Dobrogea Nouă, mai 1968 (Anul 21, nr. 6133-6157)

1968-05-04 / nr. 6134

y \ \ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UN­IȚI-VA ! » Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu­­ Anul XXI nr. 6134 Sîmbătă, 4 mai 1968 4 pagini, 30 bani HOTIRI CU PLENARII C. C. AL II. C. I CHINTESENȚA SPIRITULUI PARTINIC A RĂSPUNDERII FAȚĂ DE POPOR încredere nețărmurită Traian MIHAI, președintele Tribunalului județean Constanța Recenta plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 22—25 aprilie 1968 a analizat și dezbătut documente deosebit de importante, în spirit critic și autocritic, cu multă com­bativitate și principialitate față de neajunsurile existente și, în același timp, cu un înalt simț de răspundere. Hotărârile plenarei cu privire la unele probleme actuale ale activi­tății internaționale a Partidului Comunist Român și cu privire la Se apropie semănatul orezului Ce măsuri ati luat? Convorbire cu ing. Gh. RĂDULESCU director adjunct al Direcției agricole județene De cițiva ani, o parte din cooperativele agricole, apar­­ținind județului nostru, care dispun de condiții optime, cul­tivă cu succes orezul, cultură care aduce anual venituri spo­rite cooperatorilor. In acest an, suprafața insămînțată cu orez va ocupa mai bine de 400 ha. In cadrul convorbirii avute cu tovarășul îng. Gh. Rădulescu, directorul adjunct al Direcției agricole județene, ne-am interesat de măsurile luate pentru ca, în acest an, producția la orez să fie la nivelul sarcinilor de plan.­ ­• Deși în județul nostru s-a dobîndit o experiență va­loroasă la cultura orezului, a­­nul trecut, producția a variat mult de la o unitate la alta sau chiar în cadrul aceleiași unități. După părerea dv., care ar fi principalele cauze care au influențat acest lucru ? — E drept, deși avem o expe­riență bună la cultura orezului, producția realizată nu este la ni­velul cerințelor. Anul trecut, de pildă, producția realizată la nivel de județ, a fost mult mai mică, comparativ cu ultimii ani. In timp ce la Oltina și Viile, producția depășește 4.000 kg la hectar, la Ciobanu și Gîrliciu, se obțin cu 1.300 kg și respectiv 1.300 kg la hectar mai puțin. După părerea mea, cauzele principale ale rea­lizării unor producții mici de orez sînt: întîrzierea lucrărilor de amenajare a suprafețelor noi și reamenajarea celor vechi, fapt care a influențat decalarea epocii optime de însămînțat; nivelarea parcelelor nu s-a făcut peste tot, influențînd răsărirea neuniformă a plantelor; neglijarea combate­rii pe cale chimică a buruienilor; întîrzierea recoltatului etc. — Pentru ca, în acest an, toate cooperativele agricole să realizeze producții mari de orez, ce măsuri au fost între­prinse ? — Noi ne-am dat seama, pe baza analizelor întreprinse, că nivelul producțiilor în orezarii este determinat chiar din toam­nă, de cînd se execută arăturile actinei. Pentru a preveni situația din anii anteriori, cînd o parte din suprafață se ara primăvara, am indicat cadrelor tehnice, con­siliilor de conducere, ca această lucrare să fie executată toamna, imediat după recoltat. De aseme­nea, anul acesta, reamenajările orezăriilor au fost efectuate din vreme, incit, în prezent, întreaga suprafață ce va fi însămînțată este pregătită. Au fost luate mă­suri privind asigurarea cantită­ților necesare de sămînță, din ca­re mai bine de 17 tone, adică 70 la sută din necesar, sunt din soiuri superioare. Au fost asigu­rate, de asemenea, cantitățile co­respunzătoare de ierbicide, nece­sare plivitului chimic, și 600 to­ne de îngrășăminte chimice, pe bază de azot, fosfor și potasiu. —• Pe linia instruirii oame­nilor și a generalizării expe­rienței înaintate, ați întreprins ceva i — încă din timpul iernii, noi am indicat specialiștilor din uni­tățile cultivatoare de orez să in­troducă, în planul de școlarizare, la invățămîntul agrozootehnic, lecții care să se refere, în mod deosebit, la agrotehnica acestei culturi și să insiste mai mult asu­pra cauzelor care au influențat diminuarea producției. De aseme­nea, specialiștii din aceste uni­tăți au fost instruiți, timp de 10 zile, pe plan central, cu cele mai noi metode de cultură a orezu­lui. Ne-am prevăzut, în plan, să organizăm vizite cu orezarii la cooperativele agricole din Oltina și Viile, unități care, an de an, se situează la un nivel fruntaș pe linia producției de orez, pentru a generaliza experiența pozitivă do­­bîndită aici. De asemenea, specia­liștii de la Direcția agricolă și de la D.I.F.O.T. vor asigura o îndru­mare competentă și operativă pe toată durata perioadei de vegeta­ție a culturii orezului, în așa fel ca, în toate cooperativele, în a­­cest an, producția să fie la nivelul fruntașilor. Șt. MIHAI Fabrica de ciment Medgidia Cuptoarele și morile de ciment ale fabricii funcționau normal, încadrîndu-se în parametrii pro­scriși. Realizările obținute atestă faptul că și în schimbul doi ele au mers în plin, fără nici o în­trerupere la fel ca­ in primul 1 reabilitarea unor activiști de par­tid, expunerea tovarășului Nico­lae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R. și președintele Con­siliului de Stat, la încheierea dez­baterilor privind dezvoltarea în­­vățămîntului în Republica Socia­listă România, sînt documente de o importanță covîrșitoare și con­stituie o garanție că țara noastră, avînd în frunte conducătorul săl­ încercat — Partidul Comunist Ro­mân — va obține noi realizări în opera de construcție a socia­lismului și va merge cu pași re­pezi spre culmi de civilizație u­­m­ană — societatea comunistă. Rezolvarea cu succes a proble­melor complexe pe care le ridică desăvîrșirea construcției socialis­te și crearea condițiilor pentru trecerea treptată spre comunism, fac mai necesară ea oricînd exis­tența unui puternic partid al cla­sei muncitoare, călăuzit de învă­țătura atotbiruitoare a marxism­­leninismului, în stare să-și ela­boreze linia politică generală co­respunzător condițiilor concrete din fiecare etapă, îndeplinindu-și pe deplin mi­siunea istorică pe care și-a asu­mat-o față de poporul român și conștient de înalta răspundere ce-i revine, partidul nostru per­fecționează neîncetat modalitățile prin care își exercită rolul con­ducător în societatea socialistă, în lupta pentru edificarea socialis­mului și creșterea bunăstării tu­turor oamenilor muncii. Partidul nostru este urmat de întreaga națiune cu dragoste și încredere nețărmurită, este recu­noscut de toți oamenii muncii drept conducătorul încercat al destinelor țării. In cele ce urmează, în legătură cu hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, privind reabilitarea unor activiști de partid, îmi îngădui să-mi ex­prim părerea personală și să a­­răt de la început că sunt întru to­tul de acord cu măsurile luate. Trebuie să subliniez că este un merit deosebit al partidului nos­tru, care, evidențiind mărețele realizări obținute în anii socialis­mului, de a arăta în mod deschis că în uriașa activitate de con­struire a noii orînduiri socialiste s-au manifestat lipsuri, s-au co­mis și greșeli. Este, de asemenea, un merit deosebit că partidul nos­tru a știut și știe să îndrepte lip­surile, să ia toate măsurile nece­sare pentru a asigura necontenit mersul înainte al țării. (Continuare în pag. a IlI-a) In slujba cetățea­nului Ing. C. PRIBOIU, vicepreședinte al Consiliului popular municipal provizoriu Constanța Documentele ultimei plenare a C.C. al P.C.R. au demonstrat, o dată în plus, sensul consecvent al politicii partidului de dezvoltare necontenită a democratismului so­cialist, democratism izvorît din (Continuare în pag. a IlI-a) I i II I i I Tovarășul Nicola­e Ceaușescu a primit pa TV Tamara Haita, membru al Biroului Politic Național al Partidului Democratic Doinea­, ministrul schimburilor din Duineea Vineri la amiază tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, primit pe N’Famara Iveita, mem­a­bru al Biroului Politic National al Partidului Democratic Guineez, ministrul schimburilor din Gui­neea, care se află in vizită in țara noastră în fruntea unei de­legații economice guvernamen­tale. șul La primire a luat parte tovară­Gheorghe Cioară, ministrul comerțului exterior. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă cor­dială, au fost abordate probleme privind dezvoltarea colaborării economice între cele două țări și unele aspecte ale situației inter­naționale actuale. (Agerpres) IN EDITURA POLITICA a apărut: PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN din 22-25 aprilie 1968 ( A­p­in­i 1» % Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la încheierea dezbaterilor privind dezvoltarea învățămîntului de cultură generală, profesional, tehnic și superior in Republica Socia­listă România. Informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la compoziția partidului, la întărirea continuă a rîn­­durilor sale și intensificarea activității de educare a comu­niștilor. Informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la activitatea organelor și organizațiilor de partid, de stat și obștești privind examinarea și rezolvarea scrisori­lor, sesizărilor și cererilor oamenilor muncii. Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la unele pro­bleme actuale ale activității internaționale a Partidului Co­munist Român. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la reabilitarea unor activiști de partid. Lucrarea a apărut în tiraj de masă. OPINII Ordinea în timp și în spațiu condiționează ordinea în idei Se știe că, în orice muncă, un factor deter­minant al succesului îl constituie sistemul de lucru. Acesta presupune o justă desfășurare în­­ timp și în spațiu, după anumită succesiune, intr-o anumită ordine, a acțiunilor corespunză­toare. Evoluția societății promovat in toate do­a­menii e concepția de or­ganizare, de stabilire a ordinei celei mai juste în timp și în spațiu. Pro­bă sunt sistemele mo­derne de organizare a producției, organizarea științifică a acesteia, fo­losind din plin cuceriri­le moderne ale științei: mecanizarea, automati­zarea, calculatoarele e­­lectronice, sistemele ba­zate pe fenomenul foto­­electric etc. Un exemplu tipic al conceptului de ordine îl constituie standardiza­rea industrială, caracte­rizată ca fiind o pîrghie de bază in organizarea logică și planificată a producției în socialism. Pe plan superior ordi­nei în timp sau în spa­țiu, se situează accepțiu­nea noțiunii de ordine în idei. Ordinea in idei este­ atributul de înaltă distincție a acelei mate­rii de supremă organi­zare, care este creierul uman. Pentru oamenii acti­­vînd în toate domeniile, d­ar în special pentru cei cu munci intelectuale, ordinea în idei este de o covîrșitoare importan­ță. în predarea cursuri­lor pentru învățămîntul de toate nivelele, in cercetarea științifică, în organizarea și conduce­rea unei întreprinderi sau a unei instituții, res­pectiv, a unei secții sau sector al acestora, re­zultatele bune sînt strîns legate de fundamenta­rea ordonată pe idei și de înlănțuirea justă a concluziilor rezultate din observații și deduc­ții. Dacă nu se respectă această trinitate dialec­tică a ordinei — ordinea în timp, cea în spațiu și cea în idei — dacă nu se duce o muncă ordo­nată și just planificată, cu o largă și pătrunză­toare prevedere spre viitor, suntem­ nevoiți să asistăm la apariția unor situații regretabile, cum ar fi, spre exemplu: o întreprindere nu-și res­pectă termenul de livra­re, o cooperativă agrico­la nu-și execută la timp insămințările, o institu­ție nu trimite la timp lucrarea așteptată de fo­rul tutelar etc. Sau pu­tem asista la următorul aspect: în același loc, este azi un geam, peste un timp geamul e trans­format in ușă, după un alt timp, aceeași ușă e transformată din nou in geam ș.a.m.d., după in­spirația de moment a directorului. Disciplina ordinei in idei se poate fundamen­ta în spiritul uman din fragedă tinerețe, prin­­tr-un proces intelectual mixt inductiv-deductiv, dar ceea ce o poate sti­mula, sub forma unui catalizator pozitiv al a­­cestui proces, este ordi­nea in timp și in spațiu. (Continuare în pag. a IlI-a) Prof. dr. docent Lucius SĂVEANU știu, rormi num­er­o oi, ce se mima Desfășurarea continuă a procesului tehnologic de fabri­cație și în schimburile de noapte constituie una din condi­țiile primordiale ale îndeplinirii ritmice, decadă cu decadă, a sarcinilor de plan. Aceasta este condiționată, însă, de o serie de factori ca: asigurarea asistenței tehnice și a mate­riei prime necesare fabricației la fiecare loc de muncă, prezenta și disciplina personalului de serviciu din schim­burile respective și funcționarea neîntreruptă și la întrea­ga capacitate a utilajelor. SÎNT RESPECTATE ACESTE DEZIDERATE ȘI IN SCHIMBURILE DE NOAPTE? Iată mobilul raidului între­prins de redacție, în schimburile II și III, în cîteva unități economice din județ. schimb: „La cuptoare — ne rela­ta maistrul Nicolae Chesler — am atins randamentul maxim“. Fișa de urmărire a producției realizate confirma cele spuse. Clincherul rezultat depășea în to­ UN RAID DE NOAPTE d­ar chiar și cantitatea realizată în schimbul de și. La morile de ciment, condiționate direct de bunul mers al cuptoarelor, reali­zările erau la fel de bune. De subliniat că nici calitatea produ­selor nu este neglijată în schim­burile de noapte. Ne-a convins de acest lucru prezența în secțiile productive, la ora vizitei, a tova­rășului Gheorghe Enache, șef de tură la laboratorul fabricii, care recolta probe de ciment și clin­cher pentru analize. Toate aces­tea sunt dovada concludentă respectării întocmai a dezidera­n­telor amintite mai sus și în schimburile de noapte, fapt ce duce la succese în producție. I. M. U. Medgidia Ca niciodată, la sectorul prelu­crări mecanice al întreprinderii, domnea o atmosferă de liniște. Oamenii care lucrau în schimbul trei puteau fi numărați pe dege­te. Ce se întimplase? Din lipsă de supraveghere, mulți dintre mun­citori părăsiseră locurile de mun­că din diferite motive. In tot sectorul nu exista nici un mais­tru sau măcar un șef de echipă. Consecința? Utilajele care tre­buiau să producă în­ schimbul trei erau în repaus. Aceasta înseamnă amortismente plătite pentru orele de staționare a utilajelor, produc­ție nerealizată la nivelul posibi­lităților și productivitate scăzută pe cap de muncitor. Nu mai vor­bim de pierderile tehnologice (re­buturi) rezultate din lipsă de su­praveghere și multe alte pierderi care afectează direct prețul cost. Cine răspunde de toate ae­­cestea? In primul rînd, conduce­ Gengel KAZALI (Continuare în pag­a III-a) in unitățile pe care le conduceți /// si;ii ni umil // si /// a­­ însemnări de la deschiderea unui mare șantier ai tineretului 0 pti 1 MUNCII într-una din diminețile a­­cestei primăveri, bogate în lumină, un grup masiv de e­­levi și tineri muncitori, au participat, într-o atmosferă festivă, la deschiderea unui șantier care nu peste multă vreme, va deveni un adevă­rat parc de odihnă. Freamă­tul, trepidația muncii, pe ca­re le-am simțit atunci, erau ale unui autentic decor apar­­ținînd noilor construcții, cu o vie participare din partea tinereții, doveditoare de e­­nergii. Lucrurile se petre­ceau întocmai ca în oricare mare șantier, numai că cei care lucrau acum, erau de data aceasta, tineri sau foar­te tineri și trebuie spus, nu cu multe ore în urmă, abia lăsaseră poate manualele de fizică, echerele și caietele sau alții abia își părăsiseră strungurile, bancurile și pu­pitrele de comandă. Toți păreau a se fi cunos­cut de mult timp. Ne închi­puiam că, poate aceiași tineri de azi, au plantat, cum ni s-a spus, cei peste 1.000 de ar­buști de la intrarea în oraș, sau poate s-au întîlnit în cu totul alte șantiere ale muncii patriotice. Aici însă, toți acești tineri, membri ai mai multor orga­nizații U.T.C. ale municipiu­lui, erau o prezență veselă, spontană și păreau obișnuiți cu zgomotul buldozerelor, cu lopețile și munca însăși. Des­chiderea acestui șantier a a­­dus în actualitate atmosfera tinerească și eroică a primu­lui obiectiv mare al tinereții de atunci — Bumbești-Live­­zeni. Printre cei prezenți la deschiderea șantierului și la arborarea festivă a drapelu­lui, pe un înalt pavilion, am întîlnit și un mai vechi „tî­­năr“, T. Rădulescu, care altă­dată, prin participarea și fe­lul muncii sale pe întreaga durată a lucrărilor de pe șantierul Bumbești-Livezeni, a făcut dovada unui adevă­rat devotament. Am stat de vorbă, la cîteva ore, cu acest „veteran“. Era la fel de vo­lubil, spontan și dornic de muncă. Din spusele lui, am înțeles că vechile prietenii care s-au legat atunci, at­mosfera însăși a șantierului par niște argumente senti­mentale. — Erau cu totul alte con­diții atunci, ne spunea „vete­ranul“. Nu mai vorbesc de chiar procesul muncii, acum în întregime îmbunătățit. Pe atunci, dincolo de munca pe care trebuia s-o efectuăm, într-un sector sau altul, era destul de important să știm să educăm oamenii, să-i fa­cem să înțeleagă atâtea pro­bleme, iar pe alții să-i învă­țăm carte. Priveliștea pe care o oferă acum noul șantier, în care atîtea zeci de tineri vor lu­cra, ne poate duce cu gîndul la trăinicia certitudinilor pe care această nouă generație le desemnează. Inițiativa de a amenaja un parc de odihnă al tineretului, prevăzut cu o bază sportivă, cu un centru nautic și desigur cu­ încă pe atîtea mijloace de destinde­re, este un fapt care trebuie consemnat cu satisfacție. Șantierul, aflat abia la înce­put, dispune, ca în oricare altă parte, de ajutorul unui inginer (P. Vernescu), care va coordona lucrările, de un Vasile Petre FATI (Continuare în pag. a Hl-a) i,A

Next