Dobrogea Nouă, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6676-6699)
1970-02-21 / nr. 6693
V l PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA Idrom nouă Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6693 J Sîmbata, 21 februarie 1970 J 6 pagini, 30 bani SPECIALIȘTI, LUCRĂTORI DIN UNITĂȚILE AGRICOLE Indreptați-vă in mod deosebit atenția in această primăvară către GRIUL DE TOAMNĂ! Dr. ing. Petru TOMOROGA, membru corespondent al Academiei de științe agricole și silvice SONDAJELE DIN TEREN ARATA: 500 FIRE LAMP PE SOLELE „DESCĂLȚATE" PUNZATOARE „HRANA" ECHILIBRATĂ IN ELEMENTE NUTRITIVE RAPACITATEA BURUIENILOR TREBUIE COMBĂTUTĂ DIN FAȘĂ ! TOATĂ SUPRAFAȚA TRATATĂ ÎMPOTRIVA PLOȘNIȚELOR ! Condițiile climatice deosebit de vitrege din toamna anului trecut, cu secete ce s-au prelungit mai bine de trei luni, au pus la grea încercare priceperea profesională și experiența specialiștilor, ale tuturor lucrătorilor din agricultură. La indicația Comitetului județean de partid, au fost late, încă de la semănat, măsuri corespunzătoare pentru asigurarea in bune condiții a recoltei de grin din acest an. S-a acordat mare atenție pregătirii patului germinativ, prin lucrări repetate ale solului, efectuării semănatului in perioada optimă, asigurării unor cantități mai mari de sămânță la hectar decit în anii agricoli normali. Majoritatea unităților agricole au folosit semințe cu o valoare biologică și culturală ridicată și au luat cele mai potrivite măsuri pentru combaterea bolilor și dăunătorilor. Datorită lipsei de precipitații, care a afectat majoritatea zonelor de producție agricolă din județul nostru, la sfîrșitul lunii noiembrie griul a răsărit abia in proporție de 12—14 la sută. Cele mai mari suprafețe nerăsărite s-au înregistrat de-a lungul litoralului, precum și în centrul și sudul județului, afectând în special zona mare producătoare de griu. Precipitațiile abundente de la începutul lunii decembrie au refăcut rezerva de apă, umectînd solul pînă la adincimea de 1—1,5 m, iar temperaturile ridicate din lunile de iarnă au dat posibilitatea acumulării unei cantități de circa 300 grade active. Aceasta a permis ca pînă la mijlocul lunii februarie griul și celelalte cereale de toamnă să răsară și să se prezinte în majoritatea cazurilor în lanuri încheiate. Sondajele efectuate la începutul lunii februarie au arătat că densitatea medie pe județ este în jur de 500 plante la mp, ceea ce creează condiții favorabile pentru o producție bună de ghriu în acest an. Răsărirea griului cu o întîrziere de peste 3 luni față de anii agricoli normali a făcut ca, in majoritatea cazurilor, să se prezinte slab dezvoltat, sub formă de „ace“, iar pe unele suprafețe, ca urmare a înghețului succesiv, să fie dezrădăcinat. De aceea, SE CER A FI LUATE GRABNIC UNELE MASURI AGROFITOTEHNICE, CARE SA FAVORIZEZE CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA CIT MAI RAPIDĂ A PLANTELOR DE GRIU, recuperindu-se astfel întârzierea cauzată de condițiile nefavorabile din toamnă. Pentru obținerea unei producții bune de griu, a cărei soartă depinde în continuare numai de noi, se impune A SE URMĂRI CU TOATĂ ATENȚIA ȘI IN CONTINUARE STADIUL DE VEGETAȚIE A GRIULUI, PRIN OBSERVAȚII ȘI NUMĂRĂTORI AMĂNUNȚITE IN TIMP ȘI LUAREA DE PROBE PERIODICE DE PLANTE, iar acolo unde acestea, nu au răsărit în întregime, probe de boabe încolțite. Experiențele efectuate și practica agricolă au arătat că PRINTRE MĂSURILE CELE MAI IMPORTANTE CE SE IMPUN A FI LUATE, ESTE ȘI FERTILIZAREA DE IARNĂ A GRIULUI. Trebuie subliniat că soiul Bezostaia-1, care ocupă în prezent aproape în întregime suprafețele cultivate cu griu in județul nostru, este un mare consumator de azot. Existenta acestui element în cantități insuficiente face ca recolta să scadă cantitativ și calitativ. Unitățile agricole, atit cooperatiste, cit și cele de stat, au fertilizat pînă acum mari suprafețe de griu. Cu toate acestea, nu peste tot această acțiune a fost încheiată. De aceea, SE IMPUNE TERMINAREA CIT MAI GRABNICA A FERTILIZĂRII DE IARNĂ A GRIULUI PE ÎNTREAGA SUPRAFAȚĂ, folosind doze de 100—200 kg ha azotat de amoniu ■ sau uree. Pe solele cele mai slab dezvoltate, cu o densitate mai mică de plante la hectar, se impune repetarea acestei lucrări. în cazul în care din toamnă nu s-au administrat cantități suficiente de fosfor, pentru a preîntâmpina un dezechilibru de nutriție provocat de îngrășarea unilaterală cu azot, se pot folosi și în cursul iernii îngrășăminte complexe, care conțin fosfor in forme ușor solubile. Densitatea și vigoarea mai reduse pe care le vor avea plantele de griu la desprimăvărare vor favoriza o dezvoltare puternică a (Continuare în pag. a V-a) MASURI CORES Au fost definitivate studiile de amplasare pentru primele vile și case de odihnă turistice proprietate personală pe litoral. Pentru a întregi această noutate ne-am adresat inginerului Gheorghe BOBE, șeful Oficiului pentru construirea locuințelor proprietate personală din Constanța, cu rugămintea să ne răspundă la cîteva întrebări. — Mai întîi vă rugăm să precizați în care zone de pe litoral vor fi construite case de vacanță proprietate personală. — In prima etapă, care începe chiar din acest an, vom construi vile turistice in două zone mai importante. La Eforie Sud, în apropierea promontoriului cunoscut sub numele de „Capul Turcului“ și in orașul Mangalia, între artera principală de circulație și actualul sanatoriu balnear. Vom continua, apoi, această acțiune la Constanța în zona situată pe malul Lacului Tăbăcărie. — V-ați gîndit, probabil, și la sistemele constructive ale acestor obiective turistice. — Desigur, suntem chiar și în posesia unor partiuri pe care să le punem la dispoziția celor interesați. Am stabilit, de pildă, să realizăm două categorii de vile, individuale și colective, alcătuite din una, două și trei camere prevăzute, bineînțeles, cu dependințele necesare: bucătărie, grup sanitar și în unele cazuri verande. Soluția constructivă care va fi folosită se înscrie pe linia generală de industrializare a construcțiilor, fiind prevăzută în acest sens utilizarea elementelor prefabricate, care asigură o durată minimă de execuție și un preț de cost cit mai redus. ■— Despre confortul ce-i vor oferi aceste vile ce puteți spune ? — In primul rând, locuibile suprafețele vor fi mai încăpătoare. Așa, de pildă, apartamentele cu o cameră vor dispune de o suprafață între 14 și 18 mp. In al doilea rind, toate vilele vor fi prevăzute cu instalații electrice care să permită montarea boilerelor electrice pentru încălzirea apei și a altor mijloace electrice pentru Încălzirea încăperilor. In vecinătatea vilelor sânt prevăzute spații de parcare a autovehiculelor și, bineînțeles, drumuri de acces spre plajă și arterele principale de circulație. Lucrările de construcție la primele case de vacanță le vom începe în trimestrul II al acestui an. Pentru 1970 am prevăzut să realizăm astfel de construcții in valoare de 6 milioane lei. C. L L Investiții sporite pentru întreținerea fondului de locuințe De la întreprinderea de gospodărie locativă aflăm că in anul 1969 au fost executate lucrări de reparații (curente și capitale) la un număr de 1.567 de locuințe. Pentru anul în curs sunt prevăzute lucrări de reparații capitale în valoare de 1.442.000 lei, iar valoarea reparațiilor curente se va ridica la suma de 7.100.000 lei. De asemenea, a crescut și volumul prestărilor către populație, de la 109 mii lei în 1969 la 500.000 lei în anul 1970. Primirea membrilor Prezidiului Academiei de Știinte Sociale și Politice ee la secretarul general al partidului Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a intținit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întilnire au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Miza, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonnte Răutu, Ion Iliescu. Președintele Academiei de Științe Sociale și Politice, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfășurării lucrărilor Adunării generale și, in numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoștința pentru încrederea acordată, precum și hotărîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîrșit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gândurilor și propunerilor multor participanți, exprimînd sentimentele de adîncă stimă și prețuire pe care cercetătorii din domeniul științelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuției sale la dezvoltarea creatoare a gindirii sociale din țara noastră, Adunarea generală a ales in unanimitate și într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu ca președinte de onoare al noului for științific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcție. Stimați tovarăși. Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politice reprezintă un eveniment deosebit de important în viața patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în țara noastră s-au desfășurat și in trecut activități pozitive, s-au obținut rezultate bune in diferitele discipline reunite astăzi in cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice. Cu toate acestea, in aceste domenii mai avem încă multe de făcut, de altfel dezvoltarea științelor sociale — ca a oricărei științe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Științele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluției sociale, al transformărilor profunde care au loc in societatea noastră și in lume ; numai ținind seama de aceste schimbări, aceste științe vor putea contribui atit la înțelegerea fenomenelor sociale, cit și la orientarea activității de transformare a societății. Constituirea Academiei va marca — sfnt convins de aceasta — o cotitură în domeniul științelor sociale din țara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegați și invitați. Dezbaterile care au avut loc în prealabil in centrele mai importante ale țării, ca și discuțiile purtate in adunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la precizarea și orientarea activității ce urmează să o desfășoare Academia constituită astăzi. E de înțeles că era greu, în timpul celor două zile câ a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunțime toate problemele de fond ale activității in domeniul științelor sociale și politice. Unele chestiuni ridicate, unele critici sau unele dorințe exprimate de tovarăși constituie doar cîteva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în fața științelor sociale in țara noastră. Sunt convins că Prezidiul Academiei de Științe Sociale și Politice, secțiile nou constituite, vor trece la elaborarea unui program concret de muncă și că, pe baza acestui program, se va realiza intensificarea muncii de cercetare în institute, în universități, in centrele sociale și economice ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieți culturale, științifice și educative din patria noastră. Sunt multe probleme care trebuie abordate de Academie, incepind cu cercetarea in domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuție mai mare la Înțelegerea atit a momentelor esențiale din istoria patriei cit și a marilor evenimente din istoria universală. Pentru a înțelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naționale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide in domeniul economiei, al filozofiei, sociologiei și in toate celelalte compartimente ale gîndirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Științe Sociale și Politice. Așteptăm de la dumneavoastră, de la toți membrii Academiei, o muncă foarte intensă, foarte rodnică. Dorim ca în munca Academiei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoase a problemelor, al confruntării libere a părerilor de pe pozițiile noastre marxist-leniniste, de pe platforma concepției noastre materalist dialectice despre natură și societate. Numai astfel Academia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul și poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe președintele Academiei, pe toți membrii Academiei și să vă urez succes în activitatea viitoare. In ce privește cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie și, în același timp, conducerii partidului, propunindu-mă președinte de onoare al Academiei, nu pot decis să exprim cele mai calde mulțumiri. Acceptând această cinste sunt hotărît să-mi aduc contribuția la munca Academiei nu numai ca președinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul științelor sociale, al gîndirii și teoriei noastre revoluționare, marxistleniniste. Luind NICOLAE cuvintul, CEAUȘESCU tovarășul a spus : In pagina I Cultură, știință, artă, învățămînt Februarie — Hârtie 1945: 0 FILAT MASA I CARTEA BE An A ISTORII PATRU Clocotul incandescent al acestor zile (Pagina a V-a) încheierea lucrărilor Adunării Generale de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice (Pagina a V-a) Umblă prin țară duhul anotimpului înnoitor. Molcom sau în rafale, cu adieri de zefir sau în ritm amețitor. Ca într-un veritabil duel, în care, pe rând, partenerii se află în gardă sau în atac. Iar primăvara atacă tot mai vertiginos. De partea ei se află o galerie fantastică, uriașă, formată din cooperatori, mecanizatori, gospodari și ingineri, care au și început să măsoare pulsul și temperatura pămîntului, să numere semințele răsărite, să pună altele la încolțit, să asfalteze drumurile și trotuarele, să răsădească pomi și trandafiri. Dar iată cîteva fapte: „La Topalu, ne spune inginerul Radu ROMAN, prima grijă a cooperatorilor a fost și este griul — pîinea anului 1970. S-au luat pînă acum cîteva probe. Pămîntul are suficientă umezeala, compensînd seceta din toamnă. Dar multe semințe au intrat în iarnă nerăsărite. Acum, griul arată bine și o speranță de recoltă bună. Iar speranța devine certitudine prin intervenția plină de răspundere a cooperatorilor. Peste 1.100 de hectare de griu din 1.350 câte a semănat cooperativa au fost tonificate, in mod diferențiat, cu 1.200 tone de azotat de amoniu. In zootehnie, zvonul primăverii l-au dat ciobanii Enache Virgil și Vasile Nicolae, care au apărut purtînd în primii miei. Acum, stîna brațe s-a mărit cu peste 2.000 de miei albi ca ghioceii, dar în curînd vor fi 6.000. Urmează ca puternițele, văruite și curate ca niș ÎNSEMNĂRI de farmacii, să fie populate zilele acestea cu noroadele de pui care vor sosi de la incubatoare". Zvonul noului anotimp se face simțit aici, în această mare cooperativă, și la ferma hortiviticolă. Iată ce ne declară șeful ei, Nicolae RADOI: — In răsadnițe, culturile de varză și roșii sunt măricele. Zilele acestea trecem la repicat. Vom scoate pe piață recolta de pe un hectar de varză și două de roșii timpurii. Tot în aceste zile, se seamănă în răsadnițe ardei gras și vinete, se pregătesc paturi calde pentru alte culturi care vor însuma 60 de hectare. Declarațiile șefului de fermă, ale cărui griji pentru dezvoltarea normală și viguroasă a plantelor sunt dublate acum de calculul eficienței economice a muncii, sunt întărite de hărnicia unor cooperatori ca : Lina Decu, Tudor Dan, Toma Franț, Vancea Gheorghe și alții. La Crucea, una din cele mai frumoase comune ale județului, in care munca gospodarilor se asociază cu atenția pentru frumos, semnele primăverii au fost receptate deopotrivă pe ogoare, dar și la consiliul popular. In ziua de 6 februarie s-a ținut o ședință cu toți deputații, după care s-a trecut la acțiune. Comuna trebuie să fie și mai frumoasă. Se vor planta. încă 3.500 de pomi și 1.500 de trandafiri pe marginea șoselelor ce duc spre Șiriu, Gălbiori, Băltăgești, se va asfalta șoseaua spre Crișan. In acest scop, s-au și săpat primele gropi, s-au și extras primii metri cubi de piatră din cei 1.400 necesari, iar în curînd vor sosi puieții de trandafiri și de pomi de la pepiniera Agigea. Pe alocuri, gospodarii își întrețin gardurile construite în anii trecuți, desfundă șanțurile împotmolite de noroaiele iernii. Grijă pentru griu și pentru trandafiri! Pentru pîine și pentru frumos ! Acestea sunt preocupările locuitorilor de la sate, în aceste zile. George MIHĂESCU PUNE ȘI TRANDAFIRI O ANTICIPAȚIE LA MODA PRIMĂVERII Ieri soară, in eleganta clădire a Casei de mode din Constanța, s-a desfășurat prima prezentare a modei de primăvară, «n prim contact intre creatori și public, o confruntare a bunului gust, a celor două curente — mini și maxi, in moda anului 1970. Cu această ocazie, am avut o discuție despre această primă prezentare a modei de primăvară cu tovarășul Andrei MINEA, maistru-șef in cadrul atelierului de creație. — Așadar, după o lungă așteptare, cooperativa „Îmbrăcămintea“ a făcut un prim pas, venind în întîmpinarea sezonului de primăvară cu un „festival“ al modei. Care au fost jaloanele in munca de creație a colectivului cooperativei „îmbrăcămintea“ ? — După părerea mea și a colegilor din sectoarele confecții femei, confecții bărbați și tricotaje, am prezentat tot ceea ce considerăm noi că va constitui o noutate in moda sezonului de primăvară, tot ce poate constitui linia modei îin acest an. Mai precis, peste 70 de modele de rochii, tatoare, pardesie, mantouri, pelerine, costume pentru bărbați etc., mini și maxi, la un rind de nasturi sau două. Aș vrea să remarc, însă, că toate modelele au o pronunțată tendință spre linia modei românești, atât de mult apreciată peste hotare pentru simplitate, eleganță și bun gași. — V-aș propune să delimităm discuția la nivelul celor două mari grupe de solicitanți — femei și bărbați — modele prezentate cu precădere în această seară. — După oua» vedeți, există, în prezent, tendința folosirii în continuare a rochiilor scurte, dar a mantourilor lungi, evazate. De asemenea, își fac din ce in ce mai mult simțită prezența pelerinele. Rochiile sunt confecționate în culori vii, îndrăznețe, in care predomină în continuare elementele accesorii (nasturi mari, catarame, cordoane foarte late). De asemenea, imitațiile de piele își fac simțită prezența din ce în ce mai mult. In privința culorilor, fresul și olivul sunt în orice caz mârtțele cele mai indicate pentru sezonul de primăvară. Mantourile și pelerinele folosesc deopotrivă țesăturile vni și în carouri. Se poartă, de asemenea, în continuare, tricotajele și jerseurile, rochia de aceeași culoare cu pantoful și poșeta. — Dar bărbații, ce vom purta în această perioadă ? — Au fost prezentate costume vni și in carouri, la două rînduri de nasturi, din stofe subțiri din lină sau fibre sintetice. Haina lungă, largă, cu șuț și nasturi metalici sau îmbrăcați în stofă. Pardesiile vor fi scurte, mulate pe corp (deci, atenție la siluetă — n.n.). Culoarea, cit mai variată, de la griul foarte deschis, la negru — in funcție de împrejurări. Așadar, ieri seară, în frumoasa clădire a Casei de modă, maiștrii croitori au făcut o primă invitație noului m modă, L. B.