Dobrogea Nouă, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7034-7059)
1971-04-20 / nr. 7050
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚIVA hranei unui ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7050 Mărfi, 20 aprilie 1971: 4 pagini, 30 bani AUTOUTILAREA, o acțiune care creația, spiritul promovează de inițiativă, în dauna rutinei și comodității La ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE ȘI MATERIALE DE CONSTRUCȚII, mobilul preocupării susținute pentru autodotase il constituie cerințele tot mai mari de materiale de construcții și in special de prefabricate din beton armat, care au impus dezvoltarea întreprinderii. Numai în 4 ani producția acesteia a crescut de citeva ori, noile capacități fiind aproape exclusiv rezultatul acțiunii de autodotare ; s-au construit cu mijloacele întreprinderii atît hale industriale cit și utilaje tehnologice. Inginerii Atanase BOAGIU și Stelian NICOLAESCU, directorul și — respectiv — inginerul șef al intreprinderii, ne-au oferit, în această privință, exemple semnificative: 23.000 mp hale de fabricație , o stație de concasare cu o capacitate anuală de 300.000 tone dribluri dublu concasate ; o stație demontabilă pentru prepararea betoanelor cu o capacitate de 30.000 mc ; o altă centrală de betoane, ce produce anual 150.000 mc,; instalații cu estacade și galerii subterane totalizînd 3 km pentru primirea, transportul și depozitarea pietrei, cu o capacitate de 1.000 de tone zilnic, o baterie de silozuri, casete încălzitoare pentru turnarea simultană, pe verticală, a panourilor pentru locuințe etc. în 1971, lucrări cn valoare de aproximativ 8 milioane lei se află în diverse faze de execuție, experimentare sau proiectare, majoritatea dintre ele referindu-se matrițe pentru prefabricate din belaton și elemente de transport și manipulare a acestora. - ÎNTREPRINDEREA MINIERA „DOBROGEA“ — ne-a relatat in continuarea investigației noastre ing. Pavel STADLER, șeful serviciului „mecanic șef“ de la sus-numita întreprindere — și-a extins activitatea pe măsura explorării și punerii în valoare a subsolului Dobrogei. Anul trecut, de pildă, experimentările făcute au demonstrat importanța economică deosebită zăcămîntului de diatomită de la a Adamclisi. Ca atare, fiind în situația de a pune în exploatare acest zăcămint, am trecut, cu forțe proprii, la proiectarea și realizarea în întregime a tuturor instalațiilor de extragere, transport și încărcare a diatomitei. Eficiența economică a acestei lucrări este demonstrată de faptul că ea va fi amortizată în numai un an și jumătate. Astfel de exemple se mai pot da, dar mai important mi se pare să vorbim despre ceea ce am Mihai MACARIE (Continuare în pag. a II-a) Practica activității economice din fiecare unitate productivă a demonstrat cu prisosință că autoutilarea reprezintă un mijloc rapid și eficace de rezolvare a unor probleme tehnologice, că modernizarea și completarea bazei tehnico-materiale, fără cheltuieli mari, prin mijloace proprii, pentru a ține pasul cu ritmul progresului tehnic, e posibilă pe această cale — știut fiind că o unitate, oricare ar fi ea, poate să realizeze mai repede utilajul de care are nevoie decit industria de specialitate unde se pun alte probleme de fabricație ,de serie mare, de eficiență economică etc. In ultima vreme, întreprinderile din județul nostru au acordat o mai mare atenție autoutilării, multe dintre ele obținând rezultate desebite din acest punct de vedere. In intenția de a favoriza o cunoaștere mai amănunțită a acestor realizări, am investigat citeva unități importante, solicitând,totodată, interlocutorilor noștri să ne vorbească despre locul și rolul autoutilării iar ansamblul activității pe care întreprinderile o desfășoară, despre proiectele legate de aceasta. . Mai sunt zone edilitare care contrastează flagrant cu ideea . Cu toate că luna aprilie a fost declarată luna înfrumusețării, nu toți edilii localităților noastre s-au sensibilizat în măsura în care ne-am așteptat. De pildă, orașul Năvodari, important centru urban al județului nostru, este departe de posibilitățile pe care le are în domeniul înfrumusețării și bunei gospodăriri. Fără prea mari eforturi de investigație se poate observa lipsa simțului gospodăresc. Și acest lucru este vizibil cînd depășești centrul orașului. Deci, în zonele mărginașe, străzi murdare, în multe curți același decor din timpul iernii, trotuare stricate, iar deputații nu mișcă un deget. Chiar în incinta grădinii de vară, în curtea acesteia și a bibliotecii orășenești domnește dezordinea. Este greu să se justifice o asemenea stare de lucruri dacă avem în vedere faptul că în orașul Năvodari există peste 2.000 de elevi, mii de muncitori aparținând Uzinei de superfosfați și acid sulfuric și alte mii de cetățeni, care, cu un efort minim, ar fi putut, încă de la declanșarea acțiunii, să facă orașul oglindă. Ce părere are primarul orașului, tovarășul G. Orcula ? La Mangalia, Întreprinderea de reparații și construcții (I.R.C.) n-a schițat pină acum nici un gest in legătură cu obligațiile ce le are : vopsitorii, văruirea fațadelor, repararea teraselor la blocuri etc. Din planul de 230.000 lei la reparații pentru primele două trimestre, I.R.C. n-a cheltuit pînă la ora actuală nici un leu. Oare au uitat conducătorii acestei întreprinderi că Mangalia este un oraș turistic, că n-a mai rămas decit puțin timp pînă la deschiderea sezonului ? Noi ne facem datoria să le amintim și să le atragem atenția în numele cetățenilor din orașul Mangalia, al opiniei publice, in general, că poartă întreaga răspundere, alături de edilii orașului, pentru fața cochetă a Mangaliei. In apropierea gării orașului Constanța, unde s-au demolat de aproape o lună de zile o serie de construcții vechi, ochiul cetățeanului înregistrează imagini dintre cele mai inestetice grămezi de moloz, o dezordine generală, care dau un aspect urît edificiilor moderne din preajmă. Sîntem convinși că acest spațiu se putea degaja în numai 2—3 zile, dacă cei de la Consiliul popular municipal, răspunzători pentru curățenia și înfrumusețarea orașului, manifestau un plus de interes. Deci, in luna înfrumusețării și curățeniei mai sunt, pe alocuri, și zone ce contrastează flagrant cu ideea de frumos, de bună gospodărire. Se cere o intervenție promptă, competentă, din partea celor vizați. Z, E. SPORT • SPORT • SPORT Pag. a II-a Cotele cincinalului 1968*1970 CERNAVODA Pag. a ÎII-a Plecarea delegației P.C.R. la Congresul al X-lea al P.C. Bulgar Efimi la amiază a plecat la Sofia delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P. C. R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegație fac parte tovarășii Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P. C. R. și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria. Ea plecare, pe aeroportul Otopeni, delegația a fost salutată de tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad și Ion Cîrcei, șefi de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Bulgaria la București, și membri ai ambasadei. In aceeași zi, delegația a sosit la Sofia. La aeroport, au venit în întâmpinare Pencio Kubacinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul construcțiilor și arhitecturii, Anghel Țanev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., Mari Ivanov, membru al C. C. al P.C.B., ministrul construcțiilor de mașini, Constantin Atanasov, adjunct de șef de secție la C. C. al P.C.B., Spas Gospodov, ambasadorul R.P. Bulgaria la București. Au fost prezenți Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasadei și ai agenției economice române. Buni după-amiază, delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. (Agerpres) în cooperativele agricole de producție peste 3.290 hectare au fost însămînțate cu porumb in cursul zilei de duminică, cînd, în majoritatea unităților agricole, timpul favorabil a fost folosit din plin la semănat. Acolo unde munca a fost bine organizată și unde la indicația specialiștilor din a Genget KAIAEI (Continuare în pag. a III-a) La însămînțatul porumbului DUMINICĂ S-A LUCRAT DIN PLIN PE OGOARE • în 14 cooperative agricole, însămînțatul porumbului s-a încheiat • Ritmul de lucru este bun, calitatea nu trebuie neglijată • Densitatea, periclitată de... resturile vegetale!?! Condiția obținerii unei producții medii de 12100 kg porumb la ha in cultură irigată SĂ ASIGURI O DENSITATE de 60.000 plante recoltabile Castelu, zilele acestea. Sub îndrumarea comitetului de partid pe C.A.P., consiliul de conducere a organizat la începutul lunii aprilie o adunare a tuturor membrilor cooperatori in care s-au dezbătut pe larg toate problemele legate de cultura porumbului. Inginerul șef Nicolae Florescu a insistat, in cadrul adunării, asupra asigurării densității de 60.000 plante recoltabile la hectar de la semănat. Experiența cooperatorilor din Castelu este concludentă. Aici, în anul trecut, s-au obținut, in medie, pe hectar 3.086 kg porumbboabe. Dacă pe întreaga suprafață cultivată cu porumb s-ar fi obținut 9.210 kg la ha cit s-a obținut în ferma numărul 1 a tovarășului Dumitru Coman, fiecare hectar ar fi adus un venit in plus cooperativei de 5.000 lei. In acest fel valoarea unei norme convenționale ar fi crescut cu 15 lei. Cu atît mai edificatoare sînt creșterile veniturilor in condițiile obținerii producției de 12.000 kg la ha. Agitatorii de partid au desfășurat o muncă susținută in rindul membrilor cooperatori în jurul hotărîrilor luate de adunarea generală, al prevederilor planului de măsuri al Comitetului județean de partid și al Consiliului popular al județului Constanța, privind pregătirea și executarea lucrărilor in cultura porumbului. Aceleași probleme au fost obiectul discutării în birourile organizațiilor de partid și in adunările generale, în munca de zi cu zi desfășurată in rindul cooperatorilor și mecanizatorilor. In C.A.P. Castelu există 6 ferme, din care 2 cu profil vegetal. Ea forma numărul 1, condusă de cooperatorul Dumitru Coman, sub îndrumarea biroului organizației de bază și cu sprijinul comuniștilor Florea Stan, Ali Agi Tagedin, Gheorghe Enache, Pena Enache, Tudora Mogoșanu, Maria Teodor, al mecanizatorilor Gheorghe Pavel, Sucuranțel-Simion GHEORGHIȚA (Continuare in pag. a III- Nu mai încape nici o îndoială în privința posibilităților de realizare a unei producții de 12.000 kg porumb-boabe la ha în cultură irigată. Ne-am convins de acest lucru la C.A.P. Se lucrează din plin, mai întîi la ierbicidarea solului care urmează să fie însămînțat cu porumb. Aflată intr-un larg proces de modernizare, agricultura noastră socialistă capătă treptat trăsăturile producției intensive, intre care distingem închegarea zonelor agricole, iar în cadrul acestora profilarea, specializarea și concentrarea producției agricole. Desigur, acest proces nu este deloc simplu și nici nu se poate încheia peste noapte. Ei degajă complexe probleme de natură tehnică, economică, organizatorică și socială, a căror rezolvare nu cere numai timp dar și soluții optimizate, în funcție de condițiile actuale și de tendințele de perspectivă. In județul nostru, la fel ca și în celelalte județe ale țării, asemenea probleme se pun cu deosebită acuitate, iar eforturile care se fac în această direcție sunt pe deplin justificate. Concept fundamental După cum se cunoaște, profilarea, specializarea producției agricole și concentrarea constituie un proces economic destul de complex, care nu se poate înfăptui în urma unor decizii administrative. Subliniem acest lucru, deoarece, în practică, a existat tendința de a se neglija faptul că profilarea, specializarea și concentrarea producției nu pot fi decit rezultatul dezvoltării și perfecționării forțelor de producție, al unui grad superior de organizare și conducere a producției in ansamblu. Tocmai nivelul slab de dezvoltare a forțelor de producție existent în urmă cu mulți ani în cooperativele agricole din județul nostru a generat o structură pestriță a producției, practicarea, de fapt, la nivelul marii gospodării a „universalismului“ micii producții de mărfuri. Pe considerentul că multilateral înseamnă a produce din fiecare câte ceva, în cooperativele agricole s-au organizat cultivarea a numeroase plante agricole și creșterea tuturor speciilor de animale. Ea cooperativa agricolă Cuza Vodă cu mulți ani în urmă structura culturilor cuprindea toate culturile posibile pe aceste meleaguri, pînă și coriandru pentru brînză, iar in zootehnie se creșteau pînă și iepuri de casă. O asemenea orientare a fărimîțat parcelele de pămînt, a dispersat și împestrițat fondurile fixe și a îngreunat organizarea unor ramuri de producție puternice. Tocmai lipsa unui concept fundamental a promovat în activitatea organelor de decizie practica schimbării structurii de producție de la un an la altul, ceea ce a prejudiciat evoluția normală a procesului de profilare, specializare concentrare a producției. Următorrul exemplu este edificator, la cooperativa agricolă Crișan, pe baza studiilor de profilare efectuate în 1963, s-au stabilit drept coordonate principale dezvoltarea culturilor cerealiere, creșterea porcilor, a oilor și păsărilor. Nu au trecut doi ani de zile și s-a trecut de la creșterea porcilor la creșterea vacilor. Aceasta, bineînțeles, nu pentru faptul că profilul stabilit nu corespundea, ci datorită practicii „de sus“ de a schimba structura producției, prin modificarea obiectivelor de plan. Peste un an s-a redus însă numărul de vaci și s-a trecut din nou la creșterea porcilor, considerindu-se, în sfîrșit, că sunt totuși condiții pentru dezvoltarea acestei specii. In 1967—1968 s-a trecut și la organizarea îngrășării puilor, iar numărul de oi a fost mărit, potrivit sarcinilor de plan, de la 3.000 la 9.000, din care 5.000 de berbecuți. Aceste schimbări de profil — pe lângă faptul că au necesitat modificarea grajdurilor, deci efectuarea unor cheltuieli nejustificate care au încărcat prețul de cost — au îngreunat mult procesul de organizare și modernizare a producției fermelor de animale. Rezultanta a fost, bineînțeles, reducerea eficienței economice pe ansamblul producției obștești. Corelație între pian și profil Evoluția producției agricole pe baza unui concept fundamental de profilare, specializare și concentrarea CHIRCULESCU (Continuare în pag. alla III ACTUALITATE 1 1 PROFILAREA, SPECIALIZAREA și concentrarea producției agricole