Dobrogea Nouă, mai 1971 (Anul 24, nr. 7060-7085)
1971-05-16 / nr. 7073
> \ > V * ) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITVA I hrănea nouă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7073 Duminica, 16 mai 1971 4 pagini, 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineții de sîmbăta, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al CC. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de țărani cooperatori din comunele Lunguieți, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Hrănești, Costești-Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei prezenți ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae - Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Bane, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tăbircă, prim-secretar al Comitetului județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sunt invitați să viziteze mai iutin moderna stație de incubație a complexului, unde se află expoziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul general al Complexului avicol Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii , noii unități dată parțial in folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă in realizarea sarcinilor ce stau in fața zootehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul producției industriale, Complexul de la Titu are nouă ferme specializate in producerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Recent au intrat in funcțiune patru ferme de producție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creșterii eficienței economice și a asigurării dezvoltării, concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzind, misterului subliniază, conducerea șitotodată, că în faza finală complexul va produce 30.000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cincinal. Oaspeților li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sunt salutați de președinții mai multor cooperative agricole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulțumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei inmînează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri simbolice, angajindu-se să-și aducă întreaga contribuție la dezvoltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile măsuri întreprinse de partid și de stat in vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate și fericire, noi succese la munca pentru obținerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creșterea puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secretarului general al partidului date și cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold in activitatea oamenilor muncii de pe ogoare in înfăptuia mărețelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creșterii păsărilor in țara noastră. (Agerpres) N ÎNTREPRINDEREA DUMNEAVOASTRĂ TOATE UTILAJELE <J) PRODUC DIN PUNĂ NICI O MAȘINĂ ÎN AFARA „CIRCUITULUI“ PRODUCȚIEI! Un deziderat economic valabil și pentru I. M. „Energia" I.M. „Energia“ este una din unitățile industriale cu pondere însemnată în economia locală a județului ; in ultimii ani, ea și-a mărit substanțial capacitățile de producție ale unor secții, altele fiind in prezent în curs de dezvoltare. Cifrele sintetizind modul de folosire a utilajelor, pe primul trimestru al acestui an indică un grad de exploatare superior celui realizat în anul trecut. De fapt, încă de la etalonarea planului au fost făcute eforturi sporite de a se obține nominalizarea unui procentaj câ mai mare din producție, lucru realizat prin diversificarea și asimilarea, de noi produse și repere, "prin cooperarea, cu unități din județ și din țară, iu executarea unor subansamble cu grad ridicat de tehnicitate. La ora actuală, producția ce se execută este aproape în întregime nominalizată, fapt ce a creat posibilitatea asigurării permanente cu comenzi a aprovizionării ritmice cu materii prime și materiale în cantitățile și sortimentele necesare, permițând, în consecință, o folosire mai judicioasă a mașinilor și utilajelor din dotare. Dar, deși indicatorul utilizării mașinilor și instalațiilor este superior celui obținut în anul trecut, el se află încă sub nivelul posibilităților și al cerințelor existente. Și anume, dacă prin plan s-a stabilit o încărcare de 70 la sută din timpul disponibil efectiv, utilajele au lucrat numai aproximativ 67 la sută din acest timp, ceea ce corespunde unui coeficient de schimb de 3. Sarcinile de plan la principalii indicatori au fost realizate și depășite — e drept —, pierderile din timpul disponibil al mașinilor fiind recuperate prin măsurile luate în vederea sporirii productivității muncii. Astfel, prin creșterea cu 3 la sută a productivității efectiv realizate au fost depășite prevederile de plan, atit la producția globală, cit și la producția marfă cu 1.617.000 lei, respectiv 1.795.000 lei, aceasta în condițiile în care s-a lucrat cu un număr mediu scriptic sub cel planificat. Dar aceasta nu înseamnă că nu s-a înregistrat, totuși, o pierdere de capacitate de producție, M. RADOVANE (Continuare in p"»g. a VII-a) Valoarea nu așteaptă numărul anilor Deslușind in hățișul faptelor și ideilor sensul constructiv al gândirii dedicate prefigurării viitorului, Lenin vorbea elaptva despre profundul mesaj înfăptuitor al imaginației creatoare, despre impactul acesteia cu materia realității, atit de susceptibilă de transformări, atit de supusă activismului uman și neinfrmatei dorințe a omului de a-și apropia ceea ce natura ii dă, doar cu prețul unor strădanii îndelungi... întruchipări, în înfăptuirile mâinilor noastre, ceea ce creierele au elaborat, in tainițele celei mai complicate organizări din care a cunoscut materia in decursul unei nomiei naționale. Opera din 1970 a stat sub semnul unui debut binecuvântat. Sala motoarelor, o adevărată uzină (și nu în miniatură) iți dădea certitudinea că ai de-a face cu practicieni nu numai de înaltă calificare — faptul nu e numai firesc ci și indispensabil pentru asemenea lucrări — dar și dă M. ALEXANDRESCU (Continuare în pag. a III-a) ÎNSEMNĂRI istorii întinse pe înșiruirea erelor, și, spre deosebire de tot ce a născut natura pină la noi, sintem, singuri, în stare să prevedem ce vom face — etimologic vorbind, și esențial, să prevedem, să vedem dinainte ce va fi. .Și prevăzînd, să cunoaștem. O cunoaștere globală, exhaustivă, in așa măsură proprie omului incit Marx considera această trăsătură drept fundamentală pentru definirea condiției umane. Din această caracteristică a statutului nostru existențial decurge facultatea, exclusiv umană, de a institui perspective asupra decurgerii actelor noastre. De pildă, o notiță scurtă glăsuiește, intr-un limbaj propriu statisticii mai degrabă decit reportajului — „Șantierul naval Constanța va începe în cincinal construcția de nave cu o capacitate de 50—60.000 tdw“. Și totuși cit se poate adresa direct sufletului o atare notiță, cite ecouri prelungite in ființa noastră, păstrătoare de amintiri, pot isca cele citeva cuvinte ! Mi-amintesc de toamna lui ’70, cînd treburile reportericești m-au dus pe puntea primului cargou construit aici. Avea „numai" 1.930 tdw, mult mai mult decit șalupele de acum șase-șapte ani, rămînînd însă în seria crescindă a virtuților și forței, un premergător la scară redusă a navelor pe care inteligența tehnică și măiestria constructorilor constătțeni Le vor dărui eco- ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV 5 -> AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri, a avut loc ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean, la care au participat și conducători ai unor unități economice, precum și reprezentanți ai Ministerelor Muncii și Finanțelor. Ședința a avut la ordinea de zi: 1. Preocuparea conducerilor unităților de subordonare locală pentru prevenirea accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale ; 2. Activitatea corpului unic de control financiar intern și a controlului financiar preventiv. In urma dezbaterilor care s-au purtat, ședința a adoptat decizii pentru îmbunătățirea activității in domeniile analizate. Au fost, de asemenea, adoptate și alte decizii pentru rezolvarea unor probleme curente. LA MEDGIDIA, PE MALUL CANALULUI DE IRIGAȚII • Un parc Sute de tineri din Medgidia au participat ieri după-amiază lucrările de amenajajare a parcului, în suprafață de 7 ha, și a bazei sportive de pe de 7 ha • O malul canalului de irigații Carasu. S-a taluzat malul cu brazde de iarbă, s-au făcut nivelări de terenuri, s-a transportat zgură pe terenurile de sport etc. In scurt timp cele bază sportivă 3 mari obiective vor fi terminate, astfel că locuitorii Medgidiei vor avea la dispoziție un nou și frumos loc de petrecere a timpului liber. Plenara Consiliului județean al Organizației pionierilor Ieri, s-au desfășurat lucrările plenarei Consiliului județean al Organizației pionierilor la care au luat parte, în afara membrilor consiliului, reprezentanți ai Inspectoratului județean de învățămînt, Comitetului județean pentru cultură și artă, Consiliului județean pentru educație fizică și sport, Comitetului județean al U.T.C., cadre didactice, activiști ai consiliilor municipal și orășenești ai Organizației pionierilor. Plenara a dezbătut aspecte ale muncii de educație prin muncă și pentru muncă a pionierilor și școlarilor și a adoptat un cuprinzător plan de măsuri pentru perioada de vară. De asemenea, s-a hotărit ca în zilele de 5 și 6 iunie să se desfășoare conferințele orășenești Medgidia, Cernavodă și Mangalia, la 15 iunie — conferința municipală Constanța, iar în a doua jumătate a lunii septembrie — conferința județeană. La lucrările plenarei a participat tovarășul Patița Silvestru, vicepreședinte al Consiliului Național al Organizației Pionierilor. • INFORMAȚII • INFORMAȚII • INFORMAȚII • INFORMAȚII • ieri și astăzi în județ • ieri și astăzi în județ • ieri și astăzi în județ în pădure la Valul lui Traian Astăzi, in pădurea Valul lui Traian, se desfășoară o mare serbare cîmpenească. In acest scop ieri au avut loc intense pregătiri. Peângă bufetulrestaurant, existent, cooperativ de consum din Murfatlar a amenajat alte chioșcuri bogat aprovizionate cu preparate pentru grătar, diferite gustări reci, prăjituri, înghețată, vin, bere, sucuri etc. La pregătiri aparte și T.A.P.L. suat cu alte chioșcuri, la fel de bine aprovizionate. Nu ne rămine decit să urăm participanților la serbare timp frumos și petrecere plăcută ! — ! Bun venit ! ! pe litoral! ! ^ Data de 15 mai are, în calendarul turistic, o semnifiicație deosebită, începînd din această zi, litoralul, șiragul de perle strălucitoare al stațiunilor, de la Năvodari la Vama Veche, îmbrăcate cu ^echet în haina estivală, e gasta să-și primească oaspeții, ! ) care, atrași de farmecul său, 1 V nici nu s-au lăsat așteptați. ^ î In ziua deschiderii sale 0 lificiale, litoralul românesc al | V Mării Negre găzduiește în * ^ Mamaia, Eforie și Mangalia ț i Nord 3.954 turiști străini reniți din Anglia, R.F. a Germaniei, Belgia, Suedia, Dananemarca etc., sute și sute de l ? turiști români. Ieri, au mai sosit 411 turiști din R.F.G., V y 171 din Anglia și 106 din Belgia. Li se vor adăuga în fieccare zi alții, mii și mii, din 1 V toate colțurile lumii, în acestl sezon stațiunile de pe litorralul nostru urmărind să : 1 realizeze un adevărat record ! ^ — 3 milioane de turiști. ^ 1 Șirul noutăților cu care litoralul își primește în acest ^ \ sezon oaspeții este deosebit in de lung : piscine și restaurante noi în Mamaia, noi \ \ hoteluri și restaurante în Esforie, noi magazine și complexe comerciale, noi stațțiuni chiar, cum sunt „Olimpul“ și „Saturnul“, realizate intr-o manieră arhitectonică modernă, parcuri și zone verzi, multiple locuri și mijiloace de agrement. J O mie de tineri Peste 1.000 de tineri din municipiul Constanța, mobilizați de organizațiile de tineret, efectuează în aceste zile acțiuni de muncă patriotici pentru înfrumusețarea stațiunilor de pe litoral. Ieri și astăzi, tineri de la S.N.C., liceele „Nicolae Bălcescu“ și „Mihai Eminescu", liceele energetic și economic, sprijiniți cu mașini și unelte de către I.H.R. Mamaia, I.T.A., I.G.C., lucrează la înfrumusețarea stațiunii Mamaia. PENTRU TURIȘTI La Cetatea Histria s-au redeschis restaurantul și campingul cooperativei de consum. Gurmanzilor, pe lângă alte preparate, restaurantul se oferă pui cu mujdei de usturoi la ceaun și mămăliguță caldă. Complet reamenajate, și-au deschis porțile și bufetul și campingul de la debarcaderul Ostrov unde, la comandă, se servesc diferite preparate de pește proaspăt. Tot in cadrul cooperației de consumieri s-au redeschis grădinile de vară din Agigea, Hírșova și Ostrov. Magazin cu articole electrice Magazinul cu articole electrice al O.C.L. „Metalo-chimice“ Constanța, care funcționa în str. Mihai Viteazul nr. 9 și care a fost închis o perioadă de timp, s-a redeschis într-un alt local, pe strada Ștefan cel Mare nr. 66 (în locul fostului sediu al Filialei Asociației de vînătoare și pescuit sportiv). Magazinul beneficiază de un spațiu mai mare, este aprovizionat cu un larg sortiment de articole electrice și electrotehnice, aparate de radio și televizoare, aparate electrocasnice. CU MIC CU MARE, TOTI JOCUITORII SATULUI 7 * SA PARTICIPE LA ÎNTREȚINEREA CULTURILOR! 1 ■ Pînâ in urmă cu două zile, în cooperativele agricole din județul nostru prima prașilă mecanică la floarea-soarelui era aplicată pe 9.130 ha, iar cea manuală pe 4.877 ha. Față de suprafața însămînțată — 43.000 ha, realizările la prima prașilă sunt minime. La Horia prășitul este mult avansat. Mecanizatorii Ion Zaharia, Gh. David și Niță Șeitan, ajutați îndeaproape de șeful secției, Ion Oprea, execută lucrări de bună calitate. Aici paralel cu prașila fioriisoarelui, mecanizatorii aplică sapa rotativă la porumb. Tovarășul Oprea Neagu, președintele C.A.P. Satu Nou, ne relata faptul că și aici, mecanizatorii, paralel cu aplicarea sapei rotative la porumb, au început executarea primei prașile mecanice la această cultură. La C.A.P. Grădina pe o sală de 270 ha, cooperatorii de la brigăzile I și îi cimp lucrau intens la prima prașilă. împreună cu brigadierul Nicolae Bădoiu, verificăm calitatea lucrării ■ nici o buruiană n-a rămas neatinsă de primitoarea mecanici sau de sapele cooperatorilor. „Avem oameni buni“ — ne spune brigadierul. Se referea la cooperatorii Nicolae Tărîță, Maria Adam, Ion Cojocaru, Florica Turcu, precum și la mecanizatorii Constantin Boțoagă și Dumitru Moldoveanu, care execută lucrările cu mult simț de răspundere. „Floarea-soarelui prezintă foarte bine, avem densisetate optimă asigurată și sperăm să realizăm în acest an o producție bună la hectar — ne spune tovarășul Fichiret Osman, inginerul șef al cooperativei. Și porumbul a răsărit frumos, am completat golurile cu 13.000 ghivece nutritive confecționate de elevi și am început să aplicăm sapa rotativă pe unele sole, pentru a sparge crusta și a stîrpi buruienile“. La S.M.A. Sibloara, tovarășul Dumitru Brujan, directorul stațiunii, ne informează că in raza lor de activitate există 1.200 ha de floarea-soarelui. „Feste tot s-a trecut la prașila mecanică și se merge in paralel și cu prașila manuală“. Oare asa stau lucrurile in teren’’ Dimpotrivă. Pe o sală de 60 de hectare de floarea-soarelui a C.A.F. Sibioara, găsim 10—15 oameni executînd prima prașilă manuală pe rînd, fără ca in prealabil să se fi executat prașila mecanică. Brigadierul Gheorghe I. Gheorghe ne spune că mecanizatorii au întîrziat cu prășitul și ca atare cooperatorii n-au mai putut aștepta. Oamenii au trecut direct la prașila manuală, deși rmdurile se distingeau bine și se putea aplica corect prașila mecanică. Pe o sală de 200 ha floarea-soarelui a C.A.P. M. Kogălniceanu, un număr de 55 oameni lucrau intens la prima prașilă. Spre deosebire de Sibioara, aici exista o prăsitoare, iar incă una, care abia sosise, se pregătea să între în brazdă. Prașila mecanică era urmată intr-adevăr de prașila manuală. Controlăm împreună cu inginera Lucreția Chirana și constatăm că buruienile sunt... neatinse. — In afară de dumneavoastră mai urmărește cineva calitatea lucrărilor executate ? — Sunt incă doi brigadieri, respectiv tovarășii Ion Vineș și Dumitru Pîrju, care conduc brigăzile I și IV. Desigur ei stau efectiv in urma oamenilor. — Cum explicați totuși prașila superficială ? — Nu toți sunt conștienți. Și, în afară de aceasta, oamenii nu lucrează în acord. Ar fi fost mult mai bună treaba... Oare trebuie să lucreze conștient numai cei care sunt prinși la lucru in acord global? Și de ce aici nu se aplică acordul global, tovarăși din conducerea Uniunii județene a C.A.P. și a Direcției generale a agriculturii județului ? Pe o altă sală de 130 ha de floarea-soarelui a fermei nr. 17 a I.A.S. Hîrșova, 48 de oameni începuseră să execute prima prașilă manuală pe rînd abia în cursul zilei de vineri, 14 mai a.c. In aceeași zi, insă Șt. MIHAI G. KAZALI (Continuare in pag. a ÎÎI*a)