Dobrogea Nouă, aprilie 1967 (Anul 20, nr. 5797-5822)
1967-04-01 / nr. 5797
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XX nr. 5797 Sîmbătă 1 aprilie 1967! 4 pagini 25 bani Pentru „Dialogul la distanță" Pregătirile în vederea marii confruntări dintre forțele artistice ale regiunii noastre și ale regiunii Bacău sînt în toi. Mîine dimineață, la sala „Fantasio“ și la liceul de muzică, își vor demonstra talentul și măiestria artistică (în vederea unei acecții preliminare) numeroși soliști vocali de muzică populară și ușoară, soliști instrumentiști, tinere speranțe. De o săptămână, sub bagheta dirijorului Boris Cobasnian, un ansamblu coral de peste 120 persoane a început repetițiile. Scontîndu-se pe multitudinea talentelor existente în rîndul oamenilor muncii din întrepunuiclile și instituțiile constănțene, se presupune că acest ansamblu va crește numeric. Pentru cei interesați, anunțăm că se pot prezenta, zilnic, la clubul S.N.C., între orele 17,00 și 19,00, în sala de la etajul II. f Construcția noului dig de larg din portul Constanța, care a ajuns la o lungime de 1.931 de metri. La construcția digului s-au folosit 2.700.000 tone de piatră și 6.678 de stabilopozi. Cu planul trimestrial îndeplinit Asigurînd aprovizionarea ritmică a întreprinderilor socialiste din agricultură, lucrătorii întreprinderii de aprovizionare nr. 9 Ovidiu și-au îndeplinit, cu 3 zile înainte de termen, planul pe primul trimestru al anului. La data de 28 martie, planul la aprovizionare era depășit cu 4,542 milioane lei, iar la desfacere cu două milioane lei, în prezent, ca urmare a bunei aprovizionări cu piese și materiale, S.M.T.-urile au executat reparațiile la 80 la sută din combine și la toate presele de balotat paiele. Vizita în Republica Socialistă România a unei delegații de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria La invitația Comitetului *... mânat a Consiliului ;la Mină >•’*'în a doua jumătate a lunii : > • : i- 1 guvernamentală a Republicii kv'orășul Todor Jivkov, prim-seci .. . Comitetului Centralului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România, SOSIREA TOVARĂȘULUI LUIGI LONGO LA BUCUREȘTI La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, De Ia sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a pretar general al Comitetului Central al Partidului fost întîmpinat de tovarășii Nicolae Ceaușescu. Comunist Român, vineri seara a sosit la București, Emil Bodnaraș, Mihai Dalea, de șefi de secție la intr-o vizită de prietenie, tovarășul Luigi Longo, C.C. al P.C.R., activiști de partid, secretar general al Partidului Comunist Italian. (Agerpres) IRIGAȚIILE-ploi dirijate de oameni In documentele de partid și de stat este subliniată ca sarcină deosebit de importantă pentru sporirea producției agricole, extinderea mecanizării, a chimizării și a irigațiilor. Ca urmare a măsurilor întreprinse în regiunea noastră, sarcinile trasate de partid în domeniul irigațiilor sînt traduse în fapt. Peste tot, in satele Dobrogei, oamenii muncii, îndrumați de organele și organizațiile de partid, se avîntă cu entuziasm spre a pune în valoare rezervele existente de sporire a producției agricole, captează izvoare și construiesc baraje, amenajează noi suprafețe pentru irigat, chibzuiesc ca adevărați gospodari, în vederea îndeplinirii propriilor hotărîri. Recent, redacția noastră a organizat la Macin, o discuție la masa rotundă, avînd drept temă irigațiile, la care au participat specialiști, brigadieri, președinți de cooperative agricole, activiști de la uniunea cooperatistă, cu care prilej s-au desprins concluzii ce vor trebui să stea în atenția tuturor acelora care se ocupă practic sau îndrumă activitatea în domeniul irigațiilor. Numai cu apă, nu se obțin recolte sporite Și de această dată, cu prilejul discuției organizate în raionul Măcin, a fost infirmată părerea greșită a unor lucrători de pe ogoare, potrivit căreia recolte mari în cultură irigată se obțin numai cu apă, aceasta dată oricum și oricînd — în unitatea noastră — arăta MARIN CORCEA, președintele cooperativei agricole din Traianu — se practică de aproape 8 ani irigarea culturilor și, cu fiecare an, ne-am convins că apa nu-i totul. Am extins culturile irigate pe 270 ha, iar în acest an, se vor adăuga celor existente încă o sută. Anul trecut, pe 80 de ha, am realizat o producție medie la porumb de 8.500 kg, iar la sfeclă — 41.000 kg, dublu, comparativ cu suprafețele neirigate. — Aminteaț aici că, deși rezultatele sunt mulțumitoare, totuși, ele nu se datoresc în exclusivitate apei folosite. — Da, repet, recoltele sporite nu se obțin numai cu apă. Noi ne-am preocupat ca terenul să fie bine pregătit, îngrășat, iar lucrările de întreținere la porumb și sfeclă să fie aplicate la timp și de calitate. Anul trecut, pentru porumb H.D. 409 folosit în cultură irigată, am asigurat o densitate de 45.000 plante la hectar, iar pe întreaga suprafață am aplicat, de asemenea, 4 prăștte mecanice și 5 manuale. Ne-am convins, de asemenea, că, în culturile irigate, o mare eficiență are folosirea îngrășămintelor organice combinate cu cele chimice. Iată, așadar, că dacă în urmă cu cîțiva ani, la Traianu, ca și în alte unități, oamenii nu găseau explicația realizării unor producții mici la culturile irigate, considerînd că apai totul, acum aț învățat să folosească în complex toți factorii de care plantele au nevoie. — Ar fi interesant să ne arătați, dacă în anul trecut ați folosit în mod judicios apa la irigații. — Din lipsa conductelor necesare și deoarece schimbul doi, organizat de noi pentru irigatul de noapte, n-a lucrat cu toată capacitatea, noi am reușit să dăm doar pe jumătate a doua udare. Brigadierul GH. ONOFREI, prezent și el aici, ar putea da mai multe explicații, deoarece el se ocupă în exclusivitate de irigații. —- Ce părere aveți, tovarășe Onofrei ? — Așa este. Deși am avut puține aspersoare, nu le-am exploatat la maximum, zi și noapte, iar ca urmare a acestui fapt, 100 de ha amenajate n-au fost folosite pentru scopul propus, iar la culturile însămînțate pe cele 170 ha, n-am reușit să dăm în întregime două udări. Pentru anul acesta, avînd, de altfel, condiții mai bune, vom organiza munca cu mai mult simț gospodăresc. Pe această temă, și-au spus părerea și alți participanți la discuție. NICOLAE PUȘCUȚĂ, președintele cooperativei agricole din Pecineaga, arăta : — O udare în plus ne-a adus anul trecut sporuri de recoltă, în medie, la hectar, de 3.000 kg la porumb, 25.000 kg la sfeclă și 4.000 kg la lucernă. — La noi, la Turcoaia, a intervenit în discuție brigadierul DUMITRU ADAM, anul trecut o parte din teren a fost arat primăvara, îngrășămintele au fost folosite cu mai puțin simț gospodăresc, iar în ceea ce privește irigatul, prima udare, la porumb, am aplicat-o în faza de înspicare, cînd normal la acea vreme trebuia să aplicăm cea de-a doua udare. — De ce se ajunge decalarea udărilor, în multate unități agricole cînd, de fapt, sînt cunoscute efectele negative ale acestei practici greșite? La această întrebare ne-a răspuns tovarășul ing. AUGUSTIN TODEA, vicepreședinte al Consiliului agricol raional: — Intr-adevăr efectele negative ale acestei practici greșite sunt cunoscute. Și pentru a răspunde la întrebare aș vrea să arăt că, uneori, lipsa de agregate suficiente a servit drept paravan pentru justificări. Toți spun ,,n-avem condiții“ — dar nimeni n-a analizat faptul că, în medie, un agregat n-a lucrat pe zi (în două schimburi) decât 12—14 ore, că durata unei udări a depășit 15—20 de zile. De ce se amortizează greu investițiile ? — Ca și la celelalte sectoare de producție, și la culturile irigate — arăta ing. VICTOR RUSU, de la cooperativa agricolă din Jijila, investițiile se amortizează rapid, în situația cînd se obțin recolte sporite. Altfel!... In cooperativa noastră, la cultura orezului, față de 4.000 kg la hectar, cum ne-am planificat, n-am realizat decit 3.370 kg. Cauzele ? Am semănat tîrziu (la sfîrșitul lunii mai), arătura a fost executată primăvara, iar o parte din parcele au fost finisate la întîna plane. Am investit în orezărie, anul trecut, 660.000 lei. Față de producția realizată, însă, investițiile s-au amortizat într-o foarte mică măsură. La Traianu, s-a realizat, anul trecut, un kilogram de orez cu 10,05 lei, la Pecineaga, producția n-a depășit 600 kg la hectar, iar la cooperativa agricolă din Măcin, deși orezăria a fost în primul an de exploatare, s-au realizat cu 1.440 kg la hectar mai puțin decât prevedea planul. Din discuții, s-a desprins că vinovați nu sunt numai producătorii de orez, ci și organele care colaborează la această acțiune. — Avem condiții să extindem, în viitor, tot mai mult suprafața pentru culturile irigate — arăta tovarășul ing. VALENTINA ZAHARIA, de la cooperativa agricolă din Măcin. An de an, paralel cu extinderea suprafețelor, am introdus plante noi în cultura irigată : legume, porumb, orez, lucernă. Și noi întîmpinăm greutăți mari cu cultura orezului. Cele 59 ha de orezărie s-au amenajat, anul trecut, primă- Ing. Șt. MIHAI (Continuare în pag. a II-a) O sarcină de primă actualitate RENTABILIZAREA PRODUCȚIEI Pentru anul 1967, uzina noastră este prevăzută cu o sarcină de rentabilitate de 19 la sută și un beneficiu de 13.500.000 lei. Deși sîntem o unitate rentabilă, avem încă multe produse care se execută la un preț de cost mai mare decit prețul de vînzare, adică în mod deficitar. De pildă, din numărul total de 274 repere prevăzute în planul nostru de producție, 123 repere sunt nerentabile, generînd o pierdere de peste 2.700.000 lei. în lumina sarcinilor izvorîte din Plenara C.C. al P.C.R. din 21-23 decembrie ,și a indicațiilor primite pe plan departamental și regional, în cadrul uzinei noastre s-a format un colectiv de specialiști care analizează, în prezent, resursele pentru a elimina aceste situații anormale. în activitatea sa, comisia a antrenat și muncitori fruntași cu experiență, maiștri, șefi de secții și, ținînd cont de o serie de propuneri ale comitetului de partid și ale organizațiilor de masă din uzină, a analizat, pînă în prezent, 83 repere, din care s-au rentabilizat complet 42 și în mod parțial 21 de repere. Valoarea recuperată prin rentabilizarea totală și parțială a produselor este de peste 700.000 lei. Orientîndu-se asupra fiecărui produs analizat, comisia a urmărit: reducerea consumului de metal la piesele cu adaosuri mari de prelucrare, folosirea de înlocuitori, fără a dăuna calității produselor. Acțiunea de rentabilizare a produselor s-a reflectat deja pozitiv în rezultatele obținute de uzină pe linie de preț de cost. Astfel, în primele două luni ale anului, suma economiilor peste plan obținute prin reducerea prețului de cost la întreaga producție marfă se ridică la 159.000 lei. In uzina noastră mai există, însă, rezerve însemnate care ar putea conduce la creșterea productivității muncii și rentabilizarea producției. Aprovizionarea unor locuri de muncă, de pildă, nu se face în toate cazurile din primele zile ale lunii, din care cauză forța de muncă nu e folosită îndeajuns, iar în prima decadă producția obținută este mult sub nivelul producției din ultima decadă. Folosirea timpului de lucru, de asemenea, este nesatisfăcătoare, înregistrîndu-se un număr mare de absențe nemotivate. Numai pe primele două luni, s-au înregistrat peste 2.300 ore-om învoiri și absențe nemotivate, la care se adaugă pierderile de timp din cadrul celor 8 ore productive, întîrzierile de la program și prelungirea timpului afectat pentru servirea mesei. Un impediment în rentabilizarea unor produse îl constituie piesele din colaborare, al căror preț de achiziție este în unele cazuri mult mai mare decit, prețul de vînzare al produselor finite, deși unitatea noastră adaugă acestor produse un consum de muncă vie și materializată. Din experiența noastră a rezultat că, in unele cazuri, confecționarea unor subansamble în cadrul unității atrage după sine cheltuieli mult mai reduse, deși nu dispunem de tehnicitatea caracteristică unităților specializate. Astfel de cazuri avem cu capetele conductelor de irigații, cu tuburile de radiator etc. In această privință, ar fi indicat ca și organele centrale să orienteze lucrările de stabilire a prețurilor către unitățile specializate cu cele mai reduse costuri, în scopul rezolvării situației paradoxale expuse mai sus, care periclitează principiul de bază al cooperării. Avînd în vedere succesele obținute pînă în prezent în acțiunea de lichidare a pierderilor, precum și măsurile ce se preconizează a se lua în continuare pe linia organizării științifice a producției, colectivul nostru de muncă se va strădui să descopere noi rezerve interne, pentru ca în unitatea noastră să nu mai avem produse nerentabile. Petre CROITORU, șef serviciu plan și organizarea muncii la Uzina de reparații Năvodari In sectorul avicol al cooperativei agricole de producție din Jijila, raionul Măcin. Foto: G. CIOROBEA Cititi în pagina a 3-a r --------------- In strada Sănătății, în imediata vecinătate a stadionului ,,1 Mai“ din Constanța, sunt depozitate gunoaie. întrebarea este: ce părere au tovarășii de la I.C.A.S. despre... sănătate? a 13TA vescu Viva * O fi strada „Sănătății“. Insă nu pentru I.C.A.S., Că de treci pe aici, gunoiul Te-a și înhățat de... nas.