Dobrogea Nouă, mai 1971 (Anul 24, nr. 7060-7085)
1971-05-04 / nr. 7062
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7062 j Marti, 4 mai 1971 4 pagini, 30 bani HIHCHEIAT, IN ANII MAUI, CAHPAHIII 0I IHLAMIHTURI DE PRIMĂVARĂ. CE AVI DE FĂCUT PENTRU REALIZAREA ANGAJAMENTELOR DE A PRODUCE, IN MEDIE,1 HECTAR: 112.000 kg porumb în cultură irigată 14.500 kg porumb pe teren neirigat 1 3.500 kg grîu 12.000 kg floarea-soarelui CONSFĂTUIREA DE LUCRU ORGANIZATĂ IERI DE COMITETUL JUDEȚEAN DE PARTID A DISCUTAT SARCINILE CE REVIN LUCRĂTORILOR DIN AGRICULTURĂ ÎN ETAPA URMĂTOARE Ieri, a avut loc la Constanța o întâlnire de lucru organizată de Comitetul județean de partid la care au participat președinții și inginerii șefi ai cooperativelor agricole de producție din județ, directorii și directorii tehnici din întreprinderile agricole de stat, conduceri ale stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii, secretarii comitetelor comunale de partid, președinții comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, specialiști din conducerea Trustului de construcții pentru irigații și ale unor șantiere de construcții și exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, cercetători de la stațiunile experimentale pentru culturi irigate, zootehnie și viticultură din județ, conducători ai întreprinderilor cu care unitățile agricole de stat și cooperatiste din județ au contracte de livrare a produselor agricole, directorii școlilor generale din comunele județului, secretarii comitetelor U.T.C. pe comune, aparatul Direcției generale județene a agriculturii și al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, activiști de partid și de stat. La intilnire au participat tovarășii Vasile VÎLCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid, Dan ȘERBU, directorul Direcției generale județene a agriculturii, și Ion IUGA, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție. Participanții la intilnire au luat în dezbatere modul cum au fost duse la îndeplinire prevederile din planul de măsuri al Comitetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, cu privire la executarea lucrărilor în campania agricolă de primăvară, realizarea efectivelor de animale și a angajamentelor luate in consfătuirile din februarie și martie 1911 privind producțiile agricole. întîlnirea a avut loc la scurt timp după încheierea campaniei de insămințare a porumbului și a evidențiat în cadrul dezbaterilor care s-au desfășurat măsurile ce trebuie luate în continuare pentru realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor. După informarea prezentată de tovarășul Dan Șerbu, asupra stadiului de îndeplinire a acestor măsuri au luat cuvîntul tovarășii : Marin TUDORAN, directorul I.A.S. Medgidia, Mihai ROTH, șef al C.A.P. Palazu Mare, inginerul Petre STOICA, președintele C.A.P. Peștera, Petru TOMOROGA, directorul Stațiunii experimentale pentru culturi irigate Valul lui Traian, Oprea NEAGU, președintele C.A.P. Satu Nou, Ion DUMITRESCU, directorul Trustului de construcții pentru îmbunătățiri funciare, Aurelian STAN, președintele C.A.P. Saligny, Aurelian PANCULESCU, președintele C.A.P. Ciobanu. In cadrul dezbaterilor care au avut loc s-a vorbit pe larg despre ceea ce s-a făcut, dar, mai ales, a-a insistat asupra a ceea ce trebuie întreprins, in continuare, în vederea obținerii unor producții sporite în acest an. Manifestări consacrate semicentenarului partidului întîlnirea tovarășului Vasile Vîlcu cu cadrele de bază din unitățile M.F. A., M. A. I.10, S. S. A In cadrul manifestărilor consacrate aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, ieri a fost organizată întîlnirea cadrelor de bază din unitățile Ministerului Forțelor Armate, ale Ministerului Afacerilor Interne și Consiliului Securității Statului cu tovarășul Vasile VIȘCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid. Vorbind despre semnificația și însemnătatea istorică a creării P.C.R., tovarășul Vasile Vîlcu a evocat pe larg condițiile sociale și politice care au precedat acest eveniment, activitatea consecventă desfășurată de partid în rîndul £ La Cernavodă, Pantelimon, Valul lui Traian și Crucea s-au ținut seri literare „ÎN FRUNTE COMUNIȘTII“ și medalioane literar-muzicale „ODĂ PARTIDULUI“. La Medgidia și Hîrșova s-au prezentat expuneri pe temele „MOMENTE DIN ACTIVITATEA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN“, „FAPTE DE EROISM SÂVIRȘITE DE TINERETUL PATRIEI NOASTRE IN RĂZBOIUL ANTIFASCIST“, „TRADIȚII ȘI SIMBOLURI“. La armatei pentru atragerea acesteia la lupta de eliberare națională și socială a poporului, contribuția armatei române, a cadrelor sale de bază la înfăptuirea actului insurecțional de la 23 August 1944 și la zdrobirea fascismului, succesele obținute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în anii construcției socialiste și contribuția militarilor la înfăptuirea programului de înflorire a patriei socialiste, la apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului muncitor. Cuvântarea a fost subliniată în repetate rînduri cu îndelungi aplauze. Cernavodă a avut loc o consultație științifică la care a participat un număr mare de tineri, iar la Fabrica de ciment din Medgidia s-a organizat un concurs „PAGINI DIN ACTIVITATEA P.C.R.“. în comunele Horia, Pantelimon și altele au avut loc spectacole festive date de elevi și tineri. La Istria, au avut Topraisar, Corbu, Săcele loc, de asemenea, acțiuni variate la care au răspuns sute de tineri. La irigat să se lucreze și noaptea, fără întrerupere Din dezbaterile de ieri s-a desprins concluzia, că REZERVA DE APĂ DIN SOL PE MAJORITATEA TERENURILOR OCUPATE DE GRIU, LUCERNA ȘI ALTE CULTURI DE TOAMNĂ, ESTE PE SFÎRȘITE și în maximum 5— 10 zile se va ajunge la plafonul minim. în același timp, consumul de apă al acestor culturi este maxim in perioada de față, iar lipsa acesteia va influența în mare măsură scăderea producției. Față de această situație se impune CA ÎN UNITĂȚI SA SE LUCREZE CU TOATE AGREGATELE POSIBILE ȘI SA SE ORGANIZEZE MUNCA ÎN DOUA SCHIMBURI, PENTRU A SE LUCRA NEÎNTRERUPT LA IRIGAT, ZI ȘI NOAPTE. Pentru perioada ESTE NECESAR CA care urmează, TOȚI FACTORII RESPONSABILI PRIVIND IRIGAȚIILE SĂ-ȘI PREVADĂ (Continuare In pag. a IlI-a) IIIIsIII I PRIVIND IMENSUL FLUVIU UMAN AL DEMONSTRAȚIEI DE 1 MAI: PARTIDULUI îL ÎNCHINĂM IZBlNZILE SI ASPIRAȚIILE NOASTRE Privind șuvoiul viu, vibraita desfășurare de optimism și voioșie ce s-a revărsat ore în șir, în dimineața zilei de 1 Mai, prin fața tribunei oficiale, ai imaginea vie a înfrățirii in muncă și în idealuri a tuturor cetățenilor acestui județ, care, alături de întregul popor al României socialiste, într-un singur glas, și-au manifestat hotărîrea fermă de a munci pentru înfăptuirea vastului program de înflorire a țării, certitudinea , că, sub conducerea încercată a Partidului Comunist Român, patria noastră va urca an de an noi trepte ale înfloririi ei multilaterale. Ca și in alți ani, în coloanele constănțene înșiruite de-a lungul bulevardului Tomis întîlnim nenumărați oaspeți de peste hotare : muncitori vietnamezi, aflați la specializare, în grupul chimiștilor de la Năvodari — navigatori de diferite naționalități, în grupul imens al portuarilor — turiști aflați pe litoral la odihnă sau tratament, în celelalte coloane. Privim continua revărsare de optimism ce se degajă la temperaturi crescînde, de fiecare dată cînd grupurile ajung prin fața tribunei, flutură steagurile, răsună necontenit uralele, freamătă aplauzele, adresîndu-se reprezentanților organelor de partid și de stat locale. Participă la această sărbătoare M. I. HOȘEV, consul general al Consulatului U.R.S.S. la Constanța, Orhan ARA, consul general al Consulatului Republicii Turcia la Constanța, P. I. STOIANOV, președintele Consiliului județean al sindicatelor Tolbuhin — Republica Populară Bulgaria, Heinrich TESSMER, pictor, asistent la Institutul de artă plastică din Berlin — Republica Democrată Germană. Alte coloane, alte vibrante manifestări ale hotărîrii de a înălța România pe noi culmi ale civilizației și progresului. Se degajă, în același timp, sentimentele internaționaliste ale poporului nostru, ale solidarității și frăției cu clasa muncitoare de pretutindeni, cu cei care în lumea întreagă luptă pentru socialism, pentru libertate, pace și progres, ale legăturilor de prietenie și solidaritate internaționalistă dintre poporul român și forțele progresiste de pretutindeni. „Sîntem ÎNSEMNĂRI mîndri de fermitatea și consecvența cu care partidul nostru ține ne- î abătut gloriosul stindard al internaționalismului proletar, al prieteniei strînse cu toate țările, socialiste, pentru unitatea mișcării comuniste, a tuturor forțelor antiimperialiste“ — ne ? spune Gheorghe Constantin, șef de serviciu la D.N.M. „Navrom“. I Nesfîrșite coloane ale muncii, un șuvoi viu de o vibrantă manifestare a optimismului unui popor, a înfrățirii lui în muncă, a hotărîrii de a înfăptui exemplar angajamentele luate în cinstea gloriosului semi- centenar al partidului la unității indestructibile dintre partid și popor, o nezdruncinată frăție și solidaritate internațională — iată citeva dintre caracteristile demonstrației de 1 Mai de la Constanța. " N. CONSTANTIN j In stațiunile din sud, CALENDARUL „TOALETEI“ ESTIVALE a rămas cu filele neîntoarse Stațiunile turistice din zona sudică a litoralului nostru se vor mări în acest sezon estival cu noi capacități hoteliere și de alimentație publică. Stadiul actual al lucrărilor, organizarea lor, ritmul — toate acestea dau asigurări că termenele de intrare în funcțiune a obiectivelor în cauză vor fi respectate, atît de către Trustul special de construcții turistice „Litoral“ (T.S.C.T.L.), cit mai cu seamă de Trustul „Carpați“. Nu același lucru se poate spune, însă, cind este vorba de executarea remedierilor la clădirile terminate în anii trecuți, ca și despre calitatea unor lucrări actuale. In stațiunea „Jupiter“, de exemplu, hotelul „Tismana“, construit în 1970, a fost de la început în situația de a nu putea exploata 50 de camere — așa cum ne spunea administratorul acestuia, Ion Dumitrescu — din cauza unor infiltrații în pereți, datorate canalizării defecte. Trustul special de construcții turistice „Litoral“ a început, cu mai bine de o lună in urmă, remedierile cuvenite (de ce nu s-a apucat încă de astă toamnă ?...), a spart pardoselile peste tot, a făcut gropi și apoi... și-a văzut de treabă. Și — de notat — hotelul trebuie să-și primească primii oaspeți la 15 mai!... Inginerul Nicolae Băluță, de la T.S.C.T.L. ne-a informat că.. „a fost dat un „telex“ la Trustul de construcții din Galați, care a executat anul trecut hotelul, să vină să facă remedierile“, însăși afirmația aceasta ni se pare o dovadă elocventă a lipsei de răspundere cu care este privită o problemă atît de importantă. Cu lipsa de răspundere, de altfel, aveam să ne întâlnim cîteva sute de metri mai încolo, la hotelul „Cometa“, construit încă din anul 1968 și la care nici pînă în prezent nu au fost rezolvate o serie de defecțiuni (semnalate in ziarul nostru și la începutul sezonului trecut). E vorba de două coloane de canalizare, care străbat vertical întreaga clădire și care, în fiecare an de exploatare, lasă mereu „urme“ pe pereții încăperilor. Inginerul amin- M. MIHAI Continuare in pag. a tll-a) Sezonul estival se apropie Cinstea de a fi în coloanele clasei muncitoare — Exemplul șantierului nostru este și el caracteristic pentru modul în care partidul aplică în viață principiile industrializării socialiste — spunea ȘTEFAN POPA, secretarul comitetului de partid de la S.N.C., într-o discuție ce avea loc chiar în ziua în care presa publica comunicatul despre ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. care, printre alte măsuri, le aprobase și pe acelea legate de extinderea și dezvoltarea Șantierului naval Constanța. Construcția de nave va reprezenta una din principalele direcții de dezvoltare a industriei județului nostru, fiind specifică, valorificând plenar potențialul uman și material din acest domeniu. Anul trecut, cînd tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat șantierul nostru, am primit indicații deosebit de prețioase pentru munca pe care o desfășurăm, pentru pregătirile ce trebuie să le facem în perspectiva apropiatei treceri la construcția de nave maritime de mari tonaje. ...Refacem o retrospectivă nu prea îndepărtată în timp, amintindu-ne o discuție asemănătoare, cu același interlocutor. Era într-o zi de vară a anului trecut, cînd primul cargou de 1.920 tdwv se întorcea din larg, de la probele de marș. In prezența beneficiarilor, a unui adevărat consiliu de specialiști, nava trecuse cu bine dificilul examen. Cu mîndrie firească, Ștefan Popa spunea că este vorba, in fond, de un examen de admitere a întregului colectiv al șantierului in rîndul constructorilor de nave români, de un certificat de competență pe care navaliștii constănțeni îl obținuseră cu brio. Cargoul a fost asimilat mai repede decit orice altă navă construită în șantierele din țară , chiar de la început șantierul trebuia să facă fața unor exigențe pentru export ; încredințarea unei asemenea sarcini însemna încredere în maturitatea organizatorică și profesională a colectivului — dar, mai ales, politică , și secretarul conchidea : „Avem oameni buni, aproape că nu știi despre care din ei că vorbești mai mult. Și, ceea ce este esențial, comuniștii sînt in primele rînduri“. S-au adunat, atunci, în carnetul reporterului, zeci de nume : Nichita Stoica și Vasile Vatră, de la secția I, sudorul Gheorghe Corbeanu, zidarul Feodor Boicenco, marangazul Marinache Goman, Ion Buzoianu de la S.D.V.uri, inginerii Nicolae Orac, Mihai Stan, Gheorghe Dimoiu, Vasile Plăcintă... Cîteva luni după aceea, inginerul șef adjunct al șantierului, Nicolae Orac, ne dădea relații — in termeni seci, dar sugestivi — despre cel de-al doilea cargou predat beneficiarilor, fusese realizat mai repede, mai economic, perfecționat din punct de vedere tehnic. Maturitatea colectivului nu ceva imuabil, ci un element este in continuă perfecționare, exprimând muncă, pasiune, inițiativă. ...Eficiența oricărei activități economice este determinată, în primul rînd, de căutările pentru valorificarea superioară a materiei prime a producției. Era cu mai bine de 10 ani în urmă, cînd la Năvodari se aprindea focul la primul cuptor al primei linii de acid sulfuric și la capătul uneia din suflante, printre alți meseriași, asudați de munca neîntreruptă de ore un șir se afla și tinărul lăcătuș de întreținere Gheorghe Sandu. In uzină a învățat meseria, iar astăzi este maistru. Cu răspunderea comunistului care s-a identificat de-a lungul anilor cu locul său de muncă, ne vorbește acum despre dezvoltarea „cetății chimiei“ de la Năvodari, despre valorificarea superioară a materiei prime. „Devenim un combinat în adevăratul sens al cuvintului. Acidul pe care-l fabricăm astăzi are concentrație mai mare, e mai pur. A crescut valoarea producției. Prima noastră linie tehnologică — veterana — se modernizează și-și mărește capacitatea de producție. Intre timp, uzina toată a crescut, cu secții noi, cu produse noi. Ne-a trebuit destul de mult pină să înțelegem și să simțim dubla noastră calitate de producători și Mihai MACAPIS (Continuare la pag» ara-a) Acum, în zilele premergătoare gloriosului semicentenar al Partidului Comunist Român, sublinierea identității depline dintre aspirațiile și interesele poporului și politica marxist-leninistă, profund patriotică, a partidului capătă sensuri noi, ele explicînd drumul ascendent și ritmurile înalte de dezvoltare ale țării noastre. Niciodată poporul român n-a trăit mai intens sentimentul demnității sale, niciodată nu s-a bucurat ca acum de stima și respectul întregii lumi progresiste. Dinamismul prosperității României de astăzi izvorăște tocmai din înțelegerea neîncetatea profundă a concepției partidului, care pune la baza dezvoltării economiei naționale crearea unei puternice industrii și a unei agriculturi înaintate, generalizînd în toate sectoarele cuceririle științei și tehnicii contemporane. 19297I