. în care s-a analizat realizarea pla­­nului pe întreprindere și raioane în primul semestru al anului și prezentarea planului de producție pe cel de-al doilea semestru. Din darea de seamă prezentată de către tov. Stoica Ion a reieșit că datorită efortu­rilor depuse de către muncitorii și tehni­cienii întreprinderii în­­ întrecerea socialistă desfășurată în cinstea zilei de 23 August s-a reușit ca planul de producție pe primul sem­estru să fie îndeplinit în proporție de 118,4 la sută. Analizînd realizarea planului pe sorti­mente, în sectorul piei, el a fost îndeplinit cu 106 la sută, achiziții și contractări de Iînă cu 125,3 la sută, iar planul la gogoși de mătase cu 115,5 la sută, întrecerea desfășurată între raioane fost cîștigata de către colectivul de muzică a al raionului Istria care și-a depășit pla­nul semestrial cu 27,8 la sută. In cadrul consfătuirii acest colectiv a primit și dra­pelul roșu de raion fruntaș pe regiune. Re­zultate deosebite au fost obținute și de către colectivele de muncă ale raioanelor Negru Vodă, H­îrșova, Fetești și Medgidia. De pildă, la raionul Hîrșova — conducător tehnic Zuber Cîrjali — planul pe primul semestru a fost îndeplinit în proporție de 117 la sută. Numai la achiziții și contractări de Iînă planul a fost depășit cu peste 30 la sută întrecînd celelalte raioane la acest sor­timent. Din analiza făcută asupra îndeplinirii planului de producție a reieșit că în acest an s-a îmbunătățit simțitor activitatea față de anul trecut în ce privește buna organi­zare a muncii, transporturilor, aprovizio­nării cu mărfuri de schimb și îndeosebi asi­gurarea cadrelor calificate corespunzătoare muncii în fiecare sector de activitate al în­treprinderii. Colectivele de muncă ale raioanelor Tul­­cea și Băneasa au fost criticate pentru fap­tul că deși au mari posibilități pentru a obține rezultate frumoase, ținînd cont de potențialul economic al acestor raioane, to­tuși planul pe primul semestru al anului acesta n-a fost îndeplinit. La discuții pe marginea dării de seamă au luat parte numeroși muncitori și tehnicieni printre care tovarășii Teodorov Tom­a, con­ducător al întreprinderii raionale Tulcea, Zaharia Anisin, conducător al raionului Istria, Zuber Cîrjali, Hîrșova și alții, care arătînd felul în care au muncit pen­tru realizarea sarcinilor din­ primul semes­tru s-au angajat ca în cinstea zilei de 23 August să obțină noi succese în muncă. Din discuții au reieșit și o serie de lipsuri și greutăți în ceea ce privește realizarea planului de predare a cotelor de lună către stat. Discuțiile au prilejuit totodată un bo­gat schimb de experiență între colectivele de muncă ale raioanelor și un puternic im­bold per­tru realizarea noilor sarcini ce iz­vorăsc din Directivele Congresului privi­toare la cel de-al II-lea plan cincinal al patriei noastre. După prezentarea noului plan de produc­ție pe semestrul II de către­ tov. Bădulescu Dumitru, conducător tehnic al întreprinderii regionale, a luat cuvîntul tov. Apostolom Ion, director în Ministerul Industriei Ușoare, care a spus printre altele : „Regiu­nea Constanța este cea mai mare regiune producătoare de lînă din țară. De asemenea lîna produsă de această regiune este în majoritatea sa de o calitate superioară asi­­gurînd industriei textile o materie primă de bună calitate. Pînă la 30 iunie a.c. între­prinderea D.C.A. Constanța a realizat 71 la sută din plartul anual la produsul lună. De aceea este necesar, a spus în continuare vorbitorul, ca toate organele regiunii, sub îndrumarea permanentă a organelor de partid și de stat, să lupte cu mai multă energie pentru realiarea și îndeplinirea planului la lună. Posibilitățile mari de care dispune regiunea Constanța asigură toate condițiile pentru realizarea sarcinilor pre­văzute pentru acest an. De asemenea, în­treprinderea D.C.A. regională Con­stanța trebuie să țină cont de realizarea planului și la celelalte sortimente și în special să urmărească buna sertare și conservare a pieilor de tot felul. Calitatea produselor recepționate trebuie să fie una din preocu­pările principale ale organelor D.C.A.“ Ținînd cont de sarcinile mari care stau în fața colectivului de muncă al întreprinderii regionale D.C.A., conducerea acestei între­prinderi trebuie să lupte pentru continua în­tărire a disciplinei în muncă, organizarea unui control sistematic asupra îndeplinirii sarcinilor și luarea de măsuri tehnico-orga­­nizatorice care să asigure îndeplinirea la timp și în bune condiții a sarcinilor de plan. De asemenea, conducerea întreprinderii regionale și raionale trebuie să și mute cen­trul de greutate al muncii de la reședință, jos la raion, comună și sat în mijlocul ma­selor, metodă ce va contribui la îndeplini­­rea în termenii stabiliți a tuturo­r sarcinilor de viitor și să asigure o mai strînsă legă­tură între organele D.C.A. ului cu ale coo­perației. Este necesar ca conducerea între­prinderii să treacă la organizarea de cara­vane cu mărfuri de schimb care să meargă în satele regiunii și să acorde în același timp o mai mare atenție aprovizionării la timp cu mărfuri de schimb ținîndu-se cont de cerințele producătorilor. ION TIRNOVEANU v Pe urmele materialelor publicate Să asigurăm o mai bu­n­ă asistență medicală populației muncitoare Articolul de fond din ziarul nr. 2469 din 28 iunie 1956 cu titlul de mai sus a scos în evidență succesele obținute în munca sanitară și în acelaș timp arată și unele lipsuri datorită sprijinului insuficient acor­dat de unele comitete executive ale sfatu­rilor populare. Răspunzînd redacției, comitetul executiv al sfatului popular regional Constanța arată că cele sezi­ate în articol au fost juste, pentru care fapt s-au luat următoa­rele măsuri: 1) Pentru faptul că dr. Vasilescu Gomei de la circumscripția medicală Cobadin ma­nifesta nepăsare față de sănătatea locui­torilor, a fost­ transferat în altă r egiune. In același timp dispensarul a fost reparat. 2) La Sanatoriul T.B.C. Plopeni s-au luat măsuri de schimbarea administratorului care nu corespundea în muncă. 3) In privința cazului dr. Cantemir Du­mitru de la Făcăeni, care în nenumărate rînduri a părăsit postul plecînd după in­terese personale, s-a trasat sarcină secției sanitare raionale Fetești, pentru a-i dresa acte de părăsire de post. In concluzie ni se arată că toate lipsu­rile sezisate au fost juste și s-au luat mă­suri pentru remedierea lor. --------­ i focali fruntaț­i ím­inimică In cursul celui de-al II-lea trimestru al acestui an în raionul Istria s-au obținut însemnate rezultate în încasarea impozite­lor. Pe raion planul la impozitul agricol s-a încasat cu o depășire față de sarcina plani­ficată de 23,2 la sută, iar la taxele A.D.A.S. depășirea ajunge, la 13 la sută. La grupa venituri de stat planul s-a îndeplinit în proporție de 144 la sută. Fără îndoială că asemenea succese s-au obținut în urma atenției pe care majori­tatea agenților fiscali au dat-o sarcinilor, legăturii lor cu organele puterii locale de stat și ajutorului primit din par­tea acestora și — ca o ultimă cauză și foarte importantă — datorită creșterii con­științei politice a țărănimii muncitoare, în urma muncii politice desfășurate de către organizațiile de bază. Dintre agenții fiscali cei mai conștiincioși, merită a fi evidențiați comunistul Enache Vasile din comuna Rîm­­nicu de Jos, Rădulescu fort din Jurilovca și Cortdrat Evdochin din Slava Carcheză. Fiecare din ei și-au depășit cu­ mult sarci­nile de plan, iar exemplul lor trebuie urmat și de agentul fiscal Mărunțoiu Dumitru din comuna Săcele care se preocupă mai puțin de sarcina lui. +++4-M-M ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ++ Buletin meteorologic Observatoru­­l meteo-maritim Constanță comunică timpul probabil pentru regiunea Dobrogii și vestul Mării Negre valabil pină la 23 iulie 1956 orele 8 dimineața. Vreme schimbătoare cu cerul parțial no­­ros. Vînt moderat din vest și nord-vest cu 15—35 ktri /oră. Temperatura în ușoară oscilînd ziu­a între 24 și 28 scădere grad, iar noaptea între 15—17 grade. Marea pu­țin agitată. Timp favorabil ploilor tempo­rare. Pentru următoarele trei zile 28, 24 și 25 iulie 1956: Vreme în general frumoasă cu cerul noros în timpul zilei. Vîntul va predomina din sectorul nordic cu 15—30 km./oră. Tempe­ratura puțin variabilă

Next