Dobrogea Nouă, iunie 1966 (Anul 19, nr. 5538-5563)

1966-06-10 / nr. 5546

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XIX nr. 5546 Vineri 10 iunie 1966 4 pagini 25 bani Start în noua campanie Deși pregătirile în vederea începerii noii campanii de fa­bricație la Fabrica de conser­ve „Munca“ din Ovidiu erau pe sfîrșite, echipe de munci­tori de diferite meserii lucrau intens la ultimele retușuri ca­re mai rămăseseră de făcut ici-colo, făceau probe la dife­rite instalații ieșite din repa­rație pentru a se convinge ast­fel încă o dată că aceste mo­derne utilaje care compun li­niile de fabricație din hala cea mare a fabricii vor func­ționa normal în toată perioa­da campaniei. Undeva în hală, un grup de ingineri și tehnicieni, împreu­nă cu tovarășul Gheorghe Io­­nescu, inginerul-șef al fabricii, recepționau ultima linie de fa­bricație, verificînd punct cu punct toate angrenajele. — Sîntem în ajunul campa­niei de fabricație a conserve­lor — ne-a declarat inginerul­­șef, după ce a terminat recep­ția. Pot să afirm că la ora ac­tuală toate liniile de fabricație sunt puse la punct. Așa că, o dată cu sosirea primelor can­tități de materii prime, vom putea trece la lucru cu toate forțele. După cum e firesc, a completat dînsul, nu putem fi liniștiți pînă nu vedem intra­în Jt._____--------------- --------­VK Vil J ttl­Cț'tttil'c VUU11S­HWtUlW-pile. Tot de la dînsul am aflat că pentru a asigura buna func­ționare a liniilor de fabricație în toată perioada campaniei, colectivul de muncă al fabricii a luat o serie de măsuri. Pe baza deficiențelor constatate în sezonul de fabricație al a­­nului trecut, paralel cu repa­rațiile executate, asupra linii­lor de fabricație a conservelor s-au adus o­ serie de modifi­cări menite să conducă la îm­bunătățirea procesului tehno­logic de fabricație. La linia de roșii în bulion, de pildă, s-a construit o mașină de spălat care va asigura în prealabil o spălare perfectă a roșiilor, evi­­tînd astfel anumite deficiențe care se iveau ulterior la pro­dusele finite. De asemenea, s-a construit o bandă de sortare care, prin dimensiunile sale, permite selecționarea în bune condițiuni a roșiilor. Cele care corespund calitativ se dirijea­ză la roșii în bulion, iar cele deformate și strivite merg la liniile de pastă. îmbunătățiri funcționale s-au adus și la li­niile de pastă „Titan“, unde sistemul de scurgere a apelor de spălare prezenta anumite deficiențe. La canalizarea exis­tentă de eliminare a apelor care rezultă de la transportul hidraulic și spălarea roșiilor se iveau dese înfundări, care stagnau procesul de fabricație. Pentru a rezolva definitiv pro­blema înfundărilor, la ambele linii au fost montate conducte cu diametrul de 30 cm, ceea ce va permite eliminarea în bune condiții a apelor rezi­duale. La linia de suc de roșii, s-a îmbunătățit sistemul de transport al recipientelor. Pen­tru a evita de transportat ruperea lanțului recipiente, la mijlocul liniei, s-a montat un variator de viteză care preia jumătate din sarcina motoa­relor suprasolicitate pînă a­­cum, asigurînd astfel funcțio­narea normală a liniei. Toate aceste îmbunătățiri a­­duse liniilor de fabricație, îm­bunătățiri la care și-au adus contribuția în mod deosebit strungarii Ion Haidu și Tra­­ian Manura, sudorii Ion Nanu și Enciu Manea din cadrul a­­telierului mecanic de întreți­nere, regiorii Ion Rîmniceanu și Metin Abibula și alții, pre­cum și alte măsuri care au fost luate vor asigura fără îndoia­lă buna reușită a campaniei de fabricație a conservelor, în prezent, față de pregătirile fe­brile care au avut loc în toate compartimentele de muncă ale fabricii, se poate declanșa fără nici o reținere startul în noua campanie de fabricație a con­servelor de legume și fructe. Există toată certitudinea că acest start va fi încununat de succese, așa cum de altfel a dovedit-o în fiecare an colec­tivul de muncă al fabricii de la Ovidiu. G. KAIALI OVIDIU Festivaluri cinematografice Mamaia-iunie 1966 „Imaginația în serviciul Sub această deviză, care ex­primă cu sinceritate și căldură aspirațiile și pasiunea tuturor celor ce practică și îndrăgesc cinematografia de animație, „Pe­licanul alb", simbolul Mamaiei festivaliere, va găzdui după ul­timul gong al competiției româ­nești, întrecerea mondială a ar­tiștilor filmului de animație. A­­ceastă întrecere se va desfășura de la 24 la 28 iunie, dimineața în sala „Republica" din Con­stanța, iar seara în amfiteatrul in aer liber de la Mamaia. Ea va avea loc ca o permanență artistică internațională, din doi în doi ani, alternînd cu Festi­valul de la Annecy (Franța), si­­tuînd astfel în fiecare din anii pari centrul mondial de anima­ție în România. Și-au anunțat prezența în com­petiție, cu producții de desen animat, păpuși, cartoane decu­pate și diferite alte genuri de animație, un număr de 26 de țări printre care Franța, U.R.S.S., R. P. Chineză, Polonia, Suedia, R.D.G., Canada, R.S. Cehoslova­că, Norvegia, Olanda, R.P. Un­ omului umanității“ gară, Cuba, Spania, Anglia, S.U.A. Cinematografia românească va fi prezentă cu o selecție dintre cele mai recente producții rea­lizate de cineaștii de la „Anima­film“, studioul nostru speciali­zat în realizarea filmelor de ani­mație și publicitate. Un juriu internațional în componența că­ruia au fost invitate personali­tăți de specialitate și care nu­mără printre membrii săi pe John Halas (Anglia), președinte al Asociației Internaționale a Filmului de Animație (A.S.I.F.A.), deținător a­l festivalul de la Mari Premii­ la Grimault (Franța), Veneția, Paul membru al Consiliului A.S.I.F.A. și rea­lizator de filme, Bruno Boz­­zetto (Italia), realizator, deți­nător al unor Mari Premii la Veneția, Milano, Annecy, Mul­house, Viena etc., Ivan Ivanov- Ion MIHU, redactor-șef al publicației „România­film“ (Continuare în pag. a II-a) PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A GRUPULUI DE ZIARIȘTI ITALIENI Joi dimineață, tovarășul Nico­­lae Ceaușescu, împreună cu to­varășul Paul Niculescu-Mizil, a primit un grup de ziariști ita­lieni alcătuit din Giusseppe Boffa de la ziarul „l’Unità“, Franco Bertone de la revista „Rinascita“, Cesare Pillon de la revista „Vie Nuove“, Augusto Livi de la ziarul „Paese Sera“ și Sergio Mugnai, corespondentul ziarului „l’Unità“ la București, care a făcut o vizită în țara noastră. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a înfățișat activitatea și preocupă­rile partidului în legătură cu în­făptuirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R., a vorbit des­pre probleme actuale ale vieții internaționale și a răspuns la în­trebările ziariștilor. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, tovărășească. La primire, a participat tova­rășul Sion Bujor, șeful Secției Presă și Edituri a C.C. al P.C.R. In timpul cît s-au aflat în țara noastră, ziariștii italieni au vi­zitat obiective industriale și a­­gricole, șantiere de construcții, instituții economice și culturale centrale, s-au întîlnit cu mun­citori, țărani, intelectuali, repre­zentanți ai organelor locale de partid și de stat, personalități ale vieții culturale. Din experiența muncii politico-educative Flori are inițiativei creatoare în fabrici și uzine, în unitățile agricole so­cialiste, pretutindeni, organele și organizațiile de partid au la îndemînă o mulțime de forme și mijloace pentru desfășurarea unei susținute activități politico-educative. Cele mai bune re­zultate se obțin atunci cînd în această activi­tate se manifestă inițiativă creatoare pentru or­ganizarea de acțiuni concrete, legate de sarci­nile majore ce stau în fața colectivelor din uni­tățile respective, la fiecare moment dat, în cele ce urmează, vom căuta să redăm din experiența acumulată în acest sens în unele or­ganizații de partid din orașul Constanța și re­giune. „Bun pentru campanie". La brigada nr. 11 a S.M.T. Chirnogeni se fac ultimele verificări combinelor și preselor de balotat paie. Marele pedagog angajări noi, conducerea șantie­rului, împreună cu comitetul de partid, a hotărît calificarea la locul de producție a numărului necesar de sudori. Aceștia pu­teau fi luați din rîndul tinerilor absolvenți ai școlii profesionale. Concret era vorba de a organiza calificarea în a doua meserie a unui număr de circa 50 de tineri, care, trecînd să lucreze la su­dură, trebuiau să urmeze și cursurile teoretice de calificare. Stabilirea nominală a acesto­ra, obținerea numărului cores­punzător de tineri care au optat pentru noua calificare a fost o treabă relativ ușoară. Necazurile au venit abia după cîtva timp de la trecerea lor la sudură. Greutățile inerente începutului, faptul că unii sudori calificați nu le dădeau ajutorul necesar „ucenicilor“ (cum li se spunea adesea în glumă) i-a determinat pe cei mai puțin hotărîți dintre ei să dea înapoi. „De ce să nu fiu Încadrat la meseria pentru care am deja calificare ? — spu­neau aceștia. Aici și cîștigul este mai mic, deocamdată, iar pe dea­supra trebuie să dau și cea mai mare parte din timpul liber pen­tru a lua parte la cursurile teo­retice“. Mulți dintre ei chiar fă­cuseră cererea de a fi trecuți la meseriile inițiale. — Situația era, într-adevăr, grea — spunea deunăzi tovară­șul Vasile Silea, secretarul co­mitetului de partid. Viața ne a­­răta că în munca noastră poli­tică la sudură lucrurile ședeau prost și pentru că nu am știut să prevedem greutățile. Acum Către sfîrșitul anului trecut, sporirea sarcinilor ce reveneau Șantierului naval Constanța din planul construcțiilor navale pe anul 1966 a creat necesitatea creșterii efectivului de sudori de care dispunea. Cum această pro­blemă nu putea fi rezolvată prin trebuia să trecem examenul. Ne­voia de noi sudori era imperioa­să. In nici un caz nu puteam da înapoi în acțiunea de recalifica­re începută. Totul era însă de a vedea care au fost aici lipsurile noastre și mai ales să găsim cele mai bune mijloace de a recîștiga încrederea și hotărîrea pentru calificarea în cea de-a doua me­serie a tuturor celor ce voiau să abandoneze. Soluția era să ori­entăm tocmai in acest sens în­treaga muncă politico-educativă a organizației de partid de la su­dură, pînă la rezolvarea proble­mei. Și, uite așa, am reușit să ne calificăm sudorii de care a­veam nevoie, mulți dintre aceș­tia ajungînd în prezent meseriași cărora li se poate încredința ori­ce lucrare. — Concret, cum s-au petrecut lucrurile ? — In primul rînd, am îndru­mat comuniștii de la sudură să-i înconjoare cu atenție și solicitu­dine pe acești tineri, să-i ajute mai mult practic în timpul lu­crului, pentru a învinge greută­țile inerente. Trebuiau determi­nați, de asemenea, sudorii cali­ficați care nu aveau o atitudine corespunzătoare față de „uce­nici“ să și-o schimbe ; comuniștii cu mai multă autoritate la su­dură, în frunte cu Ionescu Va­sile, secretarul organizației de partid de aici, Spătaru Ion, Bar­bu Ion, Gherdagi Uzeir și alții, și-au luat cîte 3—5 tineri, care manifestau mai multă descura­jare, pentru a discuta sistematic cu aceștia, a se insufla încrede­rea in forțele lor, dorința de a duce la capăt angajamentul luat; A. TANASÜICA (Continuare in pag. a III-a) File de carnet COMUNA­I CA O FLOARE Mi-au plăcut întotdeauna oamenii gospodari, oamenii cu inițiativă și îndrăgostiți de frumos. Ori de cîte ori am a­­vut ocazia să întîlnesc aseme­nea oameni, m-am oprit cu ei, le-am admirat pasiunea și priceperea cu care din resurse locale și din inițiative proprii, caută să-și transforme așeză­rile, să le gospodărească, să le facă din ce în ce mai frumoa­se. Sînt foarte multe locuri unde poți întîlni astfel de oameni, aproape peste tot, locuitorii sa­telor noastre se află într-o con­tinuă întrecere, într-un dialog la distanță am putea spune, în care fiecare angajează tot ceea ce este mai frumos și bun pe plan gospodăresc, din dorința de a cîștiga competiția edili­tară. O asemenea dorință s-a statornicit și la deputații sfa­tului popular, la locuitorii co­munei Mihail Kogălniceanu din raionul Medgidia, unde lu­crările de gospodărire și înfru­ Viorel CHIURTU (Continuare în pag. a II-a) Rezerve nevalorifi­cate în sectorul creșterii animalelor Unitățile agricole din raionul Negru Vodă au dovedit, prin recoltele mari ce le-au obținut în fiecare an, că au dobîndit o valoroasă experiență în do­meniul producției vegetale. A­­cest lucru este îmbucurător, fapt pentru care mecanizatorii, brigadierii, cadrele tehnice, muncitorii din gospodăriile de stat și cooperatorii merită toa­te laudele. Care-i în schimb si­tuația în sectorul creșterii a­­nimalelor ? De cunoașterea a­­cestei situații și stabilirea ce­lor mai eficiente măsuri s-a ocupat recenta plenară a Co­mitetului raional de partid cu activul său. S-a desprins din analiza făcută, ca și din dis­cuțiile celor ce au luat cuvin­­tul, că datorită măsurilor luate de biroul Comitetului raional de partid, hotărîrii cu au antrenat organizațiile care de bază lucrătorii din sectorul zootehnic, au fost obținute în­tr-o serie de unități rezultate bune. Acest lucru a făcut ca la nivelul raionului planul la e­­fective să fie îndeplinit la lau­­rine și ovine. Rezultate bune au fost înregistrate și în ceea ce privește asigurarea efecti­vului matcă, îndeplinirea rit­mică a sarcinilor contractuale, micșorarea procentului de mor­talități. Privit în ansamblu, la nivelul raionului planul ii zootehnie e îndeplinit la mulți indicatori. Care-i în schimb situația într-un șir de unități agricole ? Analiza a scos în evidență, alături de e­­forturile depuse în unele uni­tăți, și rămînerile în urmă ce se întîlnesc în altele. Așa, de exemplu, la Tătaru, Negru Vodă, Cumpăna, Bărăganu, u­­nități cu un puternic sector zootehnic, nu s-a realizat pla­nul la taurine. De asemenea, și la alte specii, în numeroase unități planul matcă n-a fost realizat. Dar nu numai atît. In multe cooperative de produc­ție și gospodării de stat, efec­tivele matcă în loc să crească, cum era și normal, au scă­zut ( ! ? !). Lipsa de evidența, slaba preocupare a multor con­duceri de unități au influen­țat asupra acestui fapt. Că există puțină preocupare în acest sector, aceasta rezultă și din următorul fapt: din în­tregul efectiv de vaci, doar 32 la sută au vîrsta de 3-5 ani, majoritatea — 40 la sută depă­șind 7 ani, cînd este bine cu­noscut că în mod normal după această vîrstă curba lactației scade accentuat. Dacă s-ar fi privit problema în perspec­tivă, atunci s-ar fi acordat o mai mare atenție creșterii și furajării tineretului animal, care fără îndoială ar fi schim­bat situația producțiilor din UNITĂȚILE AGRICOLE DI­ RAIONUL NEGRU VODĂ zootehnie. Rămîi contrariat cînd vezi cum­unități ca Tă­tarii, Limanu, Straja și altele, care acordă o mare grijă ro­tației culturilor, fertilizării so­lului, producerii semințelor, într-un cuvînt privesc în perspectivă producția vegetală, procedează cu totul altfel în sectorul creșterii animalelor. La Tătaru, de pildă, în ultimii 6-7 ani s-a acordat o insufi­ficientă atenție creșterii tinere­tului, viitoarea matcă de mîi­­ne, cum obișnuiesc să spună crescătorii de animale. Atît ing. M. Bartha, cît și preșe­dintele cooperativei agricole, Menat Sădi, s-au mulțumit cu faptul că au realizat în ultimii 2-3 ani 2.500 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Ce va fi peste 2-3 ani, cînd întregul efectiv de vaci va trece de 7-3 ani și cînd în mod firesc pro­ducția scade, asta puțin îi in­teresează. Același lucru e va­labil și pentru Motoi Ion, pre­ședintele de la Negru Vodă, Lupescu Ion de la Biruința, Radu Ilie de la 2 Mai etc. Analizînd situația existentă în unitățile agricole din raio­nul Negru Vodă, descoperi și alte deficiențe.. Fie că se a­­cordă puțină atenție selecției, furajării și îndrumării îngri­jitorilor, fie că lipsește de cele mai multe ori controlul, toate acestea duc la neîndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan. O practică cu totul necores­punzătoare care a dus la ne­cunoașterea în permanență a situației și la imposibilitatea luării unor măsuri eficiente a constituit-o faptul că analize­le, atît la nivelul raionului, cît și al unităților s-au făcut la ge­neral. Ca urmare și măsurile au fost stabilite tot la general, efi­ciența acestora necunoscîndu­­se. Organizarea științifică a producției cere cunoașterea a­­mănunțită de către fiecare Ștefan MIHAI (Continuare în pag. a III-a) ---------------­------------- îl LA BIBLIOTECA CELOR MICI talentului Sub lumina reflectoarelor, în sălile pline de emoție, am văzut deseori apărînd cu gra­ție și dezinvoltură talentele ti­nerei generații. La fiecare car­naval, în acel orășel de vară al copilăriei fericite care este tabăra de la Năvodari, zeci de talente cu cravate roșii se în­treceau în cîntec, joc și voie bună. Pe estradele improvizate între mare și arborii parcuri­lor, la Costinești, la Techir­­ghiol, copiii demonstrau vir­tuți artistice remarcabile. La flăcările jucăușe ale focurilor de tabără, recitările și cînte­­cele scoteau exclamații de ad­mirație. Mugurii talentului au fost G. OCTA­VIAN (Continuare în pag­­i­n-a)

Next