Dobrogea Nouă, iunie 1971 (Anul 24, nr. 7086-7111)
1971-06-25 / nr. 7107
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN ITVA ! Anul XXIV, nr. 7107 Vineri, 25 iunie 1971 4 pagini, 30 bani ÎN PAG. A IV-A COMUNICATUL COMUN ROMÂNO-MONGOL DEIEGAJIA DE PARTID Ül GUVERNAMENTA1Ă A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, CONDUSA DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE IN REPUBLICA POPULARA MONGOLA Plecarea de la Ulan Bator Sosirea in Capitală Joi dimineața, delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Republica Populară Mongolă la invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popular și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegația română a fost condusă de tovarășii Jumjaaghiin Țedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, președintele Consiliului de Miniștri ai Republicii Populare Mongole, Jamsaranghiin Sambu, președintele Prezidiului Marelui Hural Popular al R. P. Mongole, de alți conducători de partid și de stat mongoli. Pe aeroport se aflau un mare număr de cetățeni din capitala R. P. Mongole. Erau, de asemenea, prezenți membri ai corpului diplomatic acreditați în R. P. Mongolă, precum și personalul ambasadei române la Ulan Bator. In cadrul ceremoniei oficiale de plecare au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste România și Imnul de Stat al Republicii Populare Mongole și s-au tras 21 de salve de tun. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Ion Gheorghe Maurer, insoțiți de tovarășii Jumjanghiin Țedenbal și Jamsaranghiin Sambu, au trecut apoi în revistă garda de onoare, aliniată la aeroport. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegației române buchete de flori. In încheierea solemnității de plecare, tovarășul Jamsaranghiin Sambu, președintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, și tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, au rostit scurte cuvîntări. In drum spre patrie, delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o escală la Moscova. La aeroportul Vnukovo-2, delegația română a fost intîmpinată de Joi după-amiază s-a înapoiat in Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam și Republica Populară Mongolă. Din delegație au făcut parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal — București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., primadjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Au fost de față V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Țenian, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Mongole in Republica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpului diplomatic. Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau „P.C.R.-P.C.R.“, „Ceaușescu-F.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“, exprimîndu-și dragostea fierbinte și stima față de conducerea partidului și statului, față de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala adeziune față de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegația a făcut-o în țările socialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au sius mina a numeroși oameni ai muncii, veniți în întîmpinare. Pionieri și tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi și mongoli au înconjurat pe secretarul general al partidului, pe ceilalți membri ai delegației, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) Delegația de partid și guvernamentală română făcut o escală la Moscova A. N. Kosighin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., M. A. Suslov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., șef de secție la C.C. al P.C.U.S., N. N. Rodionov, membru al C.C. al P.C.U.S., locțiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., de alți activiști de partid și de stat sovietici. Au fost, de asemenea, prezenți ambasadorii la Moscova ai Republicii Populare Chineze, Republicii Populare Democrate Coreene, Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Mongole, precum și ambasadorul Guvernului Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud și ambasadorul Guvernului Cambodgian de Unitate Națională. In intimpinarea delegației au venit, de asemenea, tovarășul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, aflat la Moscova cu prilejul participării la ședința Comitetului Executiv al C.A.E.R., precum și Teodor Marinescu, membru al C.C. P.C.R., ambasadorul Republicii Spalialiste România la Moscova, și membri ai ambasadei române în U.R.S.S. Cu acest prilej, gazdele sovietice au oferit un prînz in cinstea delegației de partid și guvernamentale române. (Agerpres) ZIUA GRĂNICERILOR BAIUL VIU AL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC Dincolo de ei, pe după viile hărnicind către rod, pe după dealurile aplecate lin către curgerea liniștită prin vară a apelor, șerpuiește cîmpul veșnic grădinărit al fișiei. Albesc prin amiaza de iunie pietrele de hotar ale patriei. Și oamenii aceștia, flăcăii aceștia cu epoleții de culoarea pajiștilor carpatine ori a aripilor de prigor vin din adincă istorie. Pe aici au vegheat la liniștea și la tihna pămîntului și a oamenilor țării, de sub acvilă, vestiții pîrcălabi ai lui Mircea, „domn de ambele părți ale Dunării pînă la marea cea mare“: Baldovin, Ieronim Stavilă... Vin de pe vetrele de foc și depline ale țării dintotdeauna, întinerită, dinamizată de fertilitatea evului socialist. Străvechea îndatorire ostășească de a veghea liniștea și tăria hotarelor se dublează cu răspunderea stăpînului și ctitorului de vreme și țară nouă in care nu-i e îngăduit nimănui să întunece liniștea griului dînd spre pîine și a faptelor demiurgice dînd spre desăvîrșirea lor. Cuvintul de ordine a rămas același dintotdeauna : „piine și sare celui ce ne trece pragul cu ginduri și fapte de prieten, foc și oțel nemilos vrăjmașului". Dar conștiința actului de veghe, oțelul și flacăra armelor au înălțimea nemaiîncercată pînă la ele a veacului de desăvirșire nu toate, dăltuit în istoria noastră de înțelepciunea partidului comunist. Dincolo de ei, pe după viile hărnicind către rod, e pragul fierbinte al țării... Și ostașii sergentului Eugen Trăistaru sînt pătrunși în toate strădaniile, în toate virtuțile lor de înaltă onoare de a-1 preface prin măiestrie, prin vigilență, prin puterea dăruirii de sine un pisc inaccesibil pasului dușmănos. Ceasurile consacrate ridicării preciziei focului, ceasurile consacrate deslușirii pasului nechemat pe pământul patriei, in Nicolae FATU (Continuare în pag. a H-a) Răspuns hotărât la însuflețită Chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste Peste 123.000 de oameni ai muncii din județul nostru au luat parte la cele 900 de adunări organizate în întreprinderi și instituții, în cartiere, pentru dezbaterea Chemării Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Exprimindu-și deplina adeziune la chemarea pentru valorificarea superioară a resurselor materiale și umane, in scopul depășirii angajamentelor inițiale in întrecere, muncitorii, tehnicienii, inginerii, țăranii cooperatori și-au reevaluat propriile forțe și au hotărît să-și suplimenteze angajamentele inițiale. Astfel, la producția globală industrială angajamentul pe județ se va majora cu încă 20 milioane lei, iar la producția marfă cu 13 milioane lei , vor fi livrate suplimentar la fondul pieței mărfuri in valoare de un milion lei, se vor realiza economii la prețul de cost, industrial, de încă 200.000 lei iar beneficiile vor crește cu 5 milioane lei. Numai întreprinderea mecanică de utilaje Medgidia și-a suplimentat angajamentul inițial cu 3 milioane lei la producția globală și 2 milioane lei la producția marfă . Fabrica de conserve Ovidiu urmează să realizeze, peste angajamentul inițial, produse de 500.000 lei ; întreprinderea minieră „Dobrogea" va realiza in plus 2,1 milioane lei la producția globală și 2 milioane lei la producția marfă. In agricultură, angajamentele suplimentare luate de oamenii muncii, în urma dezbaterii Chemării Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, se cifrează la : grîu — 24.034 tone din care 17.034 la fondul de stat ; porumb — 12.850 tone din care 4.350 la fondul de stat ; orz, orzoaica — 204 tone ; floarea-soarelui — 754 tone ; legume — 374 tone ; struguri — 640 tone ; carne — 210 tone; lapte de vacă —1.062 hl ; lapte de oaie — 468 hi ; ouă — 150.000. Totodată s-a hotărit ca întreprinderile agricole de stat să realizeze economii la cheltuielile de producție în sumă de 1.540.000 lei și beneficii peste plan de încă 2.264.000 lei. De exemplu, cele 5 cooperative agricole de producție din s-au angajat să comuna Cobadin producă peste plan 2.135 tone grîu, 2.070 tone porumb și 378 tone floarea-soarelui. Veniturile suplimentare ce urmează a fi realizate pe baza depășirii planurilor de producție de către țăranii cooperatori din județul nostru se vor ridica la 67 milioane lei. Toți oamenii muncii din județul nostru sunt mobilizați din momentul de față în vederea realizării exemplare a acestor angajamente, contribuția noastră concretă la realizarea programului de înflorire a României socialiste. Față de condițiile specifice ale acestui an Direcția generală a agriculturii județului nostru RECOMANDĂ: • Recoltarea cu secera a lanurilor căzute Din cauza vântului și a ploilor din ultima vreme, o parte din cerealele păioase au căzut. Recoltarea lor se va face manual, folosindu-se secerile. Există tendința, în unele unități. Nu este indicată a se folosi coasele, coasa, deoarece această unealtă contribuie la scuturarea boabelor, ducind, într-o măsură apreciabilă, la pierderi de recoltă. In acest scop, să fie mobilizați toți acei care știu să secere, îndeosebi femeile, care să lucreze neîntrerupt la strângerea rodului de pe porțiunile din lan căzute. • Deschiderea drumurilor prin lanurile de grîu Din constatările făcute pe teren s-a ajuns la concluzia că, începind de astăzi, se poate trece la deschiderea drumurilor prin lanurile de grîu. Această operație se va face cu ajutorul secerilor, iar recolta adunată in snopi să fie depozitată „în cruce“, pentru a fi treierată atunci cînd boabele vor ajunge la maturitatea deplină. Se interzice deschiderea drumurilor cu ajutorul combinelor, deoarece aceasta duce la folosirea nerațională a lor și la întârzierea campaniei. • inventarierea imediată a solelor de grîu Deși au trecut cîteva zile de la consfătuirea cu lucrătorii din agricultura județului nostru, în multe unități nu s-a trecut la inventarierea solelor de grîu, pentru ca, pe baza constatărilor, să se poată întocmi ordinea recoltării, modalitatea, uneltele folosite etc. De aceea, în cel mult 2—3 zile, specialiștii din unități vor trebui să încheie această lucrare, care prezintă o deosebită importanță. ® Combinele „Gloria" să lucreze în grup! La consfătuirea de lucru s-a indicat ca, la recoltatul orzului și apoi al griului, combinele „Gloria“ să lucreze grupat, asigurîndu-se astfel o mai mare eficiență, o mai bună supraveghere a lor și depanarea rapidă a defecțiunilor accidentale. Deși in unele unități a început recoltatul orzului, se constată tendința de a nu se respecta această indicație, combinele fiind folosite izolat și uneori la recoltarea lanurilor culcate. (Continuare in pag. a II-a) CALITATEA I CURO ONORAȚI MARCA FABRICII ? ! O trăsătură de condei și... gata cu necazurile!?! ...Volens-nolens (dar, se pare că mai mult... „volens“ !). COMBINATUL TEXTIL are cea mai mare bătaie de cap (și... dă și altora) cu calitatea produselor. Iată, însă, că aflăm o veste interesantă : conducerea acestuia a hotărît niște măsuri energice, prin care țesăturile nu vor mai avea nici blonde, nici fire smulse, nici sărituri ; vor fi excepționale !... Prima măsură : obligarea salariaților din compartimentul C.T.C. să pună parafa de aprobare pe fiecare bucată de postav ce intră la magazie, fierea bună sau nu. Este o măsură fără asemănare, fiindcă oriunde, nu orice întreprindere, rostul C.T.C.ului, stabilit prin lege, este să ștampileze numai produsele bune, iar celorlalte să se bareze drumul. A doua măsură vine, aparent, în contradicție cu prima, dar fondo completează ideal : salaîn riații de la C.T.C. vor fi penalizați, laolaltă cu muncitorii și maiștrii productivi, pentru fiecare bucată de stofă care prezintă defecte de calitate. Simplu și ingenios , ne amintim că, nu de mult, personalul CXC. din combinat primise... sarcină de plan cue bucăți de stofă să aprobe — ca... bune ! — pe zi... Firesc ar fi ca ei să fie sancționați dacă lasă să treacă marfa proastă, dar mutarea de șah pe care a gîndit-o conducerea combinatului a mult mai subtilă : „De ce să resping postavul, pe propriu-mi buzunar — o să zică fiecare — cînd e mai bine să-mi văd de treabă și să nu mă coste nimic ?!?“... Mărturisim că suntem foarte nerăbdători să vedem urmările acestor măsuri. Cine știem poate... Dar dacă nu'! Nu e nevoie credem să mai demonstrăm că între redacție și cititori, intre redacție și autorități există un dialog permanent care aduce in paginile ziarului cronica diurnă a vieții social-politice a județului. Cine răsfoiește paginile ziarului se poate, ușor convinge că scrisorile și sesizările Cititorilor ocupă un spațiu întins in coloanele noastre, că ziarul — ca exponent al opiniei publice — face totul ca glasul lor să se audă acolo unde trebuie, ca adevărul să fie restabilit ori de cite ori se încearcă o viciere sau o denaturare a lui. Este o datorie sacră a presei noastre comuniste de a cerceta cu atenție fiecare sesizare, în spiritul democrației și echității care caracterizează întreaga noastră viață socială. Primim insă la redacție și un număr mare de scrisori care au ca un leit-motiv un astfel de început : „Vă informăm că in instituția noastră (se citează, după caz, instituția) se comit grave abuzuri pe care nimeni nu are curajul să le denunțe public“. Citeva rînduri mai jos aflăm și motivul pentru care nimeni nu face acest lucru : „Autorii acesttor abuzuri sânt ținuți in brațe de director“. Ne-am aștepta ca omul care a avut „îndrăzneala“ să ia taurul de coarne, să denunțe public abuzurile, să meargă pe firul faptelor pînă la capăt. Dar, deodată, sesizarea ia un curs neașteptat : „Solicităm ziarul să intervină pentru a face ordine, pentru a pune lucrurile la punct“. „Vă asigurăm — încheie „curajoșii“ autori, fiindcă scrisoarea e semnată „un grup de salariați“ — că sesizarea noastră corespunde în întregime adevărului ; dacă n-am semnat-o am făcut-o pentru a nu fi persecutați“. Am vrea să facem o precizare. Nu negăm că am primit sub această formă și sesizări care s-au dovedit adevărate și pe care le-am adus la cunoștința opiniei publice. Cititorii își amintesc foarte bine că, în toate aceste cazuri, nu ne-am sfiit câtitși de puțin să spunem lucrurilor pe nume — indiferent cui aparținea abuzul sau tentativa de abuz. Este datoria noastră ca, în toate cazu l. COSTESCU (Continuare în pag. a II-a) De cine te ascunzi, anonimele? „Lămîîța“ era zgîriata și murdară de vopsea Bineînțeles că nimănui nu-i convine să-și cumpere o mobilă nouă și să constate că lustrul furnirului e „cu pete“, că tăblia mesei se descleiază. Unii salariați de la ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRARE A LEMNULUI — secția NĂVODARI, se pregăteau să ne facă tocmai astfel de surprize plăcute. Noroc că intenția lor a fost sesizată la timp. Și astfel, 10 garnituri de bucătărie tip „SĂMÎÎȚA“, gata de livrare pentru O.C.L. „Metalo-chimice“ Constanța, au fost oprite din drum, fiindcă lemnul în alb, (Continuare in pag. a II-a)