Dobrogea Nouă, noiembrie 1959 (Anul 12, nr. 3499-3523)
1959-11-01 / nr. 3499
Pag. a 2-d Șezătoarea literară ținută în Sala sporturilor, în seara zilei de 29 octombrie, a fost o întîlnire deosebit de plăcută între poeți și cititorii lor. Printre oaspeții care au citi din versurile lor, se înscriu și Nina Cassian, care a citit „Fabula“. Victor Tulbure, care a emoționat publicul cu poezia „Poruncă“ și mai ales cu poezia „Baladă“. Poetul Radu Boureanu a citit poezia „Dobrogea de aur“, omagiu adus Dobrogei colectiviste, iar Mihai Gavril a plăcut mult publicului cu poeziile sale „Nici cit în zbor a păsării aripă“ și „In lume“. 35KB3E631: SCURT INTERVIU Consfătuirea organizată de Comitetul regional de partid și Sfatul popular regional Constanța a avut un ecou deosebit în sufletul scriitorilor bucureșteni. In acest sens, un redactor al ziarului nostru a cerut părerea scriitorilor A. G. Vaida, Mihail Davidoglu, Mihu Dragomir și Traian Coșovei. Iată întrebările și răspunsurile : — Tovarășe A. G. Vaida, la ce concluzii ați ajuns pentru orientarea muncii dumneavoastră după această consfătuire? != A fost o consfătuire partinică și fără îndoială că ea va avea un răsunet deosebit în activitatea scriitorilor și bineînțeles și în activitatea mea. Concret, după ce am terminat „Pavilionul revoluționar la catarg“, care vorbește despre tradițiile revoluționare ale marinei, mă gîndesc ca intr-un vior apropiat să vorbesc într-o biografie romanțată despre un erou al clasei muncitoare, ucis în Februarie 1933 la Constanța, iar într-un viitor mai îndepărtat, vom vedea... La întrebarea noastră „Cu ce impresii plecați din Constanța", dramaturgul Mihail Davidoglu ne-a răspuns: Am venit cu multă bucurie în Constanța. Căldura cu care am fost îmbrățișați, începînd de la primul secretar al Comitetului regional de partid, tovarășul Vîlcu Vasile, pina la minunatul public care a umplut bala sporturilor, a fost încă o dovadă că, în țara noastră, poetul și omul muncii merg mină în mină pentru lumină, pentru o viață bună, pentru demnitate și un viitor mereu mai bun tuturor oamenilor muncii. — Despre șezătoarea de la Palatul sporturilor... am încercat noi să ne adresăm poetului Mihu Dragomir. par răspunsul a venit înainte de a sfârși întrebarea: Am participat la multe zeci de șezători literare, pe întreg cuprinsul țării, și aveam impresia că sunt un cunoscător al publicului iubitor de poezie. Șezătoarea din Constanța, însă, a depășit tot ceea ce știam pînă acum. O sală imensă, plină pînă la ultimul loc, peste 2.000 de oameni veniți să asculte versuri și ascultindu se cu acea atenție încordată care creează atmosfera adevăratei legături dintre poeți și auditori — șezătoarea aceasta va rămîne pentru mine de neuitat. Pentru asemenea cititori niciodată nu vom scrie pe măsura așteptărilor, dar tot ei ne îndeamnă permanent să ne depășim. Oamenii care construiesc cu succes socialismul au nevoie de o poezie profundă, de marea poezie a realismului socialist. Am simțit aceasta încă o dată, în mijlocul constanțenilor. — Ce aveți să împărtășiți cititorilor noștri despre consfătuirea la care ați luat parte, ne-am adresat prozatorului Traian Coșovei ? Consider această consfătuire ca o inițiativă deosebit de prețioasă de a invita și convinge pe scriitor să păstreze legături creatoare cu Dobrogea, cu oamenii ei care făuresc aici o lume nouă. Primirea caldă, sinceritatea, atenția și solicitudinea față de munca literară, precum și entuziasmul scriitorilor în aceste două zile de neuitat, mă fac să fiu sigur că chemarea Comitetului regional de partid și-a atins scopul. Dobrogea va fi îndrăgită de mulți scriitori, va fi cîntată în poezii și în tot felul de opere literare. In ce mă privește, mă întorc acasă cu puteri sporite, cu îndemnuri sporite să termin primul volum dintr-un roman închinat oamenilor, făuritorilor Dobrogei noi. ^ NINA CASSIAN MIHAI GAVRIL RADU BOUREANU VICTOR TULBURE Din activitatea bibliotecii raionale Tulcea In ultima vreme, biblioteca raională din Tulcea a făcut o cotitură serioasă pe linia organizatorică și in activitatea de popularizare cărții. Conducerea ei și-a organizat a din timp munca pe baza unui plan concret de activitate, care cuprinde o serie de obiective, ca : mărirea numărului de cititori și răspindirea cărții in rîndul oamenilor muncii. In cursul trimestrului HI, munca bibliotecii la centrul de raion s-a desfășurat în bune condiții, ceea ce a dus la obținerea unor rezultate satisfăcătoare. In această perioadă, s-au înscris la bibliotecă 622 de cititori, dintre care mai mult de 117 sunt muncitori. S-au citit 8.604 cărți, cele mai multe fiind de literatură și ideologie. La biblioteca noastră se desfășoară și o activitate metodico-bibliografică. Pe acest plan, s-au alcătuit liste bibliografice cum ar fi: „Ce să citim despre 23 August 1944", „Ce să citim despre univers" sau ’,Să cunoaștem frumusețile tainei noastre". De asemenea, s-au dat indicații metodice tuturor bibliotecarilor din raion, pentru felul cum se va desfășura acțiunea „Cititorii întreabă — biblioteca răspunde", s-au alcătuit planuri de lectură pentru tema „Cărți folositoare gospodinelor". Aceste forme interesante pe linia metodico-bibliografică sunt de mare folos pentru cititorii din oraș și din raion. Acțiunea care se întreprinde acum in întreg raionul, „Cititorii întreabă biblioteca răspunde", acțiune nouă și interesantă, dă rezultate deosebit de frumoase. Tot in această perioadă, au fost susținute numeroase manifestări de masă ca: recenzii asupra cărților „Rădăcinile sunt amare" de Zaharia Stanca și „Statuile nu zid niciodată" de Francisc Munteanu. Deosebit de atrăgătoare au fost pentru cititorii bibliotecii noastre, serile literară,ca de pildă: „Pagini din literatură închinate lui 23 August 1944 , „hihail Sadoveanu, orbul și opera", care au fost organizate in colaborare cu Casa raională de cultură. In cadrul programului lunar de activitate al Casei raionale de cultură, biblioteca raională își aduce contribuția sa substanțială, prin forme diverse și interesante de activitate. Pentru copii, prin secția de copii a bibliotecii, s-au organizat în perioada trimestrului III zece seri și dimineți de basme, care au fost urmate de proiecții de diafilme. Biblioteca a organizat două vitrine special amenajate, cu tema: „15 ani de viață liberă" și „Ziua eliberării oglindită în literatura romina", la fel, și o expoziție de cărți: „Cartea tehnică — ajutor prețios al oamenilor muncii". Avind in vedere aceste rezultate obținute printr-o muncă conștiincioasă, sperăm că pe viitor activitatea bibliotecii din Tulcea va fi și mai bună. AUREL MUNTEANU, metodist la Casa raională de cultură Tulcea *«» l!Se construiește un nou cămin cultural Propunerea construcției unui nou cămin cultural in comuna Ovidiu a pornit din rindul cetățenilor. In adunarea populară ținută in luna mai pentru fixarea debitelor contribuției voluntare pe 1959, ei au pus problema construcției unei case de cultură și s-au angajat că vor sprijini efectiv lucrarea. Rezultatele nu au intirziat să se arate. Mai sunt foarte puțini cetățeni care nu și-au achitat in întregime această datorie patriotică. Pe măsură ce lucrările preliminarii au început, deputații au mobilizat, prin comitetele de cetățeni, alegătorii pentru achitarea debitelor și participarea la diferite munci voluntare. Comitetul executiv al Sfatului popular comunal a fost acela care a dezbătut în sesiune problema construcției noului cămin cultural. Au fost deputați care s-au angajat ca până la 23 August să nu mai fie nici un locuitor din circumscripția respectivă fără să achite in întregime contribuția voluntară. Printre aceștia s-au situat deputații Gheorghe Elisabeta, Maxim Gheorghe, Baltă Sofia, Menacai Chemaledin, Cosimbescu Elena și alții. Dar, peângă fondurile bănești, mai sunt o serie de munci care se efectuează și se vor efectua prin munca voluntară a locuitorilor. Transportul nisipului, al pietrei pentru temelie, al cărămizilor, încărcarea și descărcarea materialelor, sortarea materialului lemnos s-au făcut până acum cu ajutorul unor tovarăși, care, la apelul deputaților, al comitetului executiv și al comitetului de construcție, au înțeles să răspundă cu elan. S-au efectuat munci in valoare de 400—500 lei de fiecare tovarăș, munci care duc la economii, la terminarea lucrărilor. Așa de exemplu, tovarășii Boicenco Ion, Sabău Seladin, Eftimie Dumitru, Moraru Iordan, Emu Tudor au transportat cărămizi și nisip. Ca încărcători, au lucrat voluntar tovarășii Chita Ion, Barbu Ghiță, Ghioc Traian, Silvestru Lazăr și alții. Un exemplu demn de lăudat este al femeilor din comuna Ovidiu, care, îndrumate de Comitetul comunal de femei, au reușit să înlăture pietrele ce îngreunau munca in șantierul de lucrări. Dintre ele, s-au evidențiat: Bărăscu Tudora, Maxim Domnica și altele. Alături de femei, au mai participat și cadrele didactice de la școala de 7 ani, împreună cu pionierii. Un sprijin efectiv la aducerea materialelor necesare construcției noului cămin cultura l a dat gospodăria, agricolă colectivă prin șoferul Boamfă Nicolae și prin conductori ca Ion S. Ion, Neacșu Gh. și alții. In urma lucrărilor care s-au efectuat la Ovidiu, s-a reușit ca până acum zidurile să fie ridicate până la centură. Toți se minunează de măreția construcției noului cămin cultural, care este prevăzut cu bibliotecă, cabină de proiecție, sală de festivități cu 260 de locuri fixe, scenă mare, culise etc. G. TEODORESCU, coresp. ; DOBROGEA NOUĂ Mr. 3499 La Tulcea La Școala elementară de 7 ani nr. 2 din Tulcea, s-a organizat in cadrul manifestărilor din Luna prieteniei romîno-sovietice un simpozion pe tema „Aniversarea a 41 de ani de la înființarea Comsomolului“. Simpozionul a fost organizat cu toți elevii fruntași din oraș. A vorbit tov. Lesovici Iacob, instructor al Comitetului raional U.T.M. Tulcea. Apoi, tovarășul Lăzăroaia Ion, prim-secretar al Comitetului raional U.T.M. Tulcea, a vorbit despre vizita pe care a făcut-o de curînd în Uniunea Sovietică. In fața celor peste 200 de participanți, Casa de copii, în colaborare cu Casa pionierilor, a prezentat un program artistic. La Beștepe La căminul cultural din comuna Beștepe, comisia A.R.L.U.S. din localitate, împreună cu conducerea căminului cultural, a organizat o inilnim între colectiviști și tovarășul îfrim lors, președintele gospodăriei colectivit ctfrs comună, care a vizitat Uniunea Sovietică cu „Trenul prieteniei". în Editura politică au apărut în anul acesta: JOHN EATON : Marx împotriva lui Keynes 176 pag. 2,80 lei Cartea economistului englez John Eaton este consacrată criticii keynesismului de ziții marxiste. In pe polucrare, sunt demonstrate falsitatea și caracterul demagogic al diferitelor „teorii“ și soluții keynesiste cu privire la posibilitatea înlăturării crizelor economice, șomajului cronic de masă și a altor racile ale capitalismului, în condițiile menținerii capitaliste de relațiilor producție. •k Manual de economie politică (ediția a II-a) 816 pag. 20 lei Cartea constituie traducerea ultimei ediții a acestei lucrări ruse în U.R.S.S., apăîn care sunt făcute numeroase îndreptări și completări în lumina discuțiilor care au avut loc în ultimul timp între economiștii marxiști. Prin Uniunea Sovietică Erevan un oraș tot mai frumos Pe an ce trece, se schimbă înfățișarea Erevanului, se traduce în viață uriașul proiect de reconstrucție a capitalei Armeniei Sovietice, a cărei temelie a fost pusă de academicianul A. I. Tamanian, încă în primii ani ai instaurării puterii sovietice. Cu arhitectura plină de viață a noilor construcții, cu raționala planificare a străzilor, cu brîul verde al parcurilor înăuntrul orașului și al pădurilor pe povârnișurile care-l înconjoară, Erevanul este unul din frumoasele orașe ale țării sovietice. Această construcție, uriașă prin proporțiile și avîntul ei, a putut fi realizată într-uin termen atît de scurt, numai în condițiile orînduirii sovietice, sub conducerea partidului comunist și cu ajutorul frățesc al marelui popor rus. Acum 33 de ani, Erevan era un orășel provincial sărăcăcios. Iată cum îl descria atunci un funcționar țarist : „Case de lut, cu acoperișuri de lut, străzi de lut, piețe de lut, în sfîrșit împrejurimi de lut — totul numai lut și lut“. Astăzi, Erevanul este minunat, fie că-l privești din zborul avionului, fie că te afli ,pe străzile lui. In mijlocul labirintului de cartiere vechi se întinde frumosul oraș socialist ca un mărgăritar ascuns într-o armătură neterminată. Constructorii înfrumusețează zidurile caselor de locuit, ale școlilor și cluburilor, ale fabricilor, spitalelor și instituțiilor de știință. Sculptorii în piatră sapă în tuful colorat al clădirilor motive din minunatele ornamente vechi ale Armeniei. Din discuțiile purtate cu tovarășul E. A. Sarapian, arhitect-șef al secției construcții și arhitectură a comitetului executiv al Sfatului orășenesc Erevan, am aflat multe lucruri interesante privind noile construcții cu care urmează să se îmbogățească capitala. Astfel, în cursul septendului, construcția de locuințe a luat un mare avînt. Cel care a vizitat Erevanul cu câțiva ani în urmă va râm ine uimit de ritmul impetuos cu care se înalță noile edificii. De pildă, străzile Kievean, Comitas, Kalinin, Moscovskaia, Mikoian, Lenin și Teran se impresionează prin măreția arhitecturală, culori a materialului de varietatea de construcție, toate purtînd o amprentă puternică a stilului arhitectonic național. Cu aceste noi lucrări, măiestria arhitecturii s-a ridicat pe o treaptă mai înaltă. Respectînd cu strictețe principiile realismului socialist, constructorii Erevanului își perfecționează măiestria printr-o muncă susținută. Construcția clădirii „SovnarhozuJiui" Armeniei Sovietice, împreună cu clădirea Trustului „Ararat", ridicată înainte, încheie conconstrucția de locuințe și de noi în strucția părții nord-vestice a pieței Lenin, realizată cu multă măiestrie de S. Safaiian, membru activ al Academiei de arhitectură a U.R.S.S. Prin stilul ei arhitectonic, piața Lenin este pe drept cuvînt considerată ca unul din cele mai frumoase ansambluri arhitectonice de acest gen din Uniunea Sovietică. Malurile abrupte ale rîului Razdan, în trecut îngrămădite cu bolovani, sunt astăzi bine amenajate. S-a construit o minunată șosea inelară, începînd de la podul „Pobeda" și pină la marele pod peste Jiu, iegînd astfel, conform planului general, orășelul muncitoresc Șauian de Erevan. Paralel cu ridicarea noilor blocuri de locuit, începînd din anul 1960, în Erevan vor fi înălțate noi obiective, treprinderi industriale, orașul Erevan va fi înzestrat cu o seamă de monumente. Guvernul sovietic alocă fonduri considerabile pentru dezvoltarea continuă a construcțiilor de locuințe și clădiri de interes cultural și social, pentru satisfacerea cerințelor m mereu crescunde ale oamenilor muncii. In acest sens, orașul Erevan este o mărturie elocventă. Noul Erevan se creează după principiile construcției urbane socialiste, unde principalul îl constituie grija pentru om, satisfacerea cerințelor lui materiale și culturale. Capitala Armeniei Sovietice devine an de an tot mai bine amenajată și mai frumoasă. Orașul Erevan, dacă-l privește depe colinele Arabchir, îi vei vedea în toată măreția lui. El te cucerește ca și muzica lui Aram Haciaturian. Acesta este Erevanul, asemănător unui torent de munte, mereu impetuos, doi mult Astfel, va fi construit un teatru cu o capacitate de 1.000 de locuri, cinematograf-panoramă cu 1.600 de locuri, se reconstruiește circul de stat, un stadion pe malul rîului Razdan, avind o capacitate de 40.000 de locuri, o nouă stație de televiziune, un Micu studio cinematografic, ii pe colinele Pușkin, va fi înălțat, prin munca voluntară a comsomoliștilor, „Palatul tineretului“. In cursul septenalului, in afară de cititor, ce se înalță într-un ritm vertiginos, demn de măreața epocă a construcției desfășurate al comunismului. (In clișee, două dintre noile construcții ale orașului). S. TAVITIAN In ajutorul sfaturilor populare Cum trebuie înțeleasă și aplicată Legea nr. 6 în pregătirea și ținerea sesiunilor Analizînd conținutul unor lucrări ale sesiunilor sfaturilor populare și ale ședințelor de comitet executiv ale sfaturilor populare raionale și comunale, se constată o serie de aspecte pozitive. Conținutul hotărîrilor sfaturilor populare și deciziile comitetelor executive, în marea lor majoritate, corespund scopului pentru care sunt elaborate. Se remarcă, de asemenea, o atenție deosebită în redactarea corectă a actelor normative și nenormative, precum și a actelor curente de serviciu. Cu toate acestea, se mai constată și unele aspecte negative în legătură cu redactarea actelor organelor puterii și ale organelor administrației locale de stat, în sensul că nu se respectă întocmai și în toate părțile prevederile dispozițiilor legale. De exemplu, pînă în momentul de față, toate comitetele executive ale sfaturilor populare din regiunea noastră, inclusiv comitetul executiv al Sfatului popular regional, au folosit practica de convocare a sfaturilor populare în sesiuni ordinare și extraordinare, pe baza convocărilor individuale, emise fiecărui deputat in parte. Aceasta este o convocare individuală a deputaților și nu a organului local al puterii de stat. Ținînd seama de dispozițiile art. 24 din Legea nr. 6 de organizare și funcționare a sfaturilor populare, comitetele executive, nu ședințe de lucru, au dreptul de a emite decizii. Potrivit acestor prevederi legale, trebuie să se introducă în practica comitetelor executive ale sfaturilor populare emiterea de decizii pentru convocarea sfaturilor populare în sesiuni ordinare sau extraordinare. In felul acesta, convocarea sferturilor populare se face în baza unui act administrativ legal. Deciziile de convocare a sfatului popular în sesiuni să se emită în termenul legal, prevăzut în articolele 9 și 10 din Legea nr. 6/1957, de organizare și funcționare a sfaturilor populare. Numai în baza acestor decizii, să se emită de către comitetele executive ale sfaturilor populare convocările individuale pentru fiecare deputat, precum și invitații pentru cei care sunt solicitați să participe la lucrările sesiunii. Tot in legătură cu convocările sfaturilor populare în sesiuni, se constată că nu este o uniformitate în ceea ce privește înțelegerea în baza căror articole din Legea nr. 6/1957 să se facă convocarea sfaturilor în sesiuni. Unele comitete executive ale sfaturilor populare comunale și raionale înșiră în convocare articolele 9, 10, 1 și 23, deci toate articolele din Lege, care se referă la forma de lucru, la termenul de convocare etc. Alte comitete executive convoacă sfaturile populare în sesiuni anunțind formula : „In baza Legii nr. 6/1957“, fără a indica articolul care dă dreptul comitetelor executive să convoace ■sfaturile populare. De exemplu, în convocarea din 27 iulie 1959 a comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Bordușani din raionul Fetești, se arată : „In baza articolelor 9 și 11 din Legea nr. 6/1957, se convoacă deputații sfaturilor populare in sesiune ordinară, în ziua de 2 august 1959“. Trebuie precizat că comitetele executive au dreptul să convoace sfaturile populare în sesiuni numai în baza art. 23 aliniatul „d“, care prevede dreptul comitetelor executive de convoca sfaturile populare în sesiuni. a In deciziile de convocare, este necesar să se arate și în a cua sesiune ordinară este convocat sfatul popular. Din studiul mai multor hotărîri ale sfaturilor populare, chiar și ale Sfatului popular regional (Hotărîrea sfatului popular, elaborată în sesiunea a V-a din mai 1959), se constată unele lipsuri în legătură cu folosirea noțiunii de sesiune. După cum se știe, sesiunea este o formă juridico-orgacomitetului executiv al sfatului popular. Legea nr. 6/1957 de organizare și funcționare a sfaturilor populare, la art. 15, stabilește că sfaturile populare întrunite în sesiuni aleg dintre deputați, de fiecare dată, pentru conducerea lucrărilor, un prezidiu. Prezidiul își alege dintre membrii săi un președinte, care este și președintele sesiunii. In temeiul art. 16 din Legea nr. 6/1957, președintele prezidiului sesiunii, ales de sfatul popular întrunit în sesiune, este singurul organ competent să semneze hotărîiiile emise. In practică, președintele sesiunii semnează numai procesul-verbal care aproape peste tot nu cuprinde și hotăririle sfatului popular. Este necesar ca toate dezbaterile, hotărârile și dispozițiile sfatului popular întrunit în sesiuni să fie consemnate în procesul-verbal care va fi semnat de președintele sesiunii. La unele sfaturi populare comunale, există unele lipsuri și in conținutul hotărîrilor pe care le emit, lipsuri care duc la încălcarea normelor lor CONSULTAȚIE nizatorică de lucru a sfatului popular. Sfatul popular lucrează în sesiuni ordinare și extraordinaire. Deci sfatul popular este organul local al puterii de stat cu forma lui de activitate. Unele comitete executive ale sfaturilor populare confundă organul local al puterii de stat cu forma lui de activitate. Astfel se pot întîlni în multe hotărîri exprimări improprii ca : „Sesiunea obligă comitetul executiv“ sau „Sesiunea a Vlll-a hotărăște“. Potrivit Legii nr. 6/1957, sesiunea nu dă sarcini sau hotărăște, ci sfatul popular, întrunit în sesiune, hotărăște sau dă dispoziții comitetelor executive respective. Lipsuri se mai constată și în semnarea actelor emise de sfaturile populare. De pildă, hotărîrea Sfatului popular al comunei Bordușani, raionul Fetești, din 2 august 1959, este semnată de președintle și secretarul gale în vigoare. De pildă, în hotărirea Sfatului popular din comuna Nicolae Bălcescu, raionul Istria, din luna martie 1959, se prevedea printre altele că „sfatul popular obligă consiliul de conducere al G.A.C.-ului ca în cel mai scurt timp să achite întreaga sumă de bani ce se cuvine pentru membrii G.A.C. din contribuția voluntară pe anul 1959“. Prin această hotărîre, se încalcă în primul rînd prevederile legale în legătură cu relațiile dintre organele locale ale puterii de stat și unitățile sectorului cooperatistcolectivist. Totodată se încalcă și prevederile Statutului model al G.A.C. și H.C.M. 300/1958, privind contribuția voluntară a cetățenilor, care dau sarcină de a încasa debitul numai comitetele executive. De această hotărîre ilegală, nu s-a sezisat nici comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Istria, care a primit-o de altfel. In alte părți, prin hotăririle emise de sfaturile populare întrunite în sesiuni, se dau dispoziții comisiilor permanente respective, ducînd astfel la substituirea comitetelor executive ale sfaturilor populare de către comisiile permanente. Prin astfel de hotărîri, se încalcă dispozițiile art. 38 din Legea nr. 6/1957, care precizează că comisiile permanente sînt organe de sprijin, studiu și control ale sfaturilor populare și nu organe executive și de dispoziții. Tot în legătură cu comisiile permanente, se constată că nu peste tot se respectă prevederile art. 38 din Legea nr. 6/1957 în care se arată că : „Ele prezintă cel puțin o dată pe an raport de activitate în sesiunile sfaturilor populare“. In cele mai multe locuri, comisiile permanente sunt solicitate să prezinte în sesiuni cu rapoarte, însă acestea nu trebuie confundate cu raportul de activitate. Prezentarea rapoartelor în sesiuni de către comisiile permanente constituie și un mijloc de activizare a acestora. De asemenea, nu peste tot unii totvarăși din comitetele executive ale sfaturilor populare comunale înțeleg modul cum trebuie lărgită sfera de preocupări ale sesiunilor sfaturilor populare stabilite de Plenara C.C. al P.M.i R. din decembrie 1956 și Legea nr. 6/1957. Greșit este înțeleasă în unele locuri lărgirea sferei de preocupâri a sesiunilor sfaturilor populare prin stabilirea raportorilor din rândul celor ce nu sunt membri ai comitetului executiv sau deputați ai sfatului popular. Lărgirea sferei de preocupări sesiunilor, asupra problemelor fundamamentale ale activității comitetului executiv și a aparatului lor, trebuie să fie înțeleasă în sensul de a analiza în sesiuni probleme din toate domeniile de activitate ale sfaturilor populare, de care acestea răspund în conformitate cu legile statului nostru. In activitatea unor comitete executive, se folosește practica de a analiza în cele mai multe sesiuni probleme agricole. Este drept că problemele agricole sunt cele mai importante, dar potrivit Legii nr. 6/1957, sfaturile populare răspund de multiple probleme ale vieții economice și social-culturale și de aceea este necesar ca în sesiuni să se dezbată aspecte din toate domeniile de activitate. În alte locuri, comitetele executive ale sfaturilor populare pun în dezbaterile sesiunilor probleme mărunte, care ar putea destul de bine să fie rezolvate de către comitetele execuive, în ședințele lor de lucru. Mai sunt unele comitete executive ale sfaturilor populare comunale și chiar orășenești care nu știu cum trebuie să întocmească o decizie cu caracter normativ, în urma analizei unei probleme economice sau social-culturale. Nu peste tot deciziile îndeplinesc toate condițiile de formă și fond. Pentru remedierea celor amintite, comitetul executiv al Sfatului popular regional va lua măsuri pentru sprijinirea și îndrumarea lucrătorilor sfaturilor populare, prin organizarea unei ședințe de analiză și instructaj la nivel de regiune pe această temă cu secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale și orășenești, precum și cu șefii secțiilor secretariat. Pentru respectarea cu strictețe a prevederilor legale, și cadrele de la oiciul juridic și inspectorii de teren ai secției secretariat din cadrul Sfatului popular regional ar putea aduce o contribuție prin efectuarea unui control sistematic pînă jos, la comune. Întocmirea corectă a materialelor emise de comitetul executiv al Sfatului popular regional, seminarizarea tuturor secretarilor de la sfaturile populare comunale, care sunt noi și nu au frecventat cursurile școlii de specializare, vor contribui în bună măsură la lichidarea acestor lipsuri și, bineînțeles, la pregătirea documentelor sesiunilor și ședințelor de lucru conform prevederilor Legii nr. 6/1957 de organizare și funcționare a sfaturilor populare. PETRE OPREA, responsabilul seminarului Sfatului popular regional Constanța