Dobrogea Nouă, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6573-6599)

1969-10-14 / nr. 6584

Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean , Anul XXII, nr. 6584 I Marfi, 14 octombrie 1969 I 4 pagini, 30 bani Săptămîna aceasta este hotărîtoare pentru terminarea lucrărilor agricole de toamnă! ZI ȘI NOAPTE la semănat, recoltat și transportat • Apropierea de sfîrșitul epocii optime, implică mobilizarea tuturor forțelor pentru terminarea vnsămînțării griului • Există mari suprafețe de vii și legu­me nerecoltate; cine întîrzie această lucrare, nu are decit de pierdut • în­drumarea concretă, controlul in teren, trebuie să fie prezente in fiecare unitate pină la încheierea tuturor lucrărilor agricole • In campanie nu-i timp de odihnă ! • Respectarea obligațiilor către stat — o datorie patriotică! De ieri am­ început o nouă săptămina, care așa după cum apreciază specialiștii, este HOTĂRÎTOA­­RE PENTRU SUCCESUL CAMPANIEI AGRICOLE DE TOAMNĂ. Totul depinde de modul cum va fi organizată munca, de mobilizarea tuturor forțelor. E de­ ajuns să cadă o singură brumă mai accentuată și atit legumele cit și strugurii nu mai au nevoie de cule­gători. Așa că toată grija pentru recoltatul și valo­rificarea acestor produse. De asemenea, există pe cimp însemnate cantități de porumb recoltat. TRAN­SPORTUL ȘTIULEȚILOR LA BAZELE DE RECEP­ȚIE ȘI ÎN DOSARELE UNITĂȚILOR AGRICOLE. ESTE O MĂSURĂ DE PRIM ORDIN ÎN ACESTE ZILE. INDICAȚIA CONDUCERII PARTIDULUI NOS­TRU PENTRU A SE LUCRA ZI ȘI NOAPTE ÎN CAMPANIA AGRICOLA, TREBUIE SA MOBILIZE­ZE PE TOȚI. Dacă in marea majoritate a cazurilor această indicație se respectă, am întîlnit și aspecte unde nIci timpul bun de lucru nu este folosit în în­tregime. Duminică de pildă s-a lucrat foarte puțin în agricultură, în multe unități chiar deloc. Pagina a IlI-a a ziarului nostru prezintă cîteva aspecte sur­prinse in teren atit duminică, cit și in zilele ante­rioare. Două procente pe zi la recoltat, în I.A.S., este foarte puțin ! Nu-i rușinos să recoltezi porumbul 3 luni din an? Discutam zilele trecute, la I.A.S. Crucea, cu economistul-șef, Dumitru SPRINCEANĂ, despre mersul recoltărilor. „Avem la fiecare fermă — ne spune dinsul — cîte 2 combine C.T.2R., iar la ferma 6 sînt trei combine. Cel mai slab a mers recoltatul la fer­ma­ 3, condusă de ing. Constantin Bălan“. Oare numai la această fermă lucrările merg anevoios? Să facem unele observații pe ra­portul zilnic de activitate al în­treprinderii. La 3 septembrie (nu, n-am greșit, la 3 septembrie) se recoltaseră 20 ha. După 12 zile, recoltatul ajunsese de-abia la 100 ha — mai puțin de 7 ha pe zi — in timp ce a doua zi apare re­coltată o suprafață de 180 ha porumb. Care­va să zică în 12 zile 80 ha, iar imediat, intr-o singură zi, tot 80 ha (?!?). La 10 octombrie, după 37 de zile de la începutul lucrărilor, I.A.S. Crucea recoltase doar 800 ha de porumb din suprafața de 1.346 ha. Deci 50 la sută, ceea ce Înseamnă că trei luni din an vor fi ocupați numai cu recoltatul. Lăsind la o parte oscilațiile de la N. C. (Continuare in pag. a IlI-a) VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA Plecarea din Capitală DumÂn­z­a dimineață a părăsit Capitala, plecînd spre India, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România» Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, și preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, care, la invitația președintelui Republicii India, Varahagiri Venkata­­ Giri, și a primului ministru al Indiei Indira Gandhi, vor face o vizită oficială în India. Președintele Consiliului de Stat și președintele Consiliunii de Mi­niștri sunt însoțiți de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, și Ion More­ga, adjunct al ministrului indus­triei construcțiilor de mașini. Le plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenți tovarășii Pa­ul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, Con­stantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Ge­re, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilinci, Ion Stănescu, membri ai Consiliului de Stat și ai Con­siliului de Miniștri, conducători de instituții centrale și organiza­ții obștești, generali, ziariști. Erau de față B. D. Goswani, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Indiei la București, și membri ai Ambasadei Indiei, șefi ai mi­siunilor diplomaice acreditați in țara noastră. Pe aeroportul Râncasa erau ar­borate drapele de stat ale Repu­blicii Socialiste România. Un mare număr de bucureș­­teni, prezenți la aeroport, au sa­lutat cu deosebită căldură pe pre­ședintele Consiliului de Stat și pe președintele Consiliului de Miniștri. In drum spre India, avionul prezidențial român a făcut o es­cală la Tașkent, (Agerpres) Sosirea la Delhi DELHI 13 —■­ Trimișii speciali Agerpres, Menta c Ionescu­ și Ion Puținoiu, transmit : Sen­timentele de prietenie, sti­mă și prețuire care leagă din­colo de spațiile geografice popoa­rele român și indian au găsit o convingătoare reafirmare in cordialitatea cu care au fost intimpinați solii României pe străvechiul păm­înt al Indiei. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceaușescu, și pre­ședintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, sînt pur­tătorii unui mesaj de pace și bu­nă înțelegere, de prietenie și co­laborare, soli ai dorinței poporu­lui român de a contribui la dez­voltarea continuă a bunelor rela­ții statornicite între cele două țări și popoare, bazate pe respec­tarea neabătută a principiilor su­veranității și independenței na­ționale, egalității in drepturi, ne­amestecului in treburile interne, avantajului reciproc. Primirea cordială făcută oaspe­ților români in capitala Indiei, a­­tit de înaltele oficialități indiene, cit și de populația orașului, con­firmă din plin dorința unei mai bune cunoașteri și conlucrări în interesul ambelor popoare, în sprijinul consolidării unui cli­mat de pace și înțelegere între popoarele întregii lumi. Ora 12,30. Pe aeroportul militar din Delhi aterizează din avionul prezidențial, la bordul căruia a sosit președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreu­nă cu soția, Elena Ceaușescu, și președintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, îm­preună cu­ soția, Elena Maurer, pentru a face o vizită oficială in India la invitația președintelui Republicii India, Varahagiri Ven­kata Giri, și a primului ministru, Indira Gandhi. Drapelele de stat român și m­r­­dian flutură pe aeroport, profilân­­du-se spre albastrul ceru­lui. Frontispiciul clădirii aero­gării este dominat de portretul șefului statului român. Dedesubt poate fi citită urarea : „Adresăm un cordial bun venit Excelenței Sale Nicolae Ceaușescu, preșe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România“. In sunetele famfarei, pe trepte­le scării avionului își fac apari­ția președintele Nicolae Ceaușes­­cu, cu soția, și premierul Ion Gheorghe Maurer, cu soția. Mo­mentul este marcat de puternice ovații. In semn de salut sunt tra­se 21 de salve de artilerie. La coborirea din avion, înalții oas­peți români sunt intimpinați salutați cu cordialitate de preșe­și­dintele Indiei, Varahagiri Ven­kata Giri, de primul ministru, Indira Gandhi, și de ministrul a­­facerilor externe, Dinesh Singh. Primarul orașului Delhi, Han­ses Raj Gupta, oferă oaspeților români tradiționalele ghirlande de flori, simboluri ale ospitalită­ții indiene. Președintele Indiei prezintă conducătorilor de stat ai Româ­niei persoanele oficiale indiene venite in întâmpinare : Fakrud­­din Ali Ahmed, ministrul dezvol­tării industriale și comerțului in­terior, C.M. Poonacha, ministrul oțelului și industriei grele, Swa­­ran Singh, ministrul apărării, Chawan Y­eshwantrao, ministrul de interne, Jagjivan Ram, mi­nistrul agriculturii și alimentați­ei, Bhanu Prakash Singh, minis­trul de stat pentru comerțul exte­rior, Bhakti Daraban, ministru de stat pentru educație, mareșa­lul forțelor­ aeriene, C. P. Lai, ge­nerali și ofițeri superiori. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, prezintă apoi președintelui Indiei persoa­nele oficiale române care îl în­soțesc : Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului ex­terior, și Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcți­ilor de mașini. Pe aeroport se află, de aseme­nea, Petre Tănăsie, ambasadorul României in India, și membrii ambasadei. Sunt prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la Delhi. Președintele Nicolae Ceaușescu este invitat pe podiumul de o­­noare. Sunt intonate imnurile de stat ale celor două țări. Șeful sta­tului român trece in revistă gar­da de onoare. Apoi, împreună cu președintele țării gazdă se în­dreaptă spre o platformă special amenajată, de unde cei doi șefi de stat rostesc scurte cuvântări de salut. Un grup de tinere fete, îmbră­cate în frumoase costume națio­nale, presară înaintea tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu și a soției sale petale de trandafiri și de­senează pe frunțile înalților oas­peți semnul roșu tradițional de bun sosit, denumit „tilak". Cei doi președinți iau loc apoi intr-o mașină deschisă: însoțită de o escortă de motocicliști, co­loana mașinilor oficiale se în­dreaptă spre Delhi. Pe întreg tra­seul de la aeroport la reședință, președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Varahagiri Venkata Giri sunt salutați de numeroase grupuri de cetățeni aflați de o parte și de alta a­ șoselei. Zeci de mii de oameni își manifestă simpatia fluturind stegulețe, și aruncând floră in calea oaspeți­lor. De-a lungul bulevardelor sunt arborate drapelele de stat român și indian, precum și portrete ale președintelui Ni­colae Ceaușescu. Coloana ofici­ală străbate bulevarde moderne, străjuite de impunătoare con­strucții. „Bun venit înalților oas­peți români“, „Trăiască prietenia indo-română“, „Bine ați venit prieteni din România" sunt urări­le ce pot fi citite pe uriașele pa­nouri ce domină întregul traseu. In „Connaught Place", coloana mașinilor oficiale străbate un a­­devărat fluviu de oameni imbră­­cați in costume multicolore, care, in ciuda unui soare torid ce ridi­că­ mercurul termometrului pină la 35 de grade, s-au adunat aici pentru a face o entuziastă primi­re înalților oaspeți români. Din mulțimea de oameni, aflată de o parte și de alta a bulevardelor, răsună ovații prelungi, sunt aru­n­­cate confete si flori. (Continuare în pag. a IV-a) Specialistul trebuie să slujească interesele societății Și-au descoperit o nouă vocație ? Se știe că activitatea, munca în general, are influență asupra seme­nilor, iar această influ­ență incumbă actul de responsabilitate. Res­ponsabilitatea nefiind universală, având carac­ter istoric, fiind în func­ție de locul sau impor­tanța individului in gru­pul social din care face parte, stîrnește în epoca­ noastră interesul unei pături tot mai largi. In­telectualul comunist nu apare ca un simplu pro­dus al condițiilor ex­terne (nn speță mediul social) ci este capabil și obligat, prin etica pro­fesională, să adauge ceva nou la situația da­tă. Suferind influența mediului extern, pe ba­za autodeterminării, in­telectualul trebuie să modeleze prin aceasta realitatea, modelin­­du-se pe sine. Toate a­ceste coordonate con­verg pe linia creșterii responsabilității tuturor oamenilor muncii, prin­tre ei și a intelectuali­lor. Am reținut, pentru discuția noastră de as­tăzi, răspunsurile stu­denților anului I al Fa­cultății de filologie din Constanța. Răspunsuri­le la întrebarea „Ce ideal de viață v-ați pro­pus și care sîunt modali­tățile concrete ,folosite în realizarea lui“, vă­desc conștiința socială a tinerilor de a-și sluji patria, de a lucra acolo unde este nevoie de ei. „Nu-mi doresc alt­ceva­ decit să-mi ter­min studiile, să le între­gesc continuu, să ajung un profesor bun, să fiu repartizat acolo unde va fi nevoie de mine. Acel loc nu l-aș schimba nici pentru cel mai mare oraș al anului 2000. Nu­mai, muncind intens, chiar și dincolo de por­țile institutului, ca un om ce-și cunoaște dru­mul spre aspirațiile sa­le, îmi voi vedea visul împlinit. (Mihail MOI­­SE) „Suntem­ conștienți de faptul că pregătirea noastră, în cei 3 ani de facultate, presupune in­vestiții imense din par­tea societății. Căminele, cantinele, bibliotecile, manualele care ne-au fost puse la dispoziție au costat muncă și bani. Nu avem de gînd să ne aureolăm numele pe cheltuiala poporului. Vom returna către so­cietate întreaga noastră pregătire, pentru buna stare și fericire a oame­nilor". (Elena MOISE) In unele răspunsuri se intilnește nostalgia unor idealuri spulberate, da­torită lipsei de respon­sabilitate a unor cadre didactice. „Pasiunea de pedagog mi-a fost suge­rată de profesoara de limba română din liceu. Păcat că nu a stat în­tre noi decit un an, pie­rind apoi la Constanța. Multe lucruri frumoase pe care le-am învățat de la dînsa mi-au ră­mas în amintire. Supli­nitoarea, orb­it a încer­cat, nu s-a ridicat la nivelul profesoarei­ care terminase facultatea". (Elena CARAION). Să reținem pentru co­mentariul nostru și un alt răspuns „...idealul meu era să devin pro­fesoară de limba fran­ceză. Lipsa specialistului la școala noastră m-a determinat să optez, to­tuși, pentru limba ro­mână“. (Georgeta BOL­DEA) Nu ne îndoim că pre­gătirea acumulată in 3 ani de studii le va da posibilitatea acestor stu­denți să devină buni profesori, dar deziluziile provocate de cadrele didactice care preferă orașul, neglijînd mini­ma responsabilitate față de cerințele majore ale societății, vor înclina se­rios in balanța psiholo­giei viitorilor profesori, își vor aminti de acei care preferind „căldu­ra" marilor orașe, acei oameni care pretind tit­lul de intelectual, pre­feră să profeseze o me­serie cu care nu au nici o tangență cu idealul pe care și l-au propus a­­tunci cind au hotărit să ocupe un loc în faculta­te. Locul lor putea fi luat de alți tineri, a că­ror conștiință civică să­­ onoreze activitatea vii­toare. Valeriu MICA, absol­vent al Facultății textile și industria mecanică Iași, cu specialitatea confecții piese, lucrează de 4 ani la D.N.M. Con­stanța ca inginer princi­pal la serviciul normării muncii. „Din 1965, ne declara dinsul, m-am­ obișnuit să lucrez in domeniul exploatărilor portuare, in planificarea producției. Intr-adevăr îmi era mult mai ușor să lucrez în specialita­tea mea, dar... nu aveam unde. Oricum, în caz că este nevoie de mine mă angajez să răspund che­mării partidului, să merg acolo unde o cer interesele societății". Dan SPIRIDON (Continuare in pag. a IlI-a) Vizite protocolare Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut in pri­­­­mele ore ale după-amiezii de luni o vizită protocolară președintelui Indiei, Varahagiri Venkata Giri. Șeful statului român a fost înso­țit de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer. A fost de față, de asemenea, am­basadorul României la Delhi, Pe­tre Tănăsie. Președintele indian a fost asis­tat de K. V. Raghunalha Reddy, ministru fără portofoliu, și de S. T. Than, ambasadorul Indiei la București. Cu acest prilej, cei doi preșe­dinți s-au întreținut intr-o at­mosferă caldă, deosebit de cor­dială, evocînd tradițiile de prie­tenie și bună înțelegere statorni­cite între India și România, țări situate la mii de kilometri una de alta, dar unite prin dorință comună de pace și progres. Ei și-au exprimat convingerea că e­­xistă condiții ca buna înțelegere și relațiile de cooperare să-și gă­sească afirmarea pe plan interna­țional. Președintele Nicolae Ceaușescu a primit apoi la reședința sa vi­zita protocolară a primului mi­nistru al Indiei, Indira Gandhi, cu care a avut o convorbire prie­tenească, cordială. In aceeași zi, președintele In­diei a făcut o vizită protocolară de răspuns președintelui Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu, DESCHIDEREA CURSURILOR UNIVERSITĂȚII SERALE DE MARXISM-LENINISM Ieri, s-au deschis, cursurile Universității serale de, mar­xism-leninism de pe lângă Co­mitetul județean de partid. La, festivitatea de deschidere­­ au luat parte tovarășii Ion C. Petre și Gheorghe Trandafir — secretari ai Comitetului ju­dețean al P.C.R., Nicolae Pe­tre, prim-secretar al Comitetu­lui municipal de partid, Cor­­neliu Ungureanu, șeful secți­ei propagandă a Comitetului județean de partid, Marcel­ Ili­escu, secretar al Comitetului municipal de partid. Despre sarcinile ce revin stu­denților, in lumina Documente­lor Congresului al X-lea al partidului a vorbit tovarășul Cornelia Ungureanu.­­ In cadrul programului Uni­versității, tovarășul conf. univ. dr. Iulian Cîrțînă, lector al C.C. al P.C.R. a făcut o expunere des­pre „Creșterea rolului condu­cător al partidului comunist — factor hotărâtor al edificării societății socialiste multilateral dezvoltate".

Next