Dobrogea Nouă, martie 1970 (Anul 23, nr. 6700-6725)
1970-03-28 / nr. 6723
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA f Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6723 Sîmbăta, 28 martie 1970 6 pagini, 30 bani PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE In ziua de 27 martie a.c., sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetățeni în campania electorală din ianuariemartie 1969, precum și activitatea depusă pînă acum de consiliile Frontului Unității liste și principalele sarcini Sociale le revin în anul 1979. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme și programul de activitate al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Plenara a dezbătut și a aprobat activitatea internațională desfășurată de Frontul Unității Socialiste, precum și planul relațiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană“, care se dă publicității. Plenara a hotărît ca tovarășii Gheorghe Apostol și Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv și din Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste ca reprezentanți ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, să fie eliberați din aceste funcții ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizații. Plenaru a ales ca membri ai Consiliului Național și ai Biroului Executiv al Frontului Unității Socialiste pe tovarășii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent și secretar al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, președintele Uniunii Societăților de Științe Medicale, și Dumitru Bejan, președintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Național pe tovarășul Traian Dudaș, președintele Consiliului Mehedinți al Frontului județean Unității Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarășii: Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloș, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Gol Iner, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitrescu și Damian Ascaniorei. In încheierea lucrărilor plenaa luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Tovarăși, Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toți membrii Consiliului carie au luat cuvîntul, aici au evidențiat preocupările consiliilor județene, orășenești și comuunale pentru rezolvăriea propunerilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale precum și, în general, pentru rezolvarea diferitelor sesizări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem, că, într-adevăr, in perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pentru rezolvarea acestor probleme, pentru sa Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste a examinat și aprobat în ședința plenară din 27 martie a. c. activitatea desfășurată în anul 1969 de către Biroul său Executiv, precum și proiectul planului pentru anul 1970 în domeniul relațiilor internaționale. Consiliul Național consideră că una dintre principalele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei este instaurarea securității pe acest continent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizații politice, profesionale, personalități de prestigiu ale vieții publice, culturale artistice etc., mase largi de oameni ai muncii din toate țările continentului, împărtășesc mereu mai intens această convingere și apreciază că este imperios necesar să se statornicească fără intirziere un climat de pace, favorabil dezvoltării cooperării multilaterale intre popoarele europene. Soluționarea problemei securității europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanță pe calea promovării coexistenței pașnice între toate țările planetei noastre. Consiliul Național dă o înaltă prețuire acțiunilor întreprinse în această direcție de Partidul Comunist Român și Guvernul Republicii Socialiste România în spiritul Declarației Consfătuirii de la București din anul 1966 și a Apelului de la Budapesta ale Comitetului Consultativ al Statelor participante la Tratatul de la Varșovia, fuzionarea chestiunilor de muncă și viață care ii privesc nemijlocit pe cetățeni, precum și a problemelor de ordin gospodăresc-edilitar. După cum au arătat mai toți vorbitorii, cu deosebire în domeniul gospodăresc-redilitar s-au realizat multe lucruri bune — deși trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca orașele și comunele patriei să fie bine întreținute și gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obținut, in acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cit și unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenția ca mijloacele pe care le au la dispoziție să fie folosite cu rezultate maxime in ridicarea, nivelul Consiliul Național consideră că se dezvoltă in tot mai mare măsură condițiile necesare pentru convocarea conferinței statelor europene in problema securității. Avînd convingerea că securitatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici Consiliul Național este de păreri că atît in fazele pregătitoare ale conferinței cit și în etapele următoare, la discutarea și rezolvarea acestei probleme trebuie să participe, cu drepturi deplin egale, reprezentanții autorizați ai tuturor țărilor interesate, fie că aparțin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bî sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este încredințat că atit in perioada premergătoare, cit și în cursul desfășurării conferinței, vor fi examinate cu atenție toate propunerile constructive, care se vor dovedi utile cauzei înțelegerii și securității statelor europene, în temeiul concluziilor desprinse din dezbaterile care au avut loc, ținînd seamă de obiectivele sale programatice și de necesitatea de a aduce contribuția sa la organizarea conferinței pentru statornicirea securității în Europa, Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste ,lui edilitar-gospodăresc al orașelor și comunelor, în crearea unor condiții de viață tot mai bune cetățenilor patriei noastre. De asemenea, după con s-a subliniat aici, nu toți deputații acordă atenția cuvenită problemelor ridicate în întâlnirile avute cu cetățenii. Trebuie să atragem atenția tuturor Deputaților — atît celor ai Marii Adunări Naționale, cit și ai consiliilor populare— să se preocupe in mai mare măsură de rezolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-și pot găsi o rezolvare rapidă , dar chiar și în acest caz cetățenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate și ce nu se poate soluționa, explicîndu-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai însărcinează Biroul Executiv să acționeze pentru stabilirea și dezvoltarea de relații cu formații politice similare Frontului, partide politice, organizații sociale, culturale și științifice, reprezentanți ai parlamentelor și personalități din toate sectoarele vieții sociale din țările Europei, care pot fi interesate în pregătirea conferinței guvernelor continentului consacrată soluționării problemelor securității europene ; — recomandă organizațiilor de masă, obștești și profesionale, uniunilor culturale și științifice care fac parte din Frontul Unității Socialiste să stabilească și să intensifice relațiile lor cu organizațiile, asociațiile, uniunile obștești, culturale și științifice, din toate țările Europei, care militează sau doresc să acționeze pentru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice, a parlamentelor și guvernelor în vederea organizării conferinței pentru securitatea europeană. Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste este pe deplin convins că poporul român își va aduce și pe viitor contribuția sa la promovarea cooperării intre toate țările, la statornicirea securității în Europa, în Întreaga lume, așa oamenii nimicii simt in mod concret că organele statului, organismele Frontului Unității Socialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. Acolo unde nu există incă condiții vii pentru rezolvarea propunerilor făcute, «atucind problemele ridicate sunt neîntemeiate, trebuie datlî explicații pline de răbdare cetățenilor, procedînd astfel vom avea de ciștigat din toate punctele de vedere. Așa cum am mai spus și în alte împrejurări, organele noastre de stat și organele Frontului Unității Socialiste, precum și organele «le partid și organizațiile de masă — au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluționarea de cetățeni, problemelor ridicate Activiștii organelor de stat, «le partid și ai organizațiilor obștești — deci și ai consiliilor Frontului Unității Socialiste — trebuie să înțeleagă că sunt chemați să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetățenilor. Numai nu măsura în care își îndeplinesc cu răspundere și consecvență aceste atribuțiuni ci se bucură de increderea cetățenilor. Numai astfel ei vor reuși să unească elanul și energia tuturor cetățenilor in înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea societății, ridicarea nivelului de viață și de civilizație al orașelor și satelor patriei noastre socialiste. In această ordine de idei, aș dori să mă refer la necesitatea ca deputații Marii Adunări Naționale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă in fața alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai—iunie să aibă loc asemenea întâlniri în întreaga țară. Cu acest prilej să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputaților, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, ci, mai cu seamă, problemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, precum și hotaririle Marii Adunări Naționale privind calitatea produselor, organizarea și disciplina muncii. Este necesar ca înseși Consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputații mențin contactele cu alegătorii, îi informează asupra activității lor și asupra problemelor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetățenii. In Frontul Unității Socialiste sunt prezente toate organizațiile obștești, de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezbată modul in care aceste organizații participă la înfăptuirea programului adoptat în comun, a programului cu care ne-am prezentat în alegeri in fața poporului, realizarea politicii partidului și statului. In această privință, cred că atît Consiliul Național, "(Continuare în pag. a II-a) CU PRIVIRE LA SECURITATEA EUROPEANĂ CONSILIUL NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA LUCRĂRILE SESIUNII MĂRII ADUNĂRI NAȚIONALE Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale a fost consacrată dezbaterii politicii internaționale a Republicii Socialiste România. In sală se aflau deputații marelui sfat al țării, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. Printre invitați se aflau șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și numeroși corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au întâmpinat cu vii și puternice aplauze pe conducătorii partidului și statului, tovarășii : Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Bergheanu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu. Deschizînd lucrările, președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a dat cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România in anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputații : Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naționale, Gheorghe Roșu, primsecretar al Comitetului județean — Bacău al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia și Africa, Mihail Cupșan, maistru la Combinatul siderurgic din Reșița, general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate, Eduard Eisenburger, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană, Ion Ursu, președintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ștefan Peterfi, vicepreședinte al Consiliului de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Ion Spătărelu, președintele Cooperativei agricole de producție „Gheorghe Doja““, județul Ialomița, Ion Dumitrescu, președintele Uniunii Compozitorilor, și Maria Groza, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, vicepreședintă a Consiliului Național al Femeilor. în numele Biroului M.A.N., tovarășul Ștefan Voitec a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată și însușită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România in anul 1969. Deputații supremului for al țării, invitații aplaudă îndelung manifestînd aprobarea deplină, adeziunea integrală a poporului la politica externă a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe deplin intereselor și năzuințelor națiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt urmînd ca următoarea ședință plenară a sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale să fie anunțată din timp. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a anunțat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile permanente. (Agerpres) IN PAGINILE A II-A $1 A III-A • DAREA DE SEAMA CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ÎN ANUL 1969 • HOTĂRÎREA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA INTERNAȚIONALA A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DE RETIÍIUI ÎN ACTUALA CAMPANIE! (unele indicații privind tehnologia acestei culturi) Ing. Dan ȘERBU, directorul Direcției agricole județene Datorită rentabilității ridicate, dar mai ales datorită faptului că floarea-soarelui este principala plantă producătoare de ulei din țara noastră, importanța acestei culturi a crescut de la un ala la altul. Ca urmare a aplicării unei agrotehnici superioare, producțiile au sporit, ajungând ca în anul 1969, în sectorul cooperatist, aceasta să fie de 1.839 kg la hectar. Rezultatele obținute de unitățile fruntașe (Cobadin — 3.070 kg, Darabani — 2.604 kg, Negru Vodă — 2.476 kg etc.), dovedesc că producția medie poate crește în condițiile aplicării de către toate unitățile a unei agrotehnici superioare. Ținînd seama de condițiile anului 1970, precum și de sarcinile importante ce revin județului nostru în sporirea producției la floarea-soarelui, este necesar ca toată atenția să fie îndreptată pentru aplicarea măsurilor agrotehnice specifice acestei culturi. Amplasarea culturii Cercetările întreprinse și rezultatele practice din unități au arătat că un rol deosebit în obținerea unor producții ridicate revine amplasării culturii. Trebuie avut in vedere că, pe același teren, floarea-soarelui să revină după o perioadă de cel puțin 6 ani. Aceasta deoarece cultivarea florii-soarelui mai mulți ani la rând pe aceeași sală duce la înmulțirea exagerată a unor boli și dăunători, care diminuează producțiile și pot duce la compromiterea totală a culturii (mana florii-soarelui, lupoaia Experiențele au demonstrat etc.), cultivîndu-se floarea-soarelui că, doi ani pe aceeași sală, procentajul plantelor atacate de mană a fost de 18,1 la sută, inregistrindu-se un minus de producție de 570 kg/ha; cind a revenit după 3 ani, procentul plantelor atacate a fost de 12 la sută, cu un minus de producție de 400 kg ha, iar după 5 ani, procentul plantelor atacate de mană a fost de numai 1 la sută. Din aceste date se desprinde ușor concluzia că pentru floarea-soarelui, mai mult ca pentru oricare altă plantă, o atenție deosebită trebuie acordată rotației. La această culturi, cele mai bune rezultate s-au obținut atunci cînd au fost asigurate ca plante premergătoare cerealele păioase și porumbul. Fertilizarea terenului Ținînd seama de faptul că floarea-soarelui consumă mari cantități de fosfor și azot din sol, se recomandă fertilizarea suprafețelor destinate acestei culturi cu 200—300 kg superfosfat și 100- 150 kg azotat de amoniu la hectar. In cazul când îngrașămintele nu au fost aplicate o dată cu azatura de bază, acestea vor fi încorporate cel mai tîrziu o dată cu pregătirea patului germinativ. In condiții de irigare, se vor aplica 80-100 kg fosfor și 80-100 kg azot substanță activă la hectar. Pregătirea patului germinativ Lucrările solului au importanță deosebită în pregătirea unui mediu optim de germinare, de răsărire, de creștere și dezvoltare a plantelor, întrucât arăturile au fost executate din toamnă, toată atenția trebuie îndreptată asupra lucrărilor ce se execută înainte de semănat, ele urmărind pe cit posibil nivelarea cât mai bună a solului, distrugerea buruienilor, crearea la suprafață a unui strat protector care să împiedice era(Continuare in pag. a V-a) . A In I.A.S. s-a încheiat însămînțarea culturilor din prima urgență Ieri, așa cum ne-a informat inginerul șef al Inspectoratului zonal al I.A.S., Sergiu Chiriacescu, unitățile agricole de stat au încheiat campania de însâmînțări care a cuprins suprafața de 12.090 hectare de mazăre, măzărichie, borceaguri etc. Printre unitățile care au terminat primele însămiințatul, amintim pe cele din Agigea, Amzacea, Cogealac și Stupina. In prezent, mecanizatorii, ajutați de specialiști, fertilizează ultimele suprafețe de culturi de toamnă și pregătesc terenul pentru semănatul florii-soarelui. \\ V