Dobrogea Nouă, octombrie 1962 (Anul 15, nr. 4404-4429)

1962-10-14 / nr. 4415

Pag. a 2-a intilnire cu Arkadi Raikin , o amiază de duminică. Stagiunea teatrală nu s-a deschis încă. Porțile intrării principale Teatrului de stat Constanța sunt în­­a­să larg deschise și în foaiere dom­nește o animație neobișnuită. Sunt adunați aoi actori ai secțiilor de dramă-comedie și estradă, regizori, conducători ai secțiilor teatrului, instructori artistici amatori ai bri­găzilor artistice de agitație din în­treprinderile și instituțiile orașului, activiști ai consiliilor regional și oră­șenesc A.R.L.U.S. și ai Comitetului orășenesc pentru cultură și artă. Cu toții sunt prezenți și așteaptă sosirea unui oaspete drag al orașului nos­tru, artistul poporului din R.S.F.S.P­­.Arkadi Raikin, aflat în turneu in țara noastră cu Teatrul de minia­turi din Leningrad. Invitatul actorilor constănțeni vi­ne însoțit de o parte din membrii colectivului său. Actorul care de pe scenă Sfichiuiește necruțător cu bi­ciul satirei năravuri contemporane, are în viața de toate zilele trăsături pline de căldură, de dragoste pentru oameni, aceleași trăsături care îl tipizează cînd mulțumește ropotelor de aplauze ale spectatorilor după fiecare din momentele pe care le prezintă în spectacol, încrezător că marea majoritate îl aprobă pentru cele rostite, iar cei izbiți în plin și vor fi recunoscători cînd își vor în­­drepta obiceiurile urîte ce li s-a­ui criticat. Intr-una din sălile spațioase s-au așezat cu toții în jurul cunoscutului actor sovietic, care fără să se lase așteptat, începe istoria unui teatru tînăr, care nu numără decât 23 de ani, de la înființarea sa, dar care prin rosturile sale s-a legat puternic de viața artistică din Uniunea So­vietică.­­ Nu întotdeauna arta teatrală reușește să fie în pas cu evenimen­tele care o depășesc de multe ori. De la un fapt de viață, pînă la piesă de teatru care să-l ilustreze, o trec îndeobște un an, doi sau chiar trei. Din dorința de a fi cît mai a­­proape de evenimentele mai semni­ficative din viață, de a răspunde cît mai prompt la unele probleme im­portante prin mijloacele artei sceni­ce, am pornit la crearea unui teatru în care momentele dramatice de scurtă durata — miniaturile — cau­tă să oglindească cit mai viu con­temporaneitatea. Pe rind, Raikin se oprește asupra principalelor momente evolutive ale Teatrului de miniaturi, explicînd cum întotdeauna succesele au fost înregistrate, tocm­ai cînd s-au putut ilustra pe scenă faptele cele mai acute la ordinea zilei. Genul minia­turilor, a arătat el în continuare, se bucură azi in Uniunea Sovietică de o largă răspîndire In special in rân­­durile amatorilor (citind în acest sens teatrele studențești de miniaturi), și el a început să se dezvolte și în ță­rile prietene dovedindu-și din ce în ce mai mult utilitatea și popularita­tea. întrebările Încep să curgă una du­­pă alta, despre modul în care își procură teatrul de miniaturi textele și contribuția actorilor la definitiva­rea lor, despre modalitățile de în­­scanare a miniaturilor, care uneori necesită prezentarea lor foarte ur­­gentă, despre felul in care se pre­ocupă fiecare actor de dezvoltarea măiestriei sale profesionale, despre rolul lor de actori cetățeni, despre primele impresii culese din țara noa­stră etc. Arkadi Raikin răspunde pe larg la fiecare întrebare și propune teatru­lui din Constanța , ca la resursele largi pe care le posedă prin cele 5 secții ale sale, să încerce abordarea genului spectacolului de miniaturi, posibile nu numai pentru estradă ci deopotrivă pentru dramă, balet sau păpuși, oferindu-se în acest sens să acorde un sprijin direct a­­tît prin sfaturi cit și prin texte sa­tirice. Au trecut două ore și deși întîlni­­rea a luat sf­rșit în forma ei oficia­lă, Raikin și tovarășii săi au conti­nuat să se întrețină încă multă vre­me cu actorii constănțeni.­­ Fără îndoială că această întîl­­nire nu este prima și ultima în ora­șul nostru, îi spunem noi. ...Și Raikin zîmbește promițător. ROMEO PROFIT, secretar literar al Teatrului de stat din Constanța ESESESE In fiecare S.M.T. sunt mari rezerve pentru reducerea prețului de cost al lucrărilor (Urmare din pag. I) numai 50,44 lei. La S.M.T. Castelu, un ha de arătură normală costă cu 12,64 lei mai puțin față de S.M.T. Valu Traian. Și astfel de exemple se mai pot da: De aici apare o nouă concluzie și anume, că nu condițiile speciale, diferite de la o stațiune la alta, au determinat la unele reduce­rea prețului de cost, iar la altele depășirea lui, ci munca diferită des­fășurată de organizațiile de partid, de comitetele sindicatului și condu­cerile unităților. La S.M.T. Babadag, Casimcea, Remus Opreanu, Greci, Topraisar, Chirnogeni și la celelalte S.M­T.-uri care au redus prețul de cost al lucrărilor, organizațiile de partid, traducînd in viață hotărîrea Conferinței regionale de partid c­­ privire la reducerea prețului de cost al lucrărilor executate cu tractoare­le și mașinile agricole, au îndrumat conducerile pentru a lua cele mai e­­ficace măsuri în acest scop. Astfel, tractoarele au fost bine reparate, mașinile agricole la fel, iar cu trac­toriștii s-au organizat cursuri pentru ridicarea calificării profesionale. Me­canizatorii au fost îndrumați să fo­losească la reparații piesele vechi, recondiționabile, să-și verifice cu cea mai mare atenție și zilnic tractoa­rele și mașinile cu care lucrează, să respecte graficul de su­grijiri teh­nicii și să gospodărească cu grijă carburanții. Organizațiile de partid, mai ales cele din S.M.T.-urile To­­prăisar, Chirnogeni, Babadag și Ca­simcea, au mobilizat mecanizatorii pentru efectuarea la timp și de bună calitate a lucrărilor agricole — con­diție principală în reducerea cheltu­ielilor, au generalizat experiența și metodele folosite de mecanizatorii fruntași. Birourile acestor organizații de partid au analizat periodic des­fășurarea lucrărilor agricole, consu­murile de carburanți și piese, fie pe întreaga stațiune, fie numai în ca­drul unor brigăzi. La gazetele de pe­rete și, mai ales, în foile volante, au fost publicate decadal articole despre rezultatele obținute de unii mecanizatori și de unele brigăzi în reducerea prețului de cost, clasa­mentul brigăzilor și numele celor mai buni mecanizatori, ceea ce a contribuit la antrenarea în întrecerea socialistă a tuturor mecanizatorilor, la obținerea de rezultate superioare. Comitetele sindicatului de la S.M.T.-urile Castelu și Casimcea au îndrumat grupele sindicale să des­fășoare o mai susținută muncă în rîndul membrilor de sindicat pentru cunoașterea elementelor prețului de cost și căile de reducere a acestuia, iar prin consfătuirile de producție, în care s-au analizat problemele pri­vind reducerea prețului de cost, me­canizatorii delăsători și cei care ne­glijau îngrijirea tehnică a tractoare­lor au fost ajutați să-și îmbunătă­țească munca. Ce se întîmplă insă în celelalte S.M.T.-uri . Aici, un tractor care funcționează în gol sau pe care trac­ toristul îl poartă prin sat după dife­rite treburi personale nu sunt pro­bleme care privesc productivitatea tractorului și reducerea prețului de cost al lucrărilor. O conductă spar­tă sau un halendăr slab, de unde picătură cu picătură se pierde mo­torina, un șurub nestrîns, un filtru necurățat și atîtea alte „mărunțișuri“ nu sînt probleme care privesc redu­cerea prețului de cost. Conducătorii acestor unități (în special de la Ho­­ria­­ Macri și Mihail Kogălnicea­­nu) sînt preocupați numai de „pro­blemele mari“ ale prețului de cost. De altfel, o astfel de atitudine ma­nifestă și conducerile altor S.M.T.­­uri, chiar din rîndul acelor care pînă în prezent au obținut rezultate bu­ne, reducînd prețul de cost al lu­cr­ărilor. La S.M.T. Greci, am întîl­­nit un tractorist, Constantin Haralam­­bie, care, din cauza neglijenței, distrus cîteva piese importante la o­­ combină de siloz și la tractorul cu care lucrează. Piesele s-au distrus pentru că nu au fost unse la timp, ceea ce dovedește lipsă de control atît din partea șefului de brigadă Santo Vals, cît și din partea meca­nicului șef, ing. Paraschiv. Ne aflăm în campania agricolă de toamnă și, prin specificul muncii S M.T.-urilor, atunci clan­du­­cotoare­le și mașinile agricole funcționează bine și munca este bine organizată, în această perioadă se pot realiza importante economii la prețul de cost Conducerile S.M.T.-urilor, cu deosebire ale celor care au depășit prețul de cost, să fie îndrumate de către organizațiile de partid să ana­lizeze cauzele care au dus la depă­șirea cheltuielilor, în special a celor efectuate pentru reparații, a consu­murilor mari, exagerate chiar, de carburanți și să stabilească cele mai eficace măsuri pentru înlăturarea lor. Printre aceste măsuri socotim impor­tante folosirea rațională a tractoare­lor, respectarea graficelor de îngri­jiri tehnice, o strînsă colaborare cu brigăzile de cîmp ale gospodăriilor colective, o bună planificare și or­­ganizare a muncii in brigăzile de tractoare, care să ducă la eliminarea timpilor neproductivi și a deplasări­lor în gol. De asemenea, trebuie ge­neralizată operativ experiența brigă­zilor și a mecanizatorilor fruntași, metodele lor de muncă și... mai mul­tă și mai concretă muncă de îndru­mare și control la brigăzi. I. GRIGORAȘ Corespondenții voluntari, despre alegerile de partid și U.T.M. Grijă deosebită a problemelor economice De curînd la I.C.L.R. Tulcea a a­­vut loc adunarea generală de dan­­de seamă și alegere­a noului birou al organizației de partid. Din darea de seamă și din discu­țiile comuniștilor a reieșit că biroul organizației de bază a dovedit mul­tă preocupare în ceea ce privește pregătirea și desfășurarea adunărilor generale, în alegerea problemelor, în ridicarea nivelului politico-ideolo­gic al comuniștilor și activizarea a­­cestora cu sarcini concrete. De ase­menea, darea de seamă a reliefat interesul cu care membrii de par­tid s-au ocupat de creșterea candi­daților de partid. Cei 15 comuniști care au luat cu­­vîntul pe marginea dării de seamă au arătat că rezultatele pozitive din munca organizației s-au oglindit și în obținerea de rezultate bune în producție. Așa de pildă, planul pro­ducției globale pe 8 luni a fost în­deplinit în proporție de 104 la sută, realizîndu-se 215.000 lei economii la prețul de cost și un beneficiu peste plan de 418.000 lei. Comuniștii au analizat însă cu­ mult simț de răspundere și lipsuri­le manifestate în cadrul organizați­ei. Ei au criticat cu tărie atitudinea unor șoferi care staționează peste măsură de mult la cap de linie, ie­șirea autobuzelor de pe traseu în mod nejustificat, etc. Noului birou ales îi revine sarci­­na de a ține seama de propunerile comuniștilor, de lipsurile în adunarea generală și să reliefate mun­cească în așa fel ca în cel mai scurt timp să le remediez« Un control de partid tot mai eficient Atît darea de seamă, prezentată cu ocazia alegerii noului birou al organizației de bază, cit și discuții­le comuniștilor au scos în evidență preocuparea organizației de partid de la Ocolul silvic Tulcea în reali­zarea sarcinilor de plan pe anul in curs. In acest sens, biroul organizației de bază a acordat un ajutor stanțial comitetului sindicatului sub­în organizarea mai judicioasă a între­cerii socialiste, a consfătuirilor de producție, respectîndu-se în același timp normele vieții interne de or­­ganizație. Această preocupare a dus la realizarea planului de producție pe cele 8 luni care au trecut în proporție de 114 la sută, obținindu­­se și însemnate economii. In discuțiile lor, însă, comuniștii au criticat cu tărie lipsurile mani­festate. A fost criticat secretarul or­ganizației de partid pentru faptul că nu întotdeauna a controlat mo­dul cum se duc la îndeplinire sarci­nile, precum și lipsa de răspundere ce există la angajarea și desfacerea contractelor la unii salariați. Adunarea generală a adoptat hotărî­re în care s-au prevăzut mă­­­suri corespunzătoare pentru îmbu­nătățirea muncii. PRIM­ ALEXANDRU Rezultatele obținute­­îndemn neutru activitatea viitoare Adunarea pentru darea de seamă și alegere­a noului comitet al orga­nizației U.T.M. de la întreprinderea raională de gospodărie comunală din Macin, a scos în evidența aportul adus de atemiști la realizarea sar­cinilor de plan ce au stat în fața colectivului întreprinderii. Sub conducerea organizației de partid, organizația­ U.T.M. și-a des­fășurat activitatea conform planuri­lor de muncă lunare, însuflețită fiind de rezultatele obținute de tinerii u­­temiști din celelalte întreprinderi din regiunea noastră. . Darea de seamă a reliefat că la îndeplinirea planului de pro­ducție în proporție de 117 la sută, la obținerea de economii peste plan în valoare de pes­te 46.000 lei și 6.000 lei beneficii peste plan, contribuția tineretului a fost destul de importantă. Rezulta­te frumoase au obținut tinerii Radu G. și Mîndră A., din echipa nr. 1I zugravi, Cercbia Mircea din echipa nr. 1 zugravi, Bîlea Alexandru din echipa nr. N­ zidari și Alexandru Ion din echipa nr. 1 electricieni, ca­re s-au situat mereu fruntași în În­trecerea socialistă. Din darea de seamă a reieșit în mod concret că toate rezultatele ob­ținute de utemiști, se datoresc în primul rind ajutorului primit din partea organizației de partid. Utemiștii în discuțiile lor, au cri­ticat însă cu tărie lipsurile mani­festate. Au fost criticați utemiștii, care nu s-au achitat, conștiincios de sarcini, care au dat lucrări de proas­tă calitate și care nu au avut comportare justă față de tovarășii­­ lor, printre aceștia numărîndu-se Șerb­an Ion, Bădiu Radu, Zerva Mi­­hai, Impușcatu Stelian și alții, care deși au fost ajutați în repetate rîn­­duri nu s-au străduit să lichideze lipsurile pe care le au. De asemenea utemiștii au criticat comitetul U.T.M. pentru faptul că nu s-a in­teresat de organizarea educativă a timpului liber al tineretului, iar munca culturală a fost lăsată pe planul doi. Noul comitet al organizației U.T.M. trebuie să-și desfășoare activitatea ținînd cont de lipsurile reieșite din darea de seamă și discuții și să cau­te ca în cel mai scurt timp ele să fie lichidate. JIPA IONEL Pentru o contribuție tot mai mare Zilele trecute, la fabrica de che­restea „Poporul“ din Tulcea a avut loc adunarea generală de dare de seamă și alegere a noului comitet, al organizației U.T.M. Din darea de seamă prezentată a reieșit că sub conducerea organizației de partid, organizația U.T.M. a obținut rezul­tate frumoase în mobilizarea tine­retului la muncă, la întărirea vieții de organizație, la desfășurarea unei bogate activități cultural-sportive, la acțiuni de muncă patriotică etc. A­­șa de pildă, planul de producție pî­nă la 1 septembrie a fost­ realizat în proporție de 107 la sută, produc­tivitatea muncii a crescut cu 2,2 la sută, iar sarcinile reducerii prețului de cost au fost realizate în procent de 129,3 la sută. La aceste acțiuni s-au evidențiat utemiștii Papalici Aurel, Ordeanu Mihai, Popa Atana­­se, Nichifor ,Nicolae, Bănică T. și alții, care s-au situat mereu fruntași în întrecerea socialistă, în discipli­nă. Din discuțiile, purtate pe marginea dării de seamă, a reieșit că sub con­ducerea organizației de partid, a fost intensificată munca de educa­ție comunistă a tineretului, în acest sens expunîndu-se un număr însem­­nat de conferințe, concomitent, urmărindu-se și buna desfășurare a învățămîntului politic U.T.M. De a­­semenea, din darea de seamă și dis­cuțiile utemiștilor a reieșit frumoa­sa activitate a organizației în ceea ce privește acțiunile de muncă pa­triotică întreprinse în raza G.A.S.­­ului și G.A.C.-ului. Darea de seamă a reliefat munca de primire în U.T.M. arătînd că în perioada la ca­re se referă au fost primiți în U.T.M. 10 tineri, în același timp un număr de 11 utemiști primind reco­mandări pentru a fi primiți în rîn­­durile candidaților de partid. Cei 10 utemiști care au luat cuvîntul, au criticat însă cu tărie lipsurile ma­nifestate atît în cadrul comitetului U.T.M., cit și a întregii organiza­ții. Așa de pildă, au fost criticați membrii comitetului pentru faptul că puțin s-au ocupat de pregătirea adunărilor generale și de îndruma­rea postului atemist de control. Noului comitet ales, îi revine sar­cina ca invățînd din lipsurile mani­festate, din propunerile făcute, să muncească mai bine, pentru a obți­ne noi și însemnate realizări. OSMAN IZET -----------------.­­ ===*=$ In atenția cooperației de consum POPULAȚIEI, legume și fructe la timp și de calitate bună Timpul s-a mai răcorit, semn că a venit un nou anotimp, toamna. O dată cu aceasta și preocupările gos­podarilor devin mai multiple. Fie­care dintre ei se îngrijește să-și pro­cure din vreme produsele necesare sezonului rece. In vederea asigurării cu produse și mărfuri specifice tim­pului rece conducerile cooperative­lor de Consum din regiunea noastră au luat din timp măsurile corespun­zătoare. Invățînd din experiența anului trecut și studiind periodic cererea de consum a populației, cooperative­le de consum vor pune la dispoziția consumatorilor un volum mai mare de legume și fructe. Astfel, unități­le cooperativelor de consum vor pune anul acesta in vînzare prin re­țeaua de desfacere, cu peste 410 tone mai multi cartofi față de ace­eași perioadă a anului trecut, 125 tone varză, 50 tone fructe, din care struguri, mere etc. precum și alte produse necesare aprovizionării pen­tru iarnă Comitetul executiv al U.R.C.C. Dobrogea a luat măsuri încă înain­te de data stabilită pentru a apro­viziona unitățile prin rețeaua de des­facere cu legume și fructe potrivit cererii de consum a populației. Pina în prezent au fost distribuite coope­rativelor de consum și în special a­­celora din centrele muncitorești naște 600 tone cartofi, 108 tone se­ntime n­oaspete, din care ardei, vi­nete, gogoșari, usturoi etc., precum și o cantitate de 100 tone struguri. Pentru a asigura continuitatea a­­provizionării in cartofi și alte pro­duse proaspete la toate lunile de iarnă, se vor asigura încă de acum însemnate rezerve. In toamna aceas­ta se vor însiloza 1.980 tone cartofi, precum și alte cantități de legume cum sînt de pildă, rădăcinoasele și altele. In vederea asigurării unei cît mai bune însilozări, pe lingă pregătirea spațiilor de depozitare e­­xistente, au început să se extindă în­­silozarea în pămint a cartofilor, răi­­dăcinoaselor etc. De asemenea, pînă în prezent s-au asigurat 1.105 tone murături, peste 345 tone bulion și 20 tone­­ castraveți. Totodată, în iarna aceasta vor fi puse în vînza­re, prin unitățile cooperației, une­le produse noi din producția proprie ca: gogoșari, frunză de vită, ardei pentru umplut, sfeclă roșie, varză roșie etc. Pentru buna deservire a populați­ei cu legume și fructe, comitetele executive ale cooperativelor de con­­sum au luat măsuri în vederea or­ganizării de centre sezoniere pentru desfacerea produselor necesare a­­provizionării de iarnă a populației. Asemenea centre sezoniere se vor organiza în centrele muncitorești cum ar fi de pildă în Tulcea, Med­gidia etc. sau pe lingă întreprinderi, și ele vor pune în vînzare le­­ctume și fructe corespunzător cererii de consum a populației. Munca pentru aprovizionarea de iarnă a populației continuă. Condu­cerile cooperativelor de consum să acorde toată atenț­ia asigurării ne­cesarului de legume și fructe a coo­perativelor de consum pe tot timpul iernii. g. GAȘPAR Aragaz... cu necaz Incontestabil, în ultimul timp a­­provizionarea cu butelii de aragaz în orașul nostru s-a îmbunătățit. Da­că ai un telefon la indemînă formezi numărul 23,50 și aștepți. Baza III Petrol are la dispoziție furgonete T­ V, care circulă zilnic pe străzile ora­șului, încărcate cu butelii pline sau goale. Dar ca să-ți schimbi butelia goală cu una plină depinde de mai mulți factori. Intîi și-ntîi va trebui ca atunci cînd pui mina pe t­elefon, să nu găsești ocupat numărul depo­zitului de butelii. Pentru că, e de la sine înțeles, că depozitul avind un singur telefon, acesta e des soli­citat. Dar să presupunem că în sfîr­­șit de la celălalt capăt ți-a răspuns cel care trebuie să primească co­menzile, adică tovarășul lane lane, personal. Ii spui ce dorești, dar to­varășul lane lane nu înregistrează comanda. Omul e de o prudență pom­pieristică și ca atare te invită să-i dai numărul de telefon și te sună el încă odată, ceea ce dublează nu­mărul convorbirilor, ca să nu mai vorbim dacă trebuie să apelezi la telefonul vecinului... Dar, în sfîr­­șit să presupunem că ai și telefon acasă (aceasta fiind pentru tovară­șul Jane Jane o condiție absolută pentru a fi servit). De abia atunci încep necazurile cele mai mari, mai ales pentru familiile in care toți mem­brii sînt în cîmpul muncii și sînt la serviciu dimineața. — Tovarășe, v-aș ruga să mi se aducă butelia după-amiază, deoarece dimineața nu e nimeni acasă. — Mîine, tovarășe, mîine o să a­­veți butelia acasă, răspunde în re­ceptor tovarășul lane lane. Și cu oarecare aproximație de 24-48 de ore, omul care a sacrificat două după-amieze așteptînd să-i vină bu­ti­lia, găsește cînd se întoarce de la serviciu un bilet in ușă în care este înștiințat că a fost căutat de distri­buitorii de butelii. „Bine, bine, se în­treabă omul pe bună dreptate, dar i-am rugat să vină după-amiaza, l-am așteptat și ei tot dimineața au ve­nit ?. Și încearcă din nou telefonul. Firește micile necazuri pomenite mai înainte, cu telefonul, se repetă. Și în sfîrșit aude din nou glasul tova­rășului lane. — Tovarășe, v-am rugat o butelie pentru după-amiază și... — Ia ascultă tovarășe, dumneata ești prea pretențios. Buteliile le a­­ducem cînd putem, nu cînd vrea fie­care. Clar ? O să ți-o aducem. Și din nou cetățeanul în casa că­ruia toți sunt la serviciu dimineața poate să găsească a doua zi un bi­lețel în ușă, în ziua următoare la fel și așa mai departe. Intervențiile la tovarășul Buzilan, șeful depozitu­lui, la tovarășul Popa, șeful servi­ciului livrări, sau oriunde s-ar face pe scară ierarhică sunt deocamdată fără rezultat. Pentru că s-ar putea să ți se spună că există dispoziții in acest sens. Rezultatul este acela că unii cetățeni renunță să mai a­­peleze la serviciile distribuitorilor de butelii, nu se mai necăjesc să gă­sească liber numărul de telefon 23.50 și să mai aibă de-a face cu tovară­șul lane și pur și simplu își procură un cărucior. Aceasta este cauza pen­tru care în fiecare zi pot fi văzuți cetățeni pe străzi, trăgînd cîte un cărucior cu butelie și pentru care la depozitele de butelii este în perma­nență aglomerație. Iar cele 6 furgo­nete cu care a fost dotat centrul de distribuire lucrează sub capacitatea lor, sub posibilități. Sigur, situația ar fi asta dacă con­ducerea Bazei III Petrol ar lua mă­suri de reorganizare completă a de­servirii populației cu butelii. Pentru că posibilități sunt: Baza are sufi­ciente mașini pentru a le putea dis­persa eficient pe traseele de aprovi­zionare. Ar trebui să se instaleze un telefon în plus pentru a se evita supraaglomerarea singurului post ca­re funcționează acum pentru co­menzi. Este necesar ca la unul din cele două numere de telefon să se primească comenzi și după-amiază. Important este ca cetățenii care din diferite motive nu pot fi acasă di­mineața, să fie serviți după-amiaza, după un grafic întocmit operativ și eficient pentru buna folosire a fur­­gonetelor. Primitorii de comenzi este nevoie chiar să-i întrebe pe solici­tanți dacă vor să primească butelia dimineața sau după-amiaza. In felul acesta nici distribuitorii n-ar mai urca de 3-M ori cu butelia în spate scările etajelor, fără să-i găsească acasă pe locatari, iar cetățenii ar fi serviți la timp. Așteptăm părerea conducerii Bazei III Petrol, care tre­buie să Înțeleagă că iu deservirea populației cu butelii este nevoie să facă uz de mai mult spirit gospodă­resc. * GEORGE MIHAESCU f­­obiti­tă DE ÎNLESNIRILE TEH­­NI­CII MODERNE UTIUZIND ARTICO­LELE TEHNICE CUM­­PARATE PRIN UNITĂȚILE COOPERAȚIEI DE CONSUM DIN REGIUNEA DOBROGEA t/WWlWWHI: DOBROGEA NOUĂ" nr. 4415 ACEEAȘI GRIJĂ CALITĂȚII ȘI URGENTĂRII Tcorăriilor agricole actuale Calitatea lucrărilor asigură producții mari (Urmare din pag. 1) diat ce o sală a fost arată se exe­cută așezarea forțată a solului prin­­tr-o lucrare c­u tăvălugii netezi grei, după care începe pregătirea patu­lui germinativ cu ajutorul grapelor cu discuri. Terenul fiind proaspăt, arat, la pregătirea patului germina­tiv fiecare grapă cu discuri era ac­ționată de două tractoare, astfel, nn­cit să se realizeze pregătirea so­lului la adîncimea necesară de 8—9 cm. Am arătat acest lucru deoarece la o serie de gospodării colective, vecine cu solele de cele ale gospo­dăriei de stat, pregătirea patului germinativ se face cu grape cu dis­curi cu numai două baterii, din care cauză adîncimea realizată este doar de 4—5 cm și uneori chiar mai mică — Congaz, Mihail Kogălnicea­­nu, Cataloi. Tot în scopul asigurării unei ca­lități superioare a semănatului, toa­te mașinile de semănat ale gospo­dăriei agricole de stat Mihail­­ Ko­­găl­niceanu sunt prevăzute pe triun­ghiul de­ tracțiune cu dispozitive de afînare a solului in urma roților tractorului, iar la fiecare patină s-au pus cite două greutăți. Astfel, se­mănatul se face la aceeași adîncitm 8—9 cm și uniform. Mai trebuie re­marcat faptul că pe toate solele în­­sămînțate cu grîu pînă in prezent lucrarea este la fel de bine execu­tată și la capete. Deoarece in timpul iernii și pri­­măverii sînt vînturi puternice, care ar putea desrădăcina tinerele plan­te, în cazul cînd semănatul se face pe direcția vîntului, la G.A.S. Mi­hail Kogălniceanu tot griul a fost semănat în rinduri perpendiculară pe direcția vîntului dominant. Acest sistem are și­­ avantajul că în­ timpul iernii zăpada poate fi mai bine re­ținută, asigurînd o cantitate mai ma­re de apă în sol. Fără îndoială că rezultatele bune obținute de muncitorii și mecaniza­torii G.A.S.-ului M. Kogălniceanu în acest an, cînd producția planifi­cată la grip a fost depășită cu 1.068 kg la ha. iar prețul de Cost pe­ tona de grîu realizată a fost re­dus cu 273 lei, vor fi cu mult in­­­­trecute în anul viitor. I. G. Agrotehnică diferențiată sau „cîte bordeie atîtea obîceie“? Pînă la data de 12 octombrie, în gospodăriile colective din raionul Măcin, semănatul griului s-a execu­tat pe 56 la sută din suprafața pla­nificată. Ritmul de lucru la această lucrare continuă să fie scăzut — 3 procente pe zi — atit din cauză că recoltatul porumbului și eliberatul terenului de coceni se desfășoară ne­satisfăcător, cit și din cauza slabei folosiri a tractoarelor și mașinilor de semănat. In majoritatea gospodăriilor colec­tive pregătirea solului și semănatul se fac de bună calitate, respectindu- se recomandările Consiliului agricol regional. Totuși, mai sînt gospodării colective în care se neglijează cali­tatea lucrărilor. Astfel, la gospodă­ria colectivă din Horia (satul Cloșca) o parte din terenul semănat cu grîu a fost slab pregătit, semănatul fă­­cîndu-se din această cauză neuni­form, cu greșuri și pe alocuri la numai 4—5 cm adincime. Tot aici, la capetele solelor, atît lucrările de pregătire a patului germinativ cît și semănatul s-au făcut mai prost decit în restul solelor, existînd multe se­mințe rămase la suprafață, iar al­tele îngropate la 10 și 12 cm adin­cime. Deși starea terenului cerea ca fiecare semănătoare să lucreze în a­­gregat cu tăvălugul de lemn și gra­pă, la această gospodărie colectivă tăvălugii nu au fost folosiți. Ingi­nerul Dîngă Nicolae spunea că a stabilit încă de la începutul campa­niei ca tăvălugitul să se execute ul­terior, adică după terminarea semă­natului pe întreaga suprafață (?!). La gospodăria colectivă din Greci semănătorile lucrează in agregat cu grapa urmată de tăvălug. Această așezare a utilajelor este justificată de inginerul gospodăriei prin aceea că, urmînd imediat după semănătoa­­re, grapa acoperă cu pămint semin­țele rămase afară. Adică, cu alte cu­vinte, la gospodăria colectivă din Greci grapa nu are rolul de a afina stratul superficial al solului după ce acesta a fost tasat de tăvălug, ci de a ascunde o lucrare proastă — ră­­mînerea semințelor la suprafață­ Ast­­fel de exemple mai sînt și în alte gospodării colective din raionul Mă­cin. De aceea se impune ca, orga­nele raionale de partid și de stat să intensifice controlul privind calitatea lucrărilor, mai ales la semănat. G. IANCU E/WMWI Cu planul îndeplinit Sprijiniți în perma­nență de către organi­zația de partid și prin buna organizare a lo­cului de muncă,­ colec­tivul de muncitori, in­gineri și tehnicieni, de la sectorul minier Ba­sarabi, au reușit să-și realizeze sarcinile de plan pe trimestrul III, după cum urmează : la carieră în procent de 154 la sută iar la fabrică cu 149 la sută. Valoarea economiilor în această perioadă se ridică la suma de 119.000 lei. Au muncit cu mult simț de răs­pundere tovarășii Ig­­nătescu Alex., Ionescu Gh.. Munteanu Nicolae și Neagu Ion. CARABINERU C, coresp. SPORT EXPRES — DE MÎINE un concurs de mare interes — vă atribuie numeroase premii în obiecte și bani, în valoare totală de peste 4.500.000 lei. Iată numai cîteva din nume­roasele premii ce vor fi distribuite : 1 — 3 autoturisme Moskvici, motociclete, ex­cursii de 14 zile pe ruta Kiev — Leningrad — Moscova. Biletele le puteți procura de la agențiile Loto Pronosport, vânză­­tori volanți, oficiile P.T.T.R., O. C.L., cooperative. r~ LUNI 15 OCTOMBRIE PROGRAMUL­ I 5.00 Radiojurnal. Buletin meteoro­logic. 5.07 Polci. 5.30 Secția de gim­nastică. 5.40 Cîntece și jocuri popu­lare. 6.00 Radiojurnal. 6.07 Mici piese orchestrale. 6.20 Emisiu­nea pentru sate. 6.30 Cîntece. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Bu­letin de știri. 7.10 Melodii de estra­dă. 7.30 Sfatul medicului. 7.35 Anun­țuri, muzică. 7.45 Jocuri populare. 8.00 Sumarul ziarului Scînteia. 8.08 Piese vocale și instrumentale. 8.30 Scene din operete. 9.00 Tinerețea ne e dragă. 9.20 Simfonia în Re ma­jor de Jan Vaclav Stamicz. 10.00 Piese corale românești. 10.03 Sonata în Sol major, opus 78 pentru vioa­ră și pian de Joahnnes Brahms. 11.00 Radiojurnal. 11.05 Muzică din opere. 11.30 „Poem eroic“ de Eugen Cutea­­nu. 12.00 Muzică de estradă. 12.30 Melodii, populare. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Recomandări din program. 13.10 Muzică ușoară. 13.40 Cotele apelor Dunării. 14.00 Concert de prînz. 15.00 Muzică u­­șoară. 15.25 Muzică din opere. 16.15 Vorbește Moscova . 16.45 Muzică populară. 17.00 Buletin de știri. Bule­tin meteorologic. 17.10­­.Cîntece de pa­ce și prietenie“. 17.30 Prietena noastră cartea. 18.00 'Potpuriuri. 18.30 ..Pagini aleșfi de muzică de operetă“. 19.00 Al­manah științific. 19.20 Tineri interpreți în studio. 19.40 Muzică populară. 20.00 Radiojurnal,. 20.15 Muzică ușoa­ră. 20.30 Noapte bună, copii. 20.40 Fragmente din concert simfonic. 21.15 Pe teme internaționale. 21.25 Ciclul integral al suitelor pentru violoncel solo de J. S. Bach. 21.42 Muzică de estradă. 22.00 Buletin de știri. Bule­tin meteorologic. Sport. 22.20 Con­certul nr. 2 în fa minor pentru pian și orchestră de Chopin. 23.10 Con­cert de muzică ușoară. 23.50—23.55 Ultimele știri. MARȚI 16 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal. Buletin meteoro­logic. 5.07 Jocuri populare. 5.30 Sec­ția de gimnastică. 5.40 Muzică. 6.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 6.07 Muzică ușoară. 6.20 Emisiunea pentru sate. 6.30 Muzică corală. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Buletin de știri. 7.10 Melodii populare. 7.30 Sfatul medicului. 7.35 Anunțuri, mu­zică. 7.45 Muzică instrumentală. 8.00 Sumarul presei centrale. 8.08 Cînte­ce și jocuri populare. 8.30 Concert simfonic. 9.30 Muzică ușoară. 10.00 Fragmente din­ opera „Semion Kotko“ de Prokofiev. 11.00 Radiojurnal. 11.05 Muzică de cameră. 11.40 Muzică u­­șoară. 11.45 Radio prichindel. 12.00 Valsuri și tangouri de concert. 12.30 Răspundem ascultătorilor. 12.40 Arii din operete. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Recomandări din program. 13.10 Muzică populară. 13.40 Cotele apelor Dunării. 14.00 Program emis de stu­dioul de radio Iași. 14.30 Muzică u­­șoară. 15.00 Suita a III-a „In memo­ria Lesiei Ukrainka“ de Stogarenko. 15.45 „Din folclorul popoarelor“. 16.15 Vorbește Moscova . 16.45 Muzică co­rală. 17.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 17.10 Noi medicamente românești. 17.18 Fragmente din opera „Directorul de teatru“ de Mozart. 17.45 Program interpretat de pianis­tul Nicolae Brînduș. 18.01 Melodii populare. 18.30 Limba noastră. 18.40 Ciclul integral al Suitelor pentru vio­loncel solo de J. S. Bach. 19.00 Re­vista economică radio. 19.20 Instru­mentiști sovietici de muzică ușoară. 19.35 Program muzical. 20.00 Radio­jurnal. 20.15 Formații vocale de mu­zică ușoară. 20.30 „Noapte bună, co­pii“. 20.40 Compozitorul Sâptămînii : „George Enescu“. 21.15 La microfon , satira și umorul. 22.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. Sport 22.20 Muzică de dans. 23.00 Concert pentru suflători de lemn, harpă și orchestră de Hindemith. 23.51.­23.55 Ultimele știri. TELEVIZIUNE LUNI 15 OCTOMBRIE 19.00 Jurnalul televiziunii. 19.15 Pentru pionieri și școlări. 19.35 Fil­mul pentru copii „Dragonul“. 19.55 „Monumente arhitectonice ale Lenin­gradului“. 20.15 Cîntă orchestra de cameră a inginerilor. 20.50 Filmul documentar „Animale arctice“. 21.05 Seară de romanțe. 21.40 Telesport. In încheiere : Ultimele știri. MARȚI 16 OCTOMBRIE 19­ 00 Jurnalul televiziunii. 10.15 Pentru copii : „Ceva foarte compli­cat“. 19.30 Transmisiune de la Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“ , „Cu­­stadie și viața interioară“ de Paul Éverac. In încheiere : Ultimele știri. 7* i

Next