Dobrogea Nouă, mai 1969 (Anul 22, nr. 6443-6468)
1969-05-16 / nr. 6455
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și ai Consiliului popular județean Anul XXII, nr. 6455 Vineri, 16 mai 1969 4 pagini, 30 bani PE TEME ECONOMICE _________Obstacole care fronează soluționarea unui deziderat economic de primă importanță cum își Îndeplinesc unele întreprinderi SARCINILE CONTRACTUALE ? Răspunsuri diferite — și unele chiar de interes general — ne-au fost date la această întrebare de mai mulți interlocutori pe care i-am solicitat în ancheta de față. Realizarea integrală și la timp a sarcinilor contractuale constituie pentru unitățile economice producătoare de bunuri materiale, pentru diverși beneficiari, un deziderat economic de primă importanță. Pentru că de modul cum sunt onorate contractele încheiate depind, în ultima instanță, și rezultatele economico-financiare ale unităților respective. DAR, IN CALEA REALIZĂRII INTEGRALE ȘI LA TIMP A CONTRACTELOR AU EXISTAT ȘI CONTINUĂ SA PERSISTE O SERIE DE OBSTACOLE. CINE LE GENEREAZĂ. DE CE NATURĂ SÎNT RESPECTIVE ȘI OBSTACOLELE CE MĂSURI SE IMPUN A FI LUATE DE URGENȚĂ PENTRU ELIMINAREA LOR ? Sunt cîteva puncte la care ne-am propus să răspundem — chiar și parțial — prin ancheta noastră. Un prim obstacol: aprovizionarea defectuoasă cu materii prime Din cele relatate de mai mulți interlocutori, factori de răspundere din unitățile vizate, a rezultat că un prim obstacol în calea realizării in bune condiții a sarcinilor contractuale îl constituie aprovizionarea defectuoasă cu materii prime a unităților."„La mașini universale de tîmplărie, la tocătoarele de furaje, la furtunul de cauciuc și alte produse fabricate, contractele sunt realizate, în general. Dar — ne precizia tovarășul Gabriel ȚIGĂNUȘ, inginer-șef la I. M. „ENERGIA — cu mare greutate și nu întotdeauna în termen. De ce ? Din cauza sistemului defectuos de aprovizionare cu materii prime. în primul trimestru, de pildă, în loc de cornier laminat am primit cornier ambutisat, care nu se pretează la produsele fabricate.Cablul trifazic pentru tocătoarele de furaje nici nu ne-a venit. Am fost nevoiți să trimitem delegați prin țară, fiind obligați să facem dublă aprovizionare. Aprovizionarea defectuoasă cu materii prime a afectat și alte unități economice ale județului nostru. UZINA DE REPARAȚII NĂVODARI, de pildă, a fost nevoită să livreze 200 de tractoare către beneficiari fără baterii de curent. Deși reparate, tractoarele respective stau și nu lucrează de peste cinci luni de zile. — In acest caz — ne spunea big. Mircea MOLDOVEANU, directorul uzinei — evident că nu putem respecta contractele încheiate. Grav este că și în prezent continuăm să ducem lipsă de aceste piese, deși fabrica producătoare care intrase în renovare a început să producă din luna aprilie. Iată, deci, câteva semnale care ar trebui să fie recepționate de urgență de factorii care concură la aprovizionarea unităților amintite. Beneficiari care și-au „uitat“ propriile obligații Dacă unitățile producătoare au obligația de a onora contractele la timp, unitățile beneficiare au obligația de a onora contractele prin ridicarea la timp a produselor comandate. Or, ancheta noastră a reliefat acest aspect cu totul neplăcut. Mulți dintre beneficiari „uită“ de produsele respective și întîrzie să le ridice luni de zile. Aceasta, desigur, creează, in primul rind, greutăți celor care le produc, prin aceea că spațiul lor productiv (și așa deficitar in multe cazuri) in loc să fie folosit din plin stă blocat cu aceste produse neridicate. Este cazul să amintim aici de MANGALIA, care „a uitat“ I.H.K. să ridice mobila comandată și executată de ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRARE A LUI CONSTANȚA. „Au LEMnUsofale, paturi, noptiere și alt mobilier neridicat; au blocat pur și simplu spațiile noastre productive — ne-a declarat ing. Mircea STOIENESCU, directorul I.P.L. Spun că n-au spațiu. Dar pe noi, ca producător, ne privește mai puțin acest lucru. Contractul contract, trebuie să se ridice. în caz contrar, vom fi nevoiți să constatăm că nu mai avem unde executa producția“. Situația este și mai alarmantă la I. M. „ENERGIA“, unde lista celor care nu se prezintă să-și ridice produsele este și mai mare. Aici, numărul tocătoarelor de fa- Gengel KAZALI (Continuare In pag. a IlI-a) Oameni, destine, pasiuni Rememorînd după un deceniu Dintr-o foarte comodă ignorare a faptului obișnuit, „banal" prin frecvența cotidiană, adesea sîntem tentați să luăm în seamă doar acele elemente ce depășesc într-un fel cadrul general, ceea ce, de multe ori, ne sărăcește de conștiința valorilor ce ne împresoară discret, dar tenace, cu efect determinant în realitatea înconjurătoare. Dar nu mai puțin adevărat este că o prezență pozitivă, modestă, însă constant eficientă prin rezultatele muncii, furnizează — mai devreme sau mai tîrziu — evidența durabilă, incontestabilă, a rolului său majoritar în respectiva formă de activitate. Despre acest fel de prezențe, ne propunem să vorbim aici și, în acest sens, am ales figurile cîtorva tineri de pe șantierul C.E.T. Palas. Gheorghe Dragomir, Ion Sava, Romică Tudosă și Aurel Pamfil vor sărbători, în luna iunie, 10 ani de la absolvirea școlii profesionale, ceea ce ne determină să ne oprim asupra lor și să-i îndemnăm să-și rememoreze drumul parcurs de-a lungul unui deceniu. Discuția se desfășoară cu nota de sinceritate spontană, atît de specifică firilor deschise, cu aptitudini de comunicativitate firească, nerezervată. La absolvirea școlii, au obținut calificarea de mecanici în specialitatea cazane cu aburi și au fost repartizați la Întreprinderea „Energo-montaj" — București. După trei ani de studiu, tinerețea, elanul, visurile te umpleau de nerăbdare în așteptarea numirii la locul de muncă, le creau emoțiile obișnuite fiecărui început. A sosit clipa despărțirii și iată-i plecînd — Dragomir la Stejarul, pe șantierul hidrocentralei „V. I. Lenincova la Bicaz, Tudosă la Borzești, Pamfil la Govora, cu bucuria și îndoielile unor asemenea situații. inerente Apoi, ajung pe alte și alte șantiere, în „palmaresul“ lor înscriindu-se participarea la lucrările de construire sau extindere a centralelor electrice de la Paroșeni, Hunedoara, Galați, Iași, Borzești, București, Brazi etc. — drumurile lor evoluînd paralel, ăindu-se întretăindu-se, comunpentru scurte perioade de timp ! Muncesc, învață, viața își cere drepturile ei și, reîntîlniți pentru o vreme la Dumitru VANVULEA (Continuare în pag. a II-a) încheierea vizitei pe litoral a delegației Comitetului Național all orașului Praga Delegația Comitetului Național al orașului Praga, condusă de Ludvik Cerny, primarul orașului, însoțită de Ion Borca, vicepreședinte al Consiliului popular al Capitalei, și Vasile Drăgoescu, secretarul Consiliului, și-a continuat joi vizitele pe litoral. In cursul dimineții, oaspeții au vizitat stațiunile Eforie Nord, Eforie Sud, Mangalia Nord și Mangalia. După-amiază, delegația Comitetului Național al orașului Praga s-a inapoiat in Capitală. O nouă ședință a Comitetului celor 18 state pentru dezarmare Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Franța Pe scurt, din actualitatea internațională Comentariul zilei Forțele patriotice au atacat mai multe obiective militare americano-saigoneze Din noul peisaj al municipiului Constanța. TOVARĂȘUL dm CEAUȘESCU A PRIMIT DELEGAȚIA PARTIDULUI COMUNISI DIN AUSTRALIA Joi după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarășul Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., au primit delegația Partidului Comunist din Australia, alcătuită din tovarășii Laurie Aarons, secretar național al partidului, și Bernie Taft, membru al Comitetului Executiv Național al partidului, care, la invitația C.C. al P.C.R., face o vizită în țara noastră. Au participat tovarășii Ghizela Vass și Vasile Vlad, șefi de secție la C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii a avut loc un schimb reciproc de vederi asupra activității desfășurate de cele două partide. Au fost discutate, de asemenea, probleme actuale ale situației internaționale și ale mișcării comuniste și muncitorești, exprimîndu-se hotărîrea celor două partide de a dezvolta relațiile de prietenie dintre ele și de a milita pentru întărirea unității mișcării comuniste internaționale, întrevederea sa într-o atmosferă caldă, desfășurat tovărășească. Fără a diminua rolul pe care 1l joacă contribuția personală in bunul mers al treburilor, într-un loc de activitate sau altul, ridicarea muncii și a rezultatelor ei la adevăratele potențe, la cerințele firești ale timpului, nu poate fi realizată doar prin prezența, de pildă, într-o uzină, a unui director capabil, a cîtorva cadre tehnice bine pregătite, active și clarvăzătoare. Nu se poate imagina astăzi un sector de activitate cu rezultate pe adevărata măsură a forțelor pe care le înglobează, cită vreme toți factorii care-l alcătuiesc nu participă efectiv, cu întreaga capacitate și răspundere, la realizarea dezideratului comun. De aici, necesitatea cunoașterii reciproce, a nivelării cunoștințelor și eforturilor, In sensul ridicării tuturor oamenilor angajați în atingerea unui deziderat economic, tehnic sau științific dat, la nivelul elementelor celor mai bine pregătite profesional, celor mai angajate în mecanismul obținerii celor ce vor încununa în final munca întregului colectiv. Despre această trăsătură educativă a procesului de creație materială, despre întrepătrunderea de interese dintre individ și colectivitate, despre sudura organică a celor uniți prin profesie, loc de muncă și deziderat, am solicitat părerea cîtorva factori, aflați pe diverse trepte de răspundere și de coordonare a muncii, din cîteva întreprinderi din județul nostru. Sudarea colectivului sta in puterea exemplului personal ■— Nici un colectiv mai vechi sau mai tînăr, indiferent dacă cei care-i intră în alcătuire sunt de ordinul zecilor sau miilor, nu se poate lăuda că a pornit de la început cu o omogenitate perfectă de valori profesionale, de atituadine față de muncă, de mod de concepe rezultatele muncii, viața de toate zilele, e de părere dulgherul Ignat FABIAN, șeful unei echipe din cadrul șantierului 130 Mangalia-Nord. Acum cinci ani, cînd am venit aici, la Mangalia-Nord, eram o echipă abia formată. Știam foarte puține lucruri unul despre celălalt, nu ne cunoșteam îndeajuns nici calitățile, nici slăbiciunile. Și aceasta avea să se vadă curînd, la prima solicitare mai serioasă a echipei. Ni s-a cerut să lucrăm un număr mai mare de ore decât cel stabilit. Nevoile șantierului o impuneau. Nu toți oamenii din echipa mea au înțeles necesitatea solicitării. Chiar dacă aceasta însemna implicit creșterea cîștigului personal al fiecărui lucrător. Am hotărit totuși să nu cedez. Și împreună cu cîțiva dintre oamenii apropiați, am continuat lucrul după plecarea celorlalți, ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. După o zi, mai mult de jumătate din cei ce plecaseră imediat după împlinirea celor S ore de lucru rămîneau alături de noi. Peste încă o zi, întreaga echipă. Cred că închegarea unui colectiv trainic, care să facă față tuturor situațiilor și încercărilor, depinde in mare măsură de exemplul personal al celui chemat să realizeze acest lucru. Și nu mai puțin, in puterea sa de a stărui în exemplu, chiar atunci cind pare să fie foarte puțin înțeles de tovarășii săi de muncă in atitudinea sa. — Exemplul personal, ca mod de influențare, de apropiere a colectivului, joacă, firește, un rol hotărîtor, apreciază Ion ANDREESCU, comandantul cargoului „Oradea“. Aș vrea însă să facem de la capul locului distincție între atitudinea forțată, „de afiș“, care nu reflectă, în chip fidel, însușirile reale ale celui ce o adoptă și exemplul personal susținut de un potențial real. Exemplul personal este în egală măsură o competiție intrinsecă, un proces de perfecționare a propriilor însușiri profesionale și psihice, care poate transforma dorința de a fi urmat într-o realitate evidentă. Am trăit acest lucru în primul meu voiaj, în calitate de proaspăt comandant, pe Buscaia, pe o furtună de gradul 10, care, dată fiind încărcătura nu prea potrivită a navei, ne-a îngreunat și mai mult situația. Știam că în echipajul navei sunt Oameni cu experiență, mulți din Nicolae FATU (Continuare in pag. a IlI-a) ANCHETA SOCIALA TU Șl TOVARĂȘII TĂI SIMPOZION La căminul cultural din comuna Negru Vodă a avut loc un interesant simpozion, în cadrul căruia participanții au ascultat expuneri pe temele: „Contribuția poporului român la înfrîngerea Germaniei hitleriste. Activitatea P.C.R. pentru mobilizarea eforturilor materiale și umane în războiul antihitlerist“, „Participarea Republicii Socialiste România la circuitul economic mondial“. Temele simpozionului au fost susținute de locotenent colonel Vulpe Grigore și Manoliu Radu. Simpozionul a fost urmat de un recital de poezie: Ion TUDOSESCU, Negru Vodă SĂ DISCUTĂM ASTĂZI DESPRE:. CERȘETORIA este o plaga a trecutului. Sa nu o încurajam azi! In viața pe care o trăim și o construim astăzi, este firesc să ne fie caracteristice optimismul și dorința de a ne bucura plenar de tot ceea ce creăm, de visurile și de izbinzile noastre. Socialismului îi este total străină ideea alienării omului, a înstrăinării acestuia de ceea ce este esență omenească în el. Văzând în munca prestată de fiecare, în folosul tuturor și-al său propriu, un temei al bucuriei și al echilibrului, ne întristăm cind tovarășului nostru de muncă i se întimplă ceva dezagreabil, rău, trist. Și îi dăm, pe măsura nevoilor sale, tovărășește, ajutor. Este vorba de solidaritatea oamenilor însuflețiți de un crez comun, care înțeleg să nu-și abandoneze semenul. Este vorba de un sentiment bărbătesc, de susținere morala și materială a celui care are efectivă nevoie de acestea. Se mai intimplu. De-aici, insă, și pină la falsa milă drumul e lung... Este, de fapt, diferența între două mentalități, dintre care una ni se pare nu doar deplasată, ci direct păgubitoare, socialmente vorbind. Și iată cazul care ilustrează afirmațiile noastre: acum citeva zile, lucrători ai miliției și ai Biroului ■ de tutelă și asistență socială de pe lingă Consiliul popular al municipiului Constanța l-au reținut, pentru cîteva momente, pe Nicolae Gădoiu, un bătrân de peste 10 de ani, care practica de multă vreme cerșetoria pe străzile orașului, prin piețe, pretutindeni. Din piese de cite 15 și 25 de bani, de cite un leu, lăsate în mina întinsă, pomana publică a dat, pină către prinz, suma de 96,70 lei. Lângă buletinul de identitate, bătrinul își notase și totalul sumelor de bani agonisite in cursul anului trecut. Stupoare: suma se ridică la 13.253 lei, nici mai mult, nici mai puțin... Maimat cîștigul unui salariat mediu anual al Reproducem o parte din declarația lui N.G.: „Am plecat de acasă, ca in fiecare zi, ca să vizitez tarabele de mărfuri. In Piața Unirii, văzindu-mă in starea în care sînt — cocîrjat și cu baston — diferite persoane mi-au dat cîte 15 sau 25 de bani, unii chiar lui leu. Alții mă duc la bufet și-mi dau cite un pahar de țuică sau de viu. Mă duc pe unde e lume mai multă, prin piețe, pe la judecătorie. Seara, mă retrag și-mi număr banii. Cîștig zilnic cam 25 de lei“. (Dar i s-au găsit, într-o singură zi, 96 de lei l ~ nn.). Cazul pe care îl dezbatem depășește limitele cotidianului, fiind — de ce n-am spune-o? — dintre cele mai delicate. Afirmam, la început, că orînduirii noastre îi sunt proprii respectul deplin față de om, solicitudinea, înțelegerea cea mai adinc omenească a durerii. In speță, este vorba despre un om care are un fiu salariat și care a încercat în repetate rînduri — nu cu destulă tenacitate, totuși, zicem noi — să-și întoarcă părintele de pe drumul vicios pe care a apucat-o. Reținînd precizarea că cerșetoria înseamnă acțiune pornită în scopul procurării unor venituri ilicite, că este contrară legilor, că înseamnă fugă de muncă, fiind, ca atare, străină spiritului moralei noastre — și, deci, prohibită — să vedem care este reversul medaliei. Trebuie spus din capul locului că umanismul statului nostru este puternic subliniat și de măsurile care se iau, prin lege, pentru ocrotirea celor ajunși, dintr-o pricină sau alta, in situația de a nu mai putea munci. „In orașul Constanța — ne relatează tovarășa Elena Constantinescu, șefa serviciului de contabilitate unificată al Consiliului popular municipal — sunt patru cantine de ajutor popular. Se servesc trei mese pe zi unui număr de 400 de asistați care privesc, în zilele de sărbătoare legală, pachet in valoarea alocației zilnice. Suma afectată anual finanțării acestor cantine — in afară de salariul personalului de deservire — de Mihai ALEXANDRESCU (Continuare in pag. ani-a)