Dobrogea Nouă, octombrie 1965 (Anul 18, nr. 5333-5359)

1965-10-14 / nr. 5344

4 lRA PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XVIII nr. 5344 loi 14 octombrie 1965 4 pagini 25 bani regiune.Un nou lot de tractoare gata reparate de colectivul Uzi­nei de reparații Năvodari va lua drumul unităților agricole din Foto : Gh. Ciorobea Sunt mai mult de 20 de zile de cînd în G.A.S.-uirile din Trus­tul gostat Constanța a început recoltatul porumbului. Pe baza forțelor existente la recoltat, s-a stabilit și necesarul de autoca­mioane care să transporte zilnic din cîmp știuleții de porumb re­coltați. Cearta dintre Trustul gostat, pe de o parte, și conduce­rea I.R.T.A., pe de altă parte, a început din prima zi cînd auto­camioanele au sosit în gospo­dării. — Mașinile sunt insuficiente, au spus tovarășii din conducerea Trustului gostat. — Ba, să fiți mulțumiți și de astea și folosiți-le numai la tran­sportul porumbului, că dacă prin­dem una că transportă altceva, vi le luăm imediat și pe astea — au ripostat tovarășii de la I.R.T.A. Neînțelegerile s-au rezolvat în primele zile la telefon. Apoi, din ambele părți, au început să curgă către partea opusă adresele, cir­cularele, notele explicative. Dar, îndărătnic, porumbul n-a accep­tat să se transporte de pe cîmp nici cu... convorbiri telefonice și nici cu adrese ori procese-ver­­bale. Așa se face că, în prezent, în G.A.S.-urile din Trustul gos­tat Constanța stau pe cîmp, pradă intemperiilor și dăunăto­rilor, mai mult de 15.000 de tone de porumb. 15.000 de tone de po­rumb este totuși o cantitate iu glumă ! Cine are dreptate ? Oricare ar fi proprietarul autocamioanelor, înclinăm să credem că cea mai mare parte de vină pentru ac­tivitatea necorespunzătoare a co­loanelor de mașini aparține con­ducerii I.R.T.A. Spunem aceasta din două motive : 1. Nimănui din conducerea G.A.S.-urilor nu pu­tem concepe că-i convine să lase porumbul pe câmp. 2. Conducerea I.R.T.A. s-a angajat să asigure prin toate mijloacele, inclusiv cu piese de schimb, buna funcțio­nare a autocamioanelor, lucru pe care nu l-a făcut. Iată cîteva exemple din care reiese că conducerea I.R.T.A. și-a neglijat, dacă nu total, în bună parte, angajamentele: La G.A.S. Independența, în zilele de 7 și 8 octombrie, 10 autocamioane au fost defecte. Din aceleași motive, la G.A.S. Adamclisi, stau pe cîmp 1.051 tone de porumb (aici, erau de­fecte, pe 11 octombrie, 5 auto­camioane), la G.A.S. Grădina sînt netransportate 1.231 tone de porumb (14 autocamioane defec­te din cele 23 primite de gospo­dărie), la Dorobanțu, 1.240 tone și în alte unități la fel. Faptul că chiar la G.A.S. Agigea, uni­tate situată la șosea și în apro­pierea punctelor de descărcare a porumbului, mai sunt pe cîmp 1.051 tone de porumb dovedește o dată mai mult că mijloacele de transport trimise în această toamnă gospodăriilor nu și-au fă­­cut nici pe departe datoria.­­ Ocupați-vă de porumb, că n-aveți alte sarcini — se adre­sează tovarășii din conducerea I.R.T.A. către cei de la Trustul gostat. — Ba voi n-aveți alte sarcini decît să organizați transporturile — vin imediat cu replica cei de la trust. N-au dreptate, nici unii, nici alții atunci cînd se ceartă, dar, luați separat, alte fiecare partea lui de dreptate; din această ceartă, reiese că atât conducerea Trustului gostat (director, tov. Lambru Octavian) și cu atât mai mult conducerea I.R.T.A. (di­rector tovarășul Gabor Gh.) n-au făcut tot ce le stătea în putință pentru ca toate cele 479 auto­camioane să lucreze cu maxi­mum de randament la transpor­tul porumbului de pe cîmp. Două ateliere mobile dacă se organizau — unul de către gostat și umul de către I.R.T.A. — mai mult de jumătate din porumbul de pe cîmp ar fi fost cu siguranță de­pozitat. Dar așa..., doi se ceartă, iar porumbul continuă să rămînă pe cîmp, și vor veni ploile, și... N. CONSTANTIN Din nou despre mijloacele de transport Cînd doi se ceartă... rămîne porumbul pe cîmp Stadiul lucrărilor agricole Unitățile agricole din regiu­nea noastră au însămințat cu grîu suprafața de 289.000 ha — 92 la sută din plan. Față de suprafața planificată, mai sunt de însămințat cu grîu mai bi­ne de 25.000 ha. După realiză­rile obținute, rezultă că în ur­mătoarele cîteva zile sînt con­diții a se termina însămînțatul griului, necesitînd însă mobi­lizarea mai multor forțe pen­tru a se realiza acest lucru și în gospodăriile de stat din Trustul Constanța care au în­­sămînțat griul pe 88 la sută și in cooperativele agricole din raionul Negru Vodă unde s-a însămințat 88 la sută din su­prafață. Cu privire la recoltatul po­rumbului pe regiune, s-au rea­lizat aproape 78.000 ha (42 la sută), din care cooperativele a­­gricole 35 la sută, iar gospodă­riile de stat 58 la sută. De a­­­semenea, strugurii au fost re­coltați pe mai bine de 11.500 ha, avansate fiind cooperati­vele agricole din raioanele Hîr­­șova, Macin și raza orașului Constanța (82—85 la sută). Mai sunt de recoltat suprafețe mari de vii pe rod în raioanele Is­tria, Tulcea și gospodăriile de stat din ambele trusturi. Ținînd seama de prognoza a­­nunțată, va trebui să fie mobi­lizate­ toate forțele pentru ter­minarea urgentă a însămînță­­rilor și intensificarea ritmului de recoltare a porumbului, strugurilor, sfeclei, orezului și a celorlalte culturi în vederea prevenirii pierderilor de recol­tă. / Cititim pag. a Hl­ a La masa rotundă: UNIVERSITATEA POPULARĂ Șantierele de construcții, temeinic pregătite pentru iarnă Cum activitatea pe șantiere este neîntreruptă și pe timpul iernii, ne-am adresat cu cîteva întrebări tovarășului ing. Ale­xandru Popescu, directorul Gru­pului de șantiere nr. 3 Medgidia pentru a cunoaște ce pregătiri se fac aici în vederea anotimpului friguros. — Permanentizarea oame­nilor pe șantiere, în special pe timp de iarnă, este strîns legată de condițiile pe care le creați. Ce măsuri au fost luate în acest scop ? Avem aici în Medgidia un grup social și alături de acesta mai construim încă unul nou, cu o capacitate de 200 de paturi. Am trecut la această măsură și dato­rită faptului că avem posibilita­tea să folosim la noul grup so­cial centrala termică existentă, în aceste grupuri sociale, vor fi cazați constructorii flotanți din orașul Medgidia, avînd asigurată încălzirea centrală și instalații de apă caldă cu dușuri. Un alt punct de lucru principal unde se vor desfășura lucrările de con­strucții și pe timp de iarnă îl constituie Fabrica de cretă Mur­­fatlar. Aici, am urgentat din timp lucrările de execuție a cen­tralei termice definitive care va asigura încălzirea pavilionului administrativ al fabricii. Cu u­­nele mici modificări, pavilionul administrativ va fi utilizat pe timp de iarnă pentru cazarea constructorilor ce vor lucra pe acest șantier. Paralel cu crearea acestor spații noi de cazare, nu s-a neglijat nici pregătirea dor­mitoarelor existente, procurarea echipamentului de lucru cores­punzător, a combustibilului, și la cantine au început să fie depo­zitate legumele și zarzavaturile ce urmează a fi folosite în timpul iernii. — în ce măsură s-au pre­gătit obiectivele aflate în construcție pentru continua­rea unui ritm neîntrerupt de execuție. — Noi ne desfășurăm activita­tea­ în trei raioane. Un obiec­tiv principal din planul trimes­trului al IV-lea al acestui an îl constituie predarea celor 120 de apartamente în orașul Medgidia. La aceste blocuri, au fost mon­tate tîmplăria și geamurile, cre­­indu-se spații închise. Mai mult, am făcut de pe acum racordarea lor la centrala termică a cvarta­lului. Tot la aceste blocuri, cît timpul a fost favorabil, am in­tensificat lucrările de amenajări exterioare (drumuri de acces, ca­nalizări, alimentări cu apă, ten­cuieli de fațade etc.). — Și alte măsuri ? — Mai trebuie arătat că se află în curs de execuție lucrările pen­tru amenajarea depozitului cen­tral de materiale, a stației de preparare a betoanelor și morta­rului, în acest scop centrala de betoane va fi dotată cu o sursă de apă caldă, iar basculantele, care vor­ fi folosite la transportul betonului, vor fi termoiizolate. Aprovizionarea cu materiale de construcții pentru timpul iernii a început și sperăm că nu vom avea greutăți în această direcție. (Continuare în pag. a II-a) Concursul „Dialog la distanță“ Se aduce la cunoștința celor interesați că în ziua de 5 decem­brie a.c. va avea loc concursul „Dialog la distanță“ între regiu­nile Dobrogea și Galați în ca­drul emisiunilor-concurs organi­zate de Televiziunea română, în vederea promovării celor mai talentate elemente la acest concurs, se vor desfășura audieri de selecție în data de 17 octom­brie a.c. la casele raionale de cultură, iar în data de 21 octom­brie, ora 17, la clubul S.N.C. Doritorii pot participa la ur­mătoarele probe : — Soliști și soliste vocale de muzică populară; — Soliști și soliste Vocale de muzică ușoară ; — Soliști și soliste vocale de muzică cultă; — Povestitori, recitatori, citi­tori artistici; — Interpreți de muzică voca­lă, instrumentală, dansatori (bă­ieți și fete) pînă la vîrsta de 10 ani ; — Interpreți de muzică voca­lă, instrumentală, dansatori, po­vestitori (bărbați și femei) în vîrstă de peste 60 de ani. — Interpreți de muzică in­strumentală. Pentru informații suplimenta­re solicitanții se pot adresa la Casa regională a creației popu­lare, B-dul Republicii 39, tele­fon 1476 și 3348 — precum și din casele raionale de cultură. Dantelărie de oțel. Foto: Neaga Gh., coresp. SUBLINIERI Peste ceea ce trecem cu ușurință... Un fapt consumat mai de mult își păstrează și acum ac­tualitatea, sugerând el însuși pri­lejul unei luări de opinii. Intr-u­nul din blocurile noi situate în cvartalul Gara veche — izbutită înmănunchere de culori și linii arhitectonice ale Constanței — își făcuse loc o inițiativă lăuda­bilă și autentic gospodărească. Noii locatari hotărâseră să pa­­voazeze scările și holurile de la intrare cu reproduceri din ope­rele marilor maeștri ai penelu­lui. După alte cî­teva zile, întru­nite intr-un adevărat sfat gos­podăresc, femeile din cvartal au hatorit la rîndul lor să între­gească măsura luată așezînd — de la intrare și pînă la ultimul etaj — un brîu de ghivece cu flori. Frumosul intra treptat în viața cotidiană a noilor locatari. Efectul n-a întîrziat: holurile și scările — care din păcate mai sînt socotite pe alocuri un cîmp neutru — au devenit un bun comun, iar îngrijirea lor, o preocupare colectivă. Respectul pentru ordine și frumos s-a sta­tornicit treptat și printre micii locatari — copiii — gata atunci să-ți explice valoarea artistică a unui tablou, sau etalînd vaste cunoștințe de... horticultori. Acțiunea a rămas uitată și este încă necunoscută de locata­rii altor blocuri noi, întrebam, deunăzi, pe un factor de răs­pundere din cadrul Sfatului popular al orașului dacă nu tre­buia cumva urmărită și genera­lizată. Interlocutorul a răspuns afirmativ, dar a avut grijă să adauge că „oricum, e o proble­mă măruntă“ și că altele îi „re­clamă prezența“. Inițiativa — o valoroasă ma­nifestare de grijă față de avutul comun — se află și acum într-un nedrept anonimat. Ce-i drept, a planta cîteva tablouri pe pereții casei scărilor și a așeza sub ele ghivece cu flori, sunt treburi a­­parent mai... mărunte în raport cu — să zicem — acțiunea de modernizare a unei străzi. Dar cită­­ valoare are acest „lucru mărunt“ și, este alte probleme de etică cetățenească nu rezolvă dacă am trece mai puțin nepă­sători pe lângă „Ei“?! Trebuie să recunoaștem, așa­dar, că problema aceasta își me­rită un loc mai important prin­tre obiectivele gospodărești ale comitetelor de blocuri, de stra­dă și de circumscripție și a sfa­turilor populare înseși. Spunînd acestea ne gîndim la faptul că anual se dau în folosință mii de apartamente atât în Constan­ța cît și în celelalte localități din regiune. Păstrarea și buna gospodărire a acestui valoros fond locativ poate deveni preo­cuparea fiecărui locatar. Ar pu­tea fi împrumutată inițiativa statornicită în alte orașe din țară de a se crea, pe lingă fie­care bloc, colective de locatari — meseriași și tehnicieni — care să­ intervină operativ atunci cînd e vorba de înlocuirea unei garnituri la instalația de apă sau la cea termică, de efectuarea unei mici î’eparații la acoperiș, sau de amenajarea unui loc de joacă pentru copii. Sînt lucruri socotite pe nedrept mărunte, peste care trecem încă cu ușu­rință sau le lăsăm să se rezolve de la sine. Concluzia se impune singură: „mărunte“ sau „majore“ toate acestea sunt preocupări ale cetă­țeanului, pentru a căror rezol­vare se impune mai multă re­ceptivitate, mai multă solicitu­dine. Z. PETRESCU Despre stil și metodă în munca organizațiilor de partid DIALECTICA VIEȚII (II) In numărul din 28 septembrie, s-a inserat primul material cu acest titlu în care se vorbea de acțiunea întreprinsă de către co­mitetul de partid din cadrul C.A.P. din Satu Nou pentru îm­bunătățirea muncii de pregătire a adunărilor generale ale organi­zațiilor de bază. Mărginind-o însă numai la o ședință de co­mitet, îa care s-a analizat modul cum se pregăteau adunările, ac­țiunea, cum era și firesc, nu pu­tea da roadele dorite. Aceasta era de fapt și teza de bază a mate­rialului precedent. Pronostic. 1 Cînd lucrurile au ajuns la cu­noștința comitetului, unii tova­răși își manifestau îndoiala că lipsurile arătate și-ar pune pe­cetea, în chip nefavorabil, pe modul cum se vor desfășura a­­dunările. — Ce pronostic!... Să fie oare în chip fatal exact ? De ce n-ar fi, adică, dimpotrivă ?! — spu­neau ei. Și, uite-așa, tot rezol­­vînd în chip hamletian „dilema“, veni sorocul ținerii adunărilor pe luna septembrie. Cum s-au desfășurat ele și ce concluzii se pot trage de aici ? în primul rînd, vom arăta că toate s-au ținut la data planifi­cată. Nimănui nu i-a trecut prin gînd că ar fi fost mai bine să fie aMlate adunările, dacă nu s-au putut întruni toate condi­țiile bunei lor desfășurări. Așa s-a ajuns ca la discuții să par­ticipe între 3 și 5 tovarăși, iar ca măsuri să fie adop­tate niște planuri cu un ca­racter general. în ceea ce pri­vește conținutul discuțiilor, nici vorbă de o analiză politică a­­ muncii în domeniile analizate, vorbitorii mărginindu-se la cî­­teva reflecții pur administrative. Parcă nu era vorba de adunări de partid, ci de consfătuiri de producție. Care sunt cauzele ? Cauze pot fi multe, pentru care unele adu­nări sau ședințe se desfășoară sau nu cum trebuie. Printre aces­tea, se numără calitatea refera­tului prezentat ca bază de dis­cuții, poziția combativă și plină de răspundere (sau invers) a par­ticipanților, pregătirea sau ne­­pregătirea celor care trebuie să ia cuvîntul etc. în ceea ce pri­vește desfășurarea adunărilor de la Satu Nou, se poate afirma că aici au fost întrunite în chip ne­gativ toate cele de mai sus. Pen­tru exemplificare, vom lua adu­narea care, dacă ar fi fost pre­gătită cum trebuie, putea să re­zolve probleme foarte importan­te ale muncii de­­ partid din a­­ceastă cooperativă de producție : adunarea organizației de bază din brigada hortiviticolă. Despre referate și... încă Geva Referatul: „Cum se realizează planul financiar la grădină măsurile luate pentru buna des­și­fășurare a recoltării și vinificării strugurilor“ nu a fost lucrat de un colectiv, ci de un singur om — brigadierul hortiviticol. Din această cauză, în el se face doar o trecere în revistă a rezultatelor economice și unele reflecții ad­ministra­tiv-tehniciste. Nici un fel de referiri la modul cum au contribuit comuniștii, organiza­ția de partid prin mijloacele po­litice specifice muncii de partid, la realizarea obiectivelor propu­se. De asemenea, nimic de lip­surile ce s-au manifestat în ac­tivitatea acestora și care se re­flectau în rezultatele obținute de brigadă. E limpede că referatul nu putea nici să tragă vreo con­cluzie concretă de viitor cu pri­vire la munca de partid pentru remedierea lipsurilor. Și, la grădină, cu toate că, în general, C.A.P. din Satu Nou este o cooperativă puternică, cu bune rezultate în multe domenii de muncă (anul acesta, a obținut o producție medie de 3.512 kg de grîu la ha, iar producția de lapte ajunsese la data discuției la 2.200 litri pe cap de vacă furajată cut era angajamentul pentru între­gul an) sunt destule deficiențe. Așa, de pildă, la, cartofii timpu­rii, din cauza neatenției la faro­­rizare, au întîrziat recoltarea și livrarea lor, ceea ce a dus la un important deficit: la roșii, din cauza calității slabe, s-a realizat un preț mediu mic la vînzare, iar la pepeni, din cauze asemănă­toare, din venitul de 70.000 lei planificat, s-au obținut numai 53.351 lei. Scriind aceste rînduri, parcă-i văd pe unii tovarăși de la Satu Nou spunînd : „Ei, redactare, ne critici dar cum era mai bine să procedăm nu arăți. Nu prea se văd „elementele politice“ de care faci atîta caz...“ Răspund antici­pat prin două exemple din mai multe posibile : 1. Politic ar fi fost, de pildă, ca referatul să ri­dice problema roșiilor aproxima­tiv, în modul următor : De ce s-a obținut un preț mic la vînzare ? Pentru că la cules și la sortare s-a dat dovadă de o neglijență condamnabilă. Acolo, au lucrat și comuniștii X, Y, Z, care au rămas pasivi față de lipsuri, iar biroul organizației nu s-a ocupat de instruirea agitatorilor mem­bri de partid și din activul fără de partid pentru a face o agi­tație vie pentru calitatea muncii. 2. Problema roșiilor putea fi extinsă în referat și la eficiența modului cum au fost cultivate ele. Organizația ar fi putut să-și spună cuvîntul aici, cu atît mai mult, cu cît se știa că la re­centa plenară a Comitetului re­gional de partid cu activul, pre­(Con­tinne în (as. a II-a)

Next