Dobrogea Nouă, mai 1971 (Anul 24, nr. 7060-7085)

1971-05-16 / nr. 7073

> \ > V * ) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIT­­VA I hrănea nouă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7073 Duminica, 16 mai 1971 4 pagini, 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineții de sîmbăta, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al CC. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol­ Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căl­dură de un mare număr de țărani cooperatori din comunele Lunguie­ți­, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Hrănești, Costești-Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei prezenți ovațio­nează îndelung pentru partid, pen­tru conducătorul partidului și sta­tului. Tovarășul Nicolae - Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Com­plexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Bane, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, ministrul agricul­turii, industriei alimentare, silvi­culturii și apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale, de membri ai conducerii Ministe­rului Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tăbircă, prim-secretar al Comite­tului județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sunt invitați să viziteze mai iutin moderna stație de incu­bație a complexului, unde se află expoziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul general al Complexului avicol­ Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți pa­rametrii , noii unități dată parțial in folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă in realizarea sarcinilor ce stau in fața zootehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul pr­oduc­­ției industriale, Complexul de la Titu are nouă ferme specializate in producerea de ouă, pentru creș­terea păsărilor de producție, incu­batoare, fabrică de nutrețuri com­binate și abator propriu. El cuprin­de 147 hale spațioase, în care pro­cesele sunt mecanizate și automa­tizate. Recent au intrat in funcțiu­ne patru ferme de producție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de mă­surile întreprinse în vederea creș­terii eficienței economice și a asi­gurării dezvoltării, concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzind, misterului subliniază, conducerea și­totodată, că în faza finală complexul va pro­duce 30.000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actua­lului cincinal. Oaspeților li se pre­zintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea procese­lor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sunt salutați de președinții mai multor cooperative agricole de producție din apropie­re, care, în numele țăranilor coope­ratori din comunele lor, exprimă adînca mulțumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei inmînează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oas­peți, cadouri simbolice, angajin­­du-se să-și aducă întreaga contri­buție la dezvoltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îm­bunătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile măsuri întreprinse de partid și de stat in vederea creșterii bună­stării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mulțumește pentru primirea căl­duroasă făcută, le urează sănătate și fericire, noi succese la munca pentru obținerea unor recolte bo­gate. Oaspeții vizitează apoi halele de creșterea puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de to­varășul Nicolae Ceaușescu, de cei­lalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspun­dere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secretarului general al partidului date și cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au con­stituit un nou imbold in activita­tea oamenilor muncii de pe ogoare in înfăptui­­a mărețelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creș­terii păsărilor in țara noastră. (Agerpres) N ÎNTREPRINDEREA DUMNEAVOASTRĂ TOATE UTILAJELE <J) PRODUC DIN PUN­Ă NICI O MAȘINĂ ÎN AFARA „CIRCUITULUI“ PRODUCȚIEI! Un deziderat economic valabil și pentru I. M. „Energia" I.M. „Energia“ este una din uni­tățile industriale cu pondere însem­nată în economia locală a județu­lui ; in ultimii ani, ea și-a mărit substanțial capacitățile de produc­ție ale unor secții, altele fiind in prezent în curs de dezvoltare. Ci­frele sintetizind modul de folosire a utilajelor, pe primul trimestru al acestui an indică un grad de ex­ploatare superior celui realizat în anul trecut. De fapt, încă de­ la e­­talonarea planului au fost făcute eforturi sporite de a se obține no­minalizarea unui procentaj câ­ mai mare din producție, lucru realizat prin diversificarea și asimilarea, de noi produse și repere, "prin coope­rarea, c­u unități din județ și din țară, iu executarea unor suban­­samble cu grad ridicat de tehnici­tate. La ora actuală, producția ce se execută este aproape în între­­gime nominalizată, fapt ce a creat posibilitatea asigurării permanente cu comenzi a aprovizionării ritmi­ce cu materii prime și materiale în cantitățile și sortimentele necesare, permițând, în consecință, o folosire mai judicioasă a mașinilor și uti­lajelor din dotare. Dar, deși indi­catorul utilizării mașinilor și insta­lațiilor este superior celui obținut în anul trecut, el se află încă sub nivelul posibilităților și al cerințe­lor existente. Și anume, dacă prin plan s-a stabilit o încărcare de 70 la sută din timpul disponibil efec­tiv, utilajele au lucrat numai apro­ximativ 67 la sută din acest timp, ceea ce corespunde unui coeficient de schimb de 3. Sarcinile de plan la principalii indicatori au fost realizate și depă­șite — e drept —, pierderile din tim­pul disponibil al mașinilor fiind recuperate prin măsurile luate în vederea sporirii productivității muncii. Astfel, prin creșterea cu 3 la sută a productivității efectiv realizate au fost depășite prevede­rile de plan, atit la producția glo­bală, cit și la producția marfă cu 1.617.000 lei, respectiv 1.795.000 lei, aceasta în condițiile în care s-a lu­crat cu un număr mediu scriptic sub cel planificat. Dar aceasta nu înseamnă că nu s-a înregistrat, to­tuși, o pier­dere de capacitate de producție, M. RADOVANE (Continuare in p"»g. a VII-a) Valoarea nu așteaptă numărul anilor Deslușind in hățișul faptelor și ideilor sensul constructiv al gândi­rii dedicate prefigurării viitorului, Lenin vorbea elaptva despre pro­fundul mesaj înfăptuitor al imagi­nației creatoare, despre impactul acesteia cu materia realității, atit de susceptibilă de transformări, atit de supusă activism­ului uman și­ ne­­infrm­atei dorințe a omului de a-și apropia ceea ce natura ii dă, doar cu prețul unor strădanii îndelungi... întruchipări, în înfăptuirile mâini­­lor noastre, ceea ce creierele au e­­laborat, in tainițele celei mai com­plicate organizări din care a cu­noscut materia in decursul unei nomiei naționale. Opera din 1970 a stat sub semnul unui debut bine­cuvântat. Sala motoarelor, o ade­vărată uzină (și nu în miniatură) iți dădea certitudinea că ai de-a face cu practicieni nu numai de înaltă calificare — faptul nu e nu­mai firesc ci și indispensabil pen­tru asemenea lucrări — dar și dă­ M. ALEXANDRESCU (Continuare în pag. a III-a) ÎNSEMNĂRI istorii întinse pe înșiruirea erelor, și, spre deosebire de tot ce a năs­cut natura pină la noi, sintem­, sin­guri, în stare să prevedem ce vom face — etimologic vorbind, și esen­țial, să pre­vedem, să vedem dinainte ce va fi. .Și prevăzînd, să cunoaștem. O cunoaștere globală, exhaustivă, in așa măsură proprie omului incit Marx considera aceas­tă trăsătură drept fundamentală pentru definirea condiției umane. Din această caracteristică a statu­tului nostru existențial decurge facultatea, exclusiv umană, de a institui perspective asupra decurge­rii actelor noastre. De pildă, o no­tiță scurtă glăsuiește, intr-un lim­baj propriu statisticii mai degrabă decit reportajului — „Șantierul naval Constanța va începe în cin­cinal construcția de nave cu o ca­pacitate de 50—60.000 tdw“. Și totuși cit se poate adresa direct sufletului o atare notiță, cite ecouri prelungite in ființa noastră, păstră­toare de amintiri, pot isca cele ci­­teva cuvinte ! Mi-amintesc de toamna lui ’70, cînd treburile reportericești m-au dus pe puntea primului cargou con­struit aici. Avea „numai" 1.930 tdw, mult mai mult decit șalupele de­ acum șase-șapte ani, rămînînd însă în seria crescindă a virtuților și forței, un premergător la scară redusă a navelor pe care inteligen­ța tehnică și măiestria constructo­rilor constăt­țeni Le vor dărui eco- ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV 5 -> AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri, a avut loc ședința Comite­tului executiv al Consiliului popu­lar județean, la care au participat și conducători ai unor unități eco­nomice, precum și reprezentanți ai Ministerelor Muncii și Finanțelor. Ședința a avut la ordinea de zi: 1. Preocuparea conducerilor uni­tăților de subordonare locală pen­tru prevenirea accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesio­nale ; 2. Activitatea corpului unic de control financiar intern și a con­trolului financiar preventiv. In urma dezbaterilor care s-au purtat, ședința a adoptat decizii pentru îmbunătățirea activității in domeniile analizate. Au fost, de asemenea, adoptate și alte decizii pentru rezolvarea unor probleme curente. LA MEDGIDIA, PE MALUL CANALULUI DE IRIGAȚII • Un parc Sute de tineri din Medgidia au participat ieri după-amiază lucrările de amenaja­ja­re a parcului, în su­prafață de 7 ha, și a bazei sportive de pe de 7 ha • O malul canalului de iri­gații Carasu. S-a ta­luzat malul cu brazde de iarbă, s-au făcut nivelări de terenuri, s-a transportat zgură pe terenurile de sport etc. In scurt timp cele bază sportivă 3 mari obiective vor fi terminate, astfel că locuitorii Medgidiei vor avea la dispoziție un nou și frumos loc de petrecere a timpu­lui liber. Plenara Consiliului județean al Organizației pionierilor Ieri, s-au desfășurat lucrările plenarei Consiliului județean al Organizației pionierilor la care au luat parte, în afara membrilor con­siliului, reprezentanți ai Inspecto­ratului județean de învățămînt, Co­mitetului județean pentru cultură și artă, Consiliului județean pentru educație fizică și sport, Comitetu­lui județean al U.T.C., cadre di­dactice, activiști ai consiliilor mu­nicipal și orășenești ai Organizației pionierilor. Plenara a dezbătut aspecte ale muncii de educație prin muncă și pentru muncă a pionierilor și șco­larilor și a adoptat un cuprinzător plan de măsuri pentru perioada de vară. De asemenea, s-a hotărit ca în zilele de 5 și 6 iunie să se des­fășoare conferințele orășenești Medgidia, Cernavodă și Mangalia, la 15 iunie — conferința municipală Constanța, iar în a doua jumătate a lunii septembrie — conferința județeană. La lucrările plenarei a partici­pat tovarășul Patița Silvestru, vi­cepreședinte al Consiliului Națio­nal al Organizației Pionierilor. • INFORMAȚII • INFORMAȚII • INFORMAȚII • INFORMAȚII • ieri și astăzi în județ • ieri și astăzi în județ • ieri și astăzi în județ în pădure la Valul lui Traian Astăzi, in pădurea Valul lui Traian, se desfășoară o mare ser­bare cîmpenească. In acest scop ieri au a­­vut loc intense pregă­tiri. Pe­ângă bufetul­­restaurant, existent, cooperativ­ de con­sum din Murfatlar a amenajat alte chioșcuri bogat apro­­­vizionate cu prepara­te pentru grătar, di­ferite gustări reci, prăjituri, înghețată, vin, bere, sucuri etc. La pregătiri a­parte și T.A.P.L. suat cu alte chioșcuri, la fel de bine aprovizionate. Nu ne rămine decit să urăm participanților la serbare timp fru­mos și petrecere plă­­cută ! ­ —­ ! Bun venit ! ! pe litoral! ! ^ Data de 15 mai are, în ca­­­­­­lendarul turistic, o semnifi­­i­­­­cație deosebită, începînd din­­ această zi, litoralul, șiragul­­ de perle strălucitoare al sta­­­­țiunilor, de la Năvodari la­­­­ Vama Veche, îmbrăcate cu­­­ ^­echet în haina estivală, e ga­­s­­­ta să-și primească oaspeții, ! ) care, atrași de farmecul său, 1 V nici nu s-au lăsat așteptați. ^ î In ziua deschiderii sale 0­ l­i­ficiale, litoralul românesc al | V Mării Negre găzduiește în * ^ Mamaia, Eforie și Mangalia ț i Nord 3.954 turiști străini re­­­­­­niți din Anglia, R.F. a Ger­­­­­­maniei, Belgia, Suedia, Da­­n­a­nemarca etc., sute și sute de l ? turiști români. Ieri, au mai­­­­ sosit 411 turiști din R.F.G., V y 171 din Anglia și 106 din Bel­­­­­­­gia. Li se vor adăuga în fie­­c­­­care zi alții, mii și mii, din 1 V toate colțurile lumii, în acest­­­l sezon stațiunile de pe lito­­r­­­ralul nostru urmărind să : 1 realizeze un adevărat record ! ^ — 3 milioane de turiști. ^ 1 Șirul noutăților cu care li­­­­­­toralul își primește în acest ^ \ sezon oaspeții este deosebit i­n de lung : piscine și restau­­­­­­rante noi în Mamaia, noi \ \ hoteluri și restaurante în E­­s­­­forie, noi magazine și com­­­­plexe comerciale, noi sta­­ț­­­țiuni chiar, cum sunt „Olim­­­­­­pul“ și „Saturnul“, realizate­­­­ intr-o manieră arhitectonică­­­­ modernă, parcuri și zone­­­­ verzi, multiple locuri și mij­­i­­­loace de agrement. J O mie de tineri Peste 1.000 de tineri din municipiul Constanța, mobilizați de organi­­zațiile de tineret, efectuează în aceste zile acțiuni de muncă patriotici pentru înfrumusețarea stațiunilor de pe litoral. Ieri și astăzi, tineri de la S.N.C., liceele „Nicolae Bălcescu“ și „Mihai Eminescu", liceele energetic și economic, sprijiniți cu mașini și unelte de către I.H.R. Mamaia, I.T.A., I.G.C., lucrează la înfrumusețarea stațiunii Mamaia. PENTRU TURIȘTI La Cetatea Histria s-au redeschis restaurantul și campingul coopera­tivei de consum. Gurmanzilor, pe lângă alte preparate, restaurantul se oferă pui cu mujdei de usturoi la ceaun și mămăliguță caldă. Complet reamenajate, și-au deschis porțile și bufetul și campingul de la debarcaderul Ostrov unde, la co­mandă, se servesc diferite prepa­rate de pește proaspăt. Tot in ca­drul cooperației de consum­ieri s-au redeschis grădinile de vară din Agigea, Hírșova și Ostrov. Magazin cu articole electrice Magazinul cu arti­cole electrice al O.C.L. „Metalo-chimice“ Con­stanța, care funcționa în str. Mihai Viteazul­­ nr. 9 și care a fost închis o perioadă de timp, s-a redeschis într-un alt local, pe strada Ștefan cel Ma­re nr. 66 (în locul fos­tului sediu al Filialei Asociației de vînătoa­­re și pescuit sportiv). Magazinul benefi­ciază de un spațiu mai mare, este aprovizio­nat cu un larg sorti­ment de articole elec­trice și electrotehnice, aparate de radio și te­levizoare, aparate e­­lectrocasnice. CU MIC CU MARE, TOTI JOCUITORII SATULUI 7 * SA PARTICIPE LA ÎNTREȚINEREA CULTURILOR! 1 ■ Pînâ in urmă cu două zile, în cooperativele agricole din județul nostru prima prașilă mecanică la floarea-soarelui era aplicată pe 9.130 ha, iar cea manuală pe 4.877 ha. Față de suprafața însăm­înțată — 43.000 ha, realizările la prima prașilă sunt minime. La Horia prășitul este mult a­­vansat. Mecanizatorii Ion Zaharia, Gh. David și Niță Șeitan, ajutați îndeaproape de șeful secției, Ion Oprea, execută lucrări de bună ca­litate. Aici paralel cu prașila fiorii­­soarelui, mecanizatorii aplică sapa rotativă la porumb. Tovarășul O­­prea Neagu, președintele C.A.P. Satu Nou, ne relata faptul că și aici, mecanizatorii, paralel cu apli­carea sapei rotative la porumb, au început executarea primei prașile mecanice la această cultură. La C.A.P. Grădina pe o sală de 270 ha, cooperatorii de la brigăzile I și îi cimp lucrau intens la prima pra­șilă. împreună cu brigadierul Nico­lae Bădoiu, verificăm calitatea lu­crării ■ nici o buruiană n-a rămas neatinsă de primitoarea mecanici sau de sapele cooperatorilor. „A­­vem oameni buni“ — ne spune bri­gadierul. Se referea la cooperatorii Nicolae Tărîță, Maria Adam, Ion Cojocaru, Florica Turcu, precum și la mecanizatorii Constantin Boțoa­­gă și Dumitru Moldoveanu, care e­­xecută lucrările cu mult simț de răspundere. „Floarea-soarelui prezintă foarte bine, avem densi­se­tate optimă asigurată și sperăm să realizăm în acest an o producție bună la hectar — ne spune tovară­șul Fichiret Osman, inginerul șef al cooperativei. Și porumbul a ră­sărit frumos, am completat goluri­le cu 13.000 ghivece nutritive con­fecționate de elevi și am început să aplicăm sapa rotativă pe unele sole, pentru a sparge crusta și a stîrpi buruienile“. La S.M.A. Sibloara, tovarășul Dumitru Brujan, directorul stațiu­nii, ne informează că in raza lor de activitate există 1.200 ha de floarea-soarelui. „Feste tot s-a tre­cut la prașila mecanică și se merge in paralel și cu prașila manuală“. Oare asa stau lucrurile in teren’’ Dimpotrivă. Pe o sală de 60 de hec­tare de floarea-soarelui a C.A.F. Sibioara, găsim 10—15 oameni exe­­cutînd prima prașilă manuală pe rînd, fără ca in prealabil să se fi executat prașila mecanică. Briga­dierul Gheorghe I. Gheorghe ne spune că mecanizatorii au întîrziat cu prășitul și ca atare cooperatorii n-au mai putut aștepta. Oamenii au trecut direct la prașila manua­lă, deși rmdurile se distingeau bi­ne și se putea aplica corect prași­la mecanică. Pe o sală de 200 ha floarea-soa­relui a C.A.P. M. Kogălniceanu, un număr de 55 oameni lucrau intens la prima prașilă. Spre deosebire de Sibioara, aici exista o prăsitoare, iar incă una, care abia sosise, se pregătea să între în brazdă. Prașila mecanică era urmată intr-adevăr de prașila manuală. Controlăm îm­preună cu inginera Lucreția Chi­­rana și constatăm că buruienile sunt... neatinse. — In afară de dumneavoastră mai urmărește cineva calitatea lu­crărilor executate ? — Sunt incă doi brigadieri, res­pectiv tovarășii Ion Vineș și Du­mitru Pîrju, care conduc brigăzile I și IV. Desigur ei stau efectiv in urma oamenilor. — Cum explicați totuși prașila superficială ? — Nu toți sunt conștienți. Și, în afară de aceasta, oamenii nu lu­crează în acord. Ar fi fost mult mai bună treaba... Oare trebuie să lucreze conștient numai cei care sunt prinși la lucru in acord global? Și de ce aici nu se aplică acordul global, tovarăși din conducerea Uniunii județene a C.A.P. și a Direcției generale a a­­griculturii județului ? Pe o altă sală de 130 ha de floa­rea-soarelui a fermei nr. 17 a I.A.S. Hîrșova, 48 de oameni începuseră să execute prima prașilă manuală pe rînd abia în cursul zilei de vi­neri, 14 mai a.c. In aceeași zi, insă Șt. MIHAI G. KAZALI (Continuare in pag. a ÎÎI*a)

Next