Dobrogea Nouă, mai 1971 (Anul 24, nr. 7060-7085)

1971-05-04 / nr. 7062

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7062 j Marti, 4 mai 1971­­ 4 pagini, 30 bani H­IHCHEIAT, IN ANII MAUI, CAHPAHIII 0I IHLAMIHTU­RI DE PRIMĂVARĂ. CE AVI DE FĂCUT PENTRU REALIZAREA ANGAJAMENTELOR DE A PRODUCE, IN MEDIE,­­1 HECTAR: 112.000 kg porumb în cultură irigată 14.500 kg porumb pe teren neirigat 1 3.500 kg grîu 1­2.000 kg floarea-soarelui CONSFĂTUIREA DE LUCRU ORGANIZATĂ IERI DE COMITETUL JUDEȚEAN DE PARTID A DISCUTAT SARCINILE CE REVIN LUCRĂTORILOR DIN AGRICULTURĂ ÎN ETAPA URMĂTOARE Ieri, a avut loc la Constanța o întâlnire de lucru organizată de Comitetul județean de partid la care au participat președinții și in­ginerii șefi ai cooperativelor agri­cole de producție din județ, direc­torii și directorii tehnici din între­prinderile agricole de stat, condu­ceri ale stațiunilor pentru mecani­zarea agriculturii, secretarii comi­tetelor comunale de partid, preșe­dinții comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, spe­cialiști din conducerea Trustului de construcții pentru irigații și ale unor șantiere de construcții și ex­ploatare a lucrărilor de îmbunătă­țiri funciare, cercetători de la sta­țiunile experimentale pentru cul­turi irigate, zootehnie și viticultură din județ, conducători ai întreprin­derilor cu care unitățile agricole de stat și cooperatiste din județ au contracte de livrare a produselor agricole, directorii școlilor generale din comunele județului, secretarii comitetelor U.T.C. pe comune, apa­ratul Direcției generale județene a agriculturii și al Uniunii județene a cooperativelor agricole de produc­ție, activiști de partid și de stat. La intilnire au participat tovarășii Vasile VÎLCU, prim-secretar al Co­mitetului județean de partid, Dan ȘERBU, directorul Direcției gene­rale județene a agriculturii, și Ion IUGA, președintele Uniunii județe­ne a cooperativelor agricole de pro­ducție. Participanții la intilnire au luat în dezbatere modul cum au fost duse la îndeplinire prevederile din planul de măsuri al Comitetului județean de partid și al Comitetu­lui executiv al Consiliului popular județean, cu privire la executarea lucrărilor în campania agricolă de primăvară, realizarea efectivelor de animale și a angajamentelor luate in consfătuirile din februarie și martie 1911 privind producțiile a­­gricole. întîlnirea a avut loc la scurt timp după încheierea campa­niei de insămințare a porumbului și a evidențiat în cadrul dezbate­rilor care s-au desfășurat măsurile ce trebuie luate în continuare pen­tru realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor. După informarea prezentată de tovarășul Dan Șerbu, asupra sta­diului de îndeplinire a acestor mă­suri au luat cuvîntul tovarășii : Marin TUDORAN, directorul I.A.S. Medgidia, Mihai ROTH, șef al C.A.P. Palazu Mare, inginerul Petre STOICA, președintele C.A.P. Peș­tera, Petru TOMOROGA, directorul Stațiunii experimentale pentru cul­turi irigate Valul lui Traian, Oprea NEAGU, președintele C.A.P. Satu Nou, Ion DUMITRESCU, directorul Trustului de construcții pentru îm­bunătățiri funciare, Aurelian STAN, președintele C.A.P. Saligny, Aure­lian PANCULESCU, președintele C.A.P. Ciobanu. In cadrul dezbaterilor care au avut loc s-a vorbit pe larg despre ceea ce s-a făcut, dar, mai ales, a-a insistat asupra a ceea ce tre­buie întreprins, in continuare, în vederea obținerii unor producții sporite în acest an. Manifestări consacrate semicentenarului partidului întîlnirea tovarășului Vasile Vîlcu cu cadrele de bază din unitățile M.F. A., M. A. I.1­0, S. S. A In cadrul manifestărilor consa­crate aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comu­nist Român, ieri a fost organizată întîlnirea cadrelor de bază din unitățile Ministerului Forțelor Armate, ale Ministerului Aface­rilor Interne și Consiliului Secu­rității Statului cu tovarășul Vasile VIȘCU, prim-secretar al Comite­tului județean de partid. Vorbind despre semnificația și însemnătatea istorică a creării P.C.R., tovarășul Vasile Vîlcu a evocat pe larg condițiile sociale și politice care au precedat acest eveniment, activitatea consecven­tă desfășurată de partid în rîndul £ La Cernavodă, Pantelimon, Valul lui Traian și Crucea s-au ținut seri literare „ÎN FRUNTE COMUNIȘTII“ și medalioane li­­terar-muzicale „ODĂ PARTIDU­LUI“. La Medgidia și Hîrșova s-au prezentat expuneri pe te­mele „MOMENTE DIN ACTIVI­TATEA PARTIDULUI COMU­NIST ROMÂN“, „FAPTE DE EROISM SÂVIRȘITE DE TINE­RETUL PATRIEI NOASTRE IN RĂZBOIUL ANTIFASCIST“, „TRADIȚII ȘI SIMBOLURI“. La armatei pentru atragerea acesteia la lupta de eliberare națională și socială a poporului, contribuția armatei române, a cadrelor sale de bază la înfăptuirea actului in­surecțional de la 23 August 1944 și la zdrobirea fascismului, suc­cesele obținute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în anii construcției socialiste și contribu­ția militarilor la înfăptuirea pro­gramului de înflorire a patriei socialiste, la apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului mun­citor. Cuvântarea a fost subliniată în repetate rînduri cu îndelungi aplauze. Cernavodă a avut loc o consulta­ție științifică la care a participat un număr mare de tineri, iar la Fabrica de ciment din Medgidia s-a organizat un concurs „PAGINI DIN ACTIVITATEA P.C.R.“. în comunele Horia, Pantelimon și altele au avut loc spectacole fes­tive date de elevi și tineri. La Istria, au avut Topraisar, Corbu, Săcele loc, de asemenea, ac­țiuni variate la care au răspuns sute de tineri. La irigat să se lucreze și noaptea, fără întrerupere Din dezbaterile de ieri s-a des­prins concluzia, că REZERVA DE APĂ DIN SOL PE MAJORITA­TEA TERENURILOR OCUPATE DE GRIU, LUCERNA ȘI ALTE CULTURI DE TOAMNĂ, ESTE PE SFÎRȘITE și în maximum 5— 10 zile se va ajunge la plafonul minim. în același timp, consumul de apă al acestor culturi este ma­xim in perioada de față, iar lipsa acesteia va influența în mare mă­sură scăderea producției. Față de această situație se impune CA ÎN UNITĂȚI SA SE LUCREZE CU TOATE AGREGATELE POSIBILE ȘI SA SE ORGANIZEZE MUNCA ÎN DOUA SCHIMBURI, PENTRU A SE LUCRA NEÎNTRERUPT LA IRIGAT, ZI ȘI NOAPTE. Pentru perioada ESTE NECESAR CA care urmează, TOȚI FAC­TORII RESPONSABILI PRIVIND IRIGAȚIILE SĂ-ȘI PREVADĂ (Continuare In pag. a IlI-a) IIIIsIII I PRIVIND IMENSUL FLUVIU UMAN AL DEMONSTRAȚIEI DE 1 MAI: PARTIDULUI îL ÎNCHINĂM IZBlNZILE SI ASPIRAȚIILE NOASTRE Privind șuvoiul viu, vibraita desfășurare de optimism și voioșie ce s-a revărsat ore în șir, în dimineața zilei de 1 Mai, prin fața tribu­nei oficiale, ai imagi­nea vie a înfrățirii in muncă și­­ în idealuri a tuturor cetățenilor aces­tui județ, care, alături de întregul popor­­ al României socialiste, în­­tr-un singur glas, și-au manifestat hotărîrea fermă de a munci pen­tru înfăptuirea vastului program de înflorire a țării, certitudinea , că, sub conducerea încerca­tă a Partidului Comu­nist Român, patria noas­tră va urca an de an noi trepte ale înfloririi ei­ multilaterale. Ca și in alți ani, în coloanele constănțene înșiruite de-a lungul bulevardului Tomis în­­tîlnim nenumărați oas­peți de peste hotare : muncitori vietnamezi, aflați la specializare,­ în grupul chimiștilor de la Năvodari — navigatori de diferite naționalități, în grupul imens al por­tuarilor — turiști aflați pe litoral la odihnă sau tratament, în celelalte coloane. Privim continua re­vărsare de optimism ce se degajă la tempera­turi crescînde, de fieca­re dată cînd grupurile ajung prin fața tribu­nei, flutură steagurile, răsună necontenit ura­­lele, freamătă aplauze­le, adresîndu-se­­ repre­zentanților organelor de partid și de stat locale. Participă la această sărbătoare M. I. HO­­ȘEV, consul general al Consulatului U.R.S.S. la Constanța, Orhan ARA, consul general al Con­sulatului Republicii Tur­cia la Constanța, P. I. STOIANOV, președin­tele Consiliului jude­țean al sindicatelor Tol­­buhin — Republica Populară Bulgaria, Heinrich T­E­S­S­M­E­R, pictor, asistent la Insti­tutul de artă plastică din Berlin — Republica Democrată Germană. Alte coloane, alte vi­brante manifestări ale hotărîrii de a înălța România pe noi culmi ale civilizației și progre­sului. Se degajă, în a­­celași timp, sentimente­le internaționaliste ale poporului nostru, ale so­lidarității și frăției cu clasa muncitoare de pretutindeni, cu cei ca­re în lumea întreagă luptă pentru socialism, pentru libertate, pace și progres, ale legăturilor de prietenie și solidari­tate internaționalistă dintre poporul român și forțele progresiste de pretutindeni. „Sîntem ÎNSEMNĂRI mîndri de fermitatea și­­ consecvența cu care­­ partidul nostru ține ne- î abătut gloriosul stin­­­­dard al internaționalis­­­­mului proletar, al prie­­­­­teniei strînse cu toate­­ țările, socialiste, pentru­­ unitatea mișcării comu­­­­niste, a tuturor forțelor­­ antiimperial­iste“ — ne ? spune Gheorghe­ Con­­­­stantin, șef de serviciu­­ la D.N.M. „Navrom“. I Nesfîrșite coloane ale­­ muncii, un șuvoi viu de o vibrantă manifestare a­­ optimismului unui po­­­­por, a înfrățirii lui în­­ muncă, a hotărîrii de a­­ înfăptui exemplar anga­­­­jamentele luate în cin­­­­stea gloriosului semi-­­ centenar al partidului l­a unității indestruc­­­­tibile dintre partid și­­ popor, o nezdruncinată­­ frăție și solidaritate in­­­­ternațională — iată ci­­­­teva dintre caracteristi­­­­­­le demonstrației de 1­­ Mai de la Constanța. "­­ N. CONSTANTIN j In stațiunile din sud, CALENDARUL „TOALETEI“ ESTIVALE a rămas cu filele neîntoarse Stațiunile turistice din zona su­dică a litoralului nostru se vor mări în acest sezon estival cu noi capacități hoteliere și de alimen­tație publică. Stadiul actual al lu­crărilor, organizarea lor, ritmul — toate acestea dau asigurări că ter­menele de intrare în funcțiune a obiectivelor în cauză vor fi respec­tate, atît de către Trustul special de construcții turistice „Litoral“ (T.S.C.T.L.), cit mai cu seamă de Trustul „Carpați“. Nu același lucru se poate spune, însă, cind este vor­ba de executarea remedierilor la clădirile terminate în anii trecuți, ca și despre calitatea unor lucrări actuale. In stațiunea „Jupiter“, de exem­plu, hotelul „Tismana“, construit în 1970, a fost de la început în si­tuația de a nu putea exploata 50 de camere — așa cum ne spunea ad­ministratorul acestuia, Ion Dumi­trescu — din cauza unor infiltrații în pereți, datorate canalizării de­fecte. Trustul special de construc­ții turistice „Litoral“ a înce­put, cu mai bine de o lună in urmă, remedierile cuvenite (de ce nu s-a apucat încă de astă toamnă ?...), a spart par­doselile peste tot, a făcut gropi și apoi... și-a văzut de treabă. Și — de notat — hotelul trebuie să-și primească primii oaspeți la 15 mai!... Inginerul Nicolae Băluță, de la T.S.C.T.L. ne-a informat că.. „a fost dat un „telex“ la Trustul de construcții din Galați, care a e­­xecutat anul trecut hotelul, să vină să facă remedierile“, însăși afir­mația aceasta ni se pare o dovadă elocventă a lipsei de răspundere cu care este privită o problemă atît de importantă. Cu lipsa de răspundere, de altfel, aveam să ne întâlnim cîteva sute de metri mai încolo, la hotelul „Cometa“, construit încă din anul 1968 și la care nici pînă în prezent nu au fost rezolvate o serie de de­fecțiuni (semnalate in ziarul nostru și la începutul sezonului trecut). E vorba de două coloane de canali­zare, care străbat vertical întreaga clădire și care, în fiecare an de ex­ploatare, lasă mereu „urme“ pe pereții încăperilor. Inginerul amin- M. MIHAI­ ­Continuare in pag. a tll-a) Sezonul estival se apropie Cinstea de a fi în coloanele clasei muncitoare — Exemplul șantierului nostru este și el caracteristic pentru mo­dul în care partidul aplică în via­ță principiile industrializării socia­liste — spunea ȘTEFAN POPA, secretarul comitetului de partid de la S.N.C., într-o discuție ce avea loc chiar în ziua în care presa pu­blica comunicatul despre ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. care, printre alte măsuri, le aprobase și pe acelea legate de extinderea și dezvoltarea Șantieru­lui naval Constanța. Construcția de nave va reprezenta una din princi­palele direcții de dezvoltare a in­dustriei județului nostru, fiind spe­cifică, valorificând plenar potenția­lul uman și material din acest do­meniu. Anul trecut, cînd tovară­șul Nicolae Ceaușescu a vizitat șantierul nostru, am primit indica­ții deosebit de prețioase pentru munca pe care o desfășurăm, pen­tru pregătirile ce trebuie să le facem în perspectiva apropiatei treceri la construcția de nave ma­ritime de mari tonaje. ...Refacem o retrospectivă nu prea îndepărtată în timp, amintin­­du-ne o discuție asemănătoare, cu același interlocutor. Era într-o zi de vară a anului trecut, cînd pri­mul cargou de 1.920 tdwv se întor­cea din larg, de la probele de marș. In prezența beneficiarilor, a unui adevărat consiliu de specia­liști, nava trecuse cu bine dificilul examen. Cu mîndrie firească, Ște­fan Popa spunea că este vorba, in fond, de un examen de admitere a întregului colectiv al șantierului in rîndul constructorilor de nave ro­mâni, de un certificat de compe­tență pe care navaliștii constăn­­țeni îl obținuseră cu brio. Cargoul a fost asimilat mai repede decit orice altă navă construită în șan­tierele din țară , chiar de la în­ceput șantierul trebuia să facă fața unor exigențe pentru export ; încredințarea unei asemenea sar­cini însemna încredere în matu­ritatea organizatorică și profesio­nală a colectivului — dar, mai ales, politică , și secretarul conchidea : „Avem oameni buni, aproape că nu știi despre­ care din ei că vor­bești mai mult. Și, ceea ce este esențial, comuniștii sînt in prime­le rînduri“. S-au adunat, atunci, în carnetul reporterului, zeci de nu­me : Nichita Stoica și Vasile Va­tră, de la secția I, sudorul Gheor­ghe Corbeanu, zidarul Feodor Boi­­cenco, marangazul Marinache Go­man, Ion Buzoianu de la S.D.V.­­uri, inginerii Nicolae Orac, Mihai Stan, Gheorghe Dimoiu, Vasile Plă­cintă... Cîteva luni după aceea, in­ginerul șef adjunct al șantierului, Nicolae Orac, ne dădea relații — in termeni seci, dar sugestivi — despre cel de-al doilea cargou pre­dat beneficiarilor, fusese realizat mai repede, mai economic, perfec­ționat din punct de vedere tehnic. Maturitatea colectivului nu ceva imuabil, ci un element este in continuă perfecționare, exprimând muncă, pasiune, inițiativă. ...Eficiența oricărei activități eco­nomice este determinată, în pri­mul rînd, de căutările pentru va­lorificarea superioară a materiei prime a producției. Era cu mai bine de 10 ani în urmă, cînd la Năvodari se aprindea focul la primul cuptor al primei linii de acid sulfuric și la capătul uneia din suflante, printre alți mese­riași, asudați de munca neîntre­ruptă de ore un șir se afla și tină­­rul lăcătuș de întreținere Gheor­ghe Sandu. In uzină a învățat me­seria, iar astăzi este maistru. Cu răspunderea comunistului care s-a identificat de-a lungul anilor cu locul său de muncă, ne vorbește acum despre dezvoltarea „cetății chimiei“ de la Năvodari, despre va­lorificarea superioară a materiei prime. „Devenim un combinat în adevăratul sens al cuvintului. Aci­dul pe care-l fabricăm astăzi are concentrație mai mare, e mai pur. A crescut valoarea producției. Pri­ma noastră linie tehnologică — ve­terana — se modernizează și-și mărește capacitatea de producție. Intre timp, uzina toată a cres­cut, cu secții noi, cu produse noi. Ne-a trebuit destul de mult pină să înțelegem și să simțim dubla noastră calitate de producători și Mihai MACAPIS (Continuare la pag» a­ra-a) Acum, în zilele premergătoare gloriosului semicentenar al Partidului Comunist Român, sublinierea identității depline dintre aspirațiile și interesele poporului și politica marxist-leninistă, pro­fund patriotică, a partidului capătă sensuri noi, ele explicînd dru­mul ascendent și ritmurile înalte de dezvoltare ale țării noastre. Niciodată poporul român n-a trăit mai intens sentimentul demni­tății sale, niciodată nu s-a bucurat ca acum de stima și respectul întregii lumi progresiste. Dinamismul prosperității României de astăzi izvorăște tocmai din înțelegerea neîncetate­a profundă a concepției partidului, care pune la baza dezvoltării economiei na­ționale crearea unei puternice industrii și a unei agriculturi îna­intate, generalizînd în toate sectoarele cuceririle științei și tehnicii contemporane. 192­97I

Next