Dobrogea Nouă, octombrie 1971 (Anul 24, nr. 7191-7217)

1971-10-24 / nr. 7211

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA­­­mbropea nouă­­ . LEGAH AL COMITETu­l­i JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7211 Duminică, 24 octombrie 1971 6 pagini, 30 bani Cooperativele agricole din județul nostru au terminat semănatul griului Zilele trecute au fost mar­cate pretutindeni, pe ogoare­le ,județului, de o intensă mo­bilizare a torțelor la urgen­tarea semănatului griului, lu­crare botuzi­toare în balanța secerișului anului viitor. Ca o consecință firească a hăr­niciei și perseverenței de ca­re cooperatorii și mecaniza­torii au dat dovadă, în a­­ceastă importantă acțiune, în îndeplinirea sarcinilor reieși­te din scrisoarea adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, cooperativele agricole au ra­portat încheierea semănatului pe întreaga suprafață de 103.090 hia destinată culturii griului. In acest fel, coopera­torii din județul nostru au pus in timp optim și în con­diții agrotehnice superioare ba­za unei recolte bogate de grâu, aducîndu-și contribuția la în­deplinirea mărețelor sarcini privind creșterea continuă a producției agricole, trasate de către partid, tuturor lucrători­lor de pe ogoarele patriei. CUM PREGĂTIȚI PRODUCȚIA ANULUI VIITOR ? CIMENTIȘTII DIN CERNA­VODĂ AȘTEAPTĂ MAI MULT AJUTOR DE LA CENTRALA INDUSTRIALĂ Am reținut din discuția purtată cu directorul întreprinderii de la ..Idea!“ — Cernavodă, tovarășul V. Bogdan, că pregătirea produc­ției pentru anul viitor ridică une­le probleme, că se mai fac simțite unele greutăți ce- și așteaptă ur­gentă rezolvare, în primul ritul, să amintim de cele de ordin tehno­logic*. Fabrica ..Ideal“ a început să producă un nou sortiment de ci­ment — K.l.M. 20«. FI a fost ex­perimentat cu succes în 1971, s-au­ livrat cantități însemnate din a­­cest sortiment și mai ales benc­­ikiarii din județul nostru au avut motive de satisfacție, pentru că n-au mai așteptat cimentul de ca­re au nevoie de la alte fubrici din țară. D­ e altfel, atil pentru anul in curs cit și mai ales pentru cel vi­itor, se prevede ca fabrica să rea­lizeze o cantitate tot mai mare de ciment K.l.M. Există, de asemenea, solicitări de ciment K.l.M. și la export. Și referitulu-ne din nou la anul 1972 — trebuie să subliniem că cimentiștilor din Cernavodă li s-a încredințat sarcina să realizeze ciment K.l.M. de o marca superi­oară (300), fiind prima fabrică din țară care realizează acest nou sor­timent. Dar asimilarea acestuia ri­dică, așa cum arătam, unele pro­bleme. Ca atare, comitetul de di­recție, a inițiat experimentarea ar­gilei din surse locale, pentru în­locuirea bauxitei. Eforturile spe­­cialiștilor au dat bune rezultate și s-a pregătit un zăcămint apropiat pentru producție. Exploatarea ca­rierei a și început, dar, la un mo­ment dat, organele C.F.R. au așezat o barieră (și la propriu, și la fi­gurat) pe drumul de acces de la fabrică la carieră, astfel că între­prinderea din Cernavodă s-a văzut in situația de a deschide o altă exploatare, la distanță mai mare. Realizarea cimentului R.K.M.-30­, mai necesită și spirijinul neintir­­ziat al Institutului de studii și cer­cetări d­in industria materialelor de construcții, pentru realizarea unor tipuri speciale de stil corespunză­toare, fiindcă principalele probleme, ce se pu­n in legătură cu fabricarea acestui sortiment sunt cele legați de granulometria lui. Printre preocupările ehnensiștilor cernavodeni am remarcat și altele legate de noi experimentări. Este vorba, de exemplu, de folosirea fosfogipsului, pe care il are dispo­nibil (ca rezultant din procesul pro­priu de producție) F.S.A.S. Năvo­dari. Experimentarea este aproape de reușită, insă furnizorul a co­municat că nu e încă in măsură să livreze materia primă solicitată (se pare că nici nu e prea interesat in aceasta...) fără ca motivele să fie prea întemeiate. Dar, Fabrica ..Ideal" Cernavodă mai are de făcut față și altor pro­bleme. Este vorba, mai ales de sprijinul ce trebuie să-l acorde ■Centrala industrială a cimentului și lianților Brașov. Deși »intens a­­proape de sfirșitul lui octombrie, întreprinderea încă nu știe cui va livra producția anului viitor (nici chiar în primele luni), fiindcă pâ­nă acum centrala nu i-a asigurat contractele cu beneficiarii. Aceas­ta determină nu numai greutăți în organizarea producției, dar nu per­mite nici stabilirea reală a ni­velului prețului de cost, fiindcă cheltuielile fabricii sunt condițio­nate și de­ distanța la care se află eventualii beneficiari (știut fiind că ea suportă transportul cimentului pină la destinatar). De asemenea, nu sunt cunoscute nici sortimentele, nici firmele partenere cărora, in 1972, li se va exporta ciment. Mihai MACARIE 25 octombrie ZIUA FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICI SOCIALISTE ROMÂNIA General-maior D. GAFENCU în fiecare an, la 25 octombrie, întregul nostru popor, sărbătorește Ziua Forțelor Armate ale Republi­cii Socialiste România. Această tradițională sărbătoare evocă un moment memorabil al luptei duse de poporul nostru pentru libertate și progres. La această dată — în­scrisă cu litere de aur în istoria țării — în urmă cu 27 de ani, ar­mata română, însuflețită de dra­goste față de patrie, avind spriji­nul neprecupețit al întregului po­por, în încleștări grele și pline de sacrificii cu dușmanul fascist, a izgonit trupele hitleriste-hortiste din orașele Cărei și Satu Mare, ul­timele palme de­ pamînt românesc cotropit, desăvârșind astfel elibe­rarea întregului teritoriu al țării. Armata noastră populară, făurită și condusă de Partidul Comunist Român, este purtătoarea unor glo­rioase tradiții de luptă, a unor vechi virtuți ostășești, izvorîte­ dintr-o a­­dincă dragoste de țară, care s-au transmis ca o flacără vie din ge­nerație în generație. Bărbăția și abnegația neînfrica­tă în fața dușmanului, încrederea nestrămutată­­ în dreptatea cauzei și in biruință, dragostea nemărgini­tă față de patrie, eroismul de care au dat dovadă strămoșii noștri in luptele, duse de-a lungul veacurilor, au căpătat o nouă strălucire in fo­cu­l insurecției armate din august 1944 și în crincenele bătălii pur­tate pe frontul antihitlerist. Ală­turi de clasa muncitoare, clasa cel­ mai viguroasă și mai combati­vă, alături de masele largi popu­lare, dornice de libertate națională și progres social, în condiții deo­sebit de grele, ofițerii și generalii, întreaga armată, animată de pa­triotism și de simțul datoriei față de destinele țării — au răspuns cu însuflețire chemării Partidului Co­munist Român, aducându-și contri­buția la răsturnarea dictaturii an­­ton­esciene, la înfăptuirea insurec­ției armate și întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste. Ar­m­­ala și formațiunile de luptă pa­triotice din București au ocupat instituțiile guvernamentale, centra­lele telefonice și alte obiective, li­chidând prin lupte < dirze rezisten­ți­le hitleriste din Capitală și din împrejurimi. Concomitent cu acu­­«­r­ lionterei de vest a țării, iureșul insurecției s-a p­rins pe mc­«­u­n­e Văii Prahovei, ale Do­­brogei și Olteniei, zdrobind in nu­mai S zile pe cotropitorii fasciști care prngăreau glia străbună, in perioada ce a urmat, dovedind un adevărat eroism d­e masă, viteaza armată română, însuflețită de cu­­vintul partidului, a continuat lupta alături de glorioasa armată sovie­tică, pentru zdrobirea și alungarea cotropitorilor de pe întreg terito­riul țării și mai departe, pe pămin­­tul Ungariei și Cehoslovaciei, până la zdrobirea definitivă a Germa­niei fasciste,­­ acoperindu-și steagu­rile de luptă cu o glorie nepieri­toare. Cu un inrait spirit de abnegație și sacrificiu și-au făcut datoria cei 5-10.000 de ostași cu care România a participat la războiul antihitle­rist incepînd din august 1944 și pi­na la 9 mai 1915. în acest timp, armata română a străbătut prin lupte — in condiții grele de ano­timp și de teren, înfruntînd un dușman înverșunat — peste 1.000 de km de la Mureș și pină in a­(Continuare in pag. a Vl-a) '1ÖUÜTECÄ tÄLA UNIVERSITARÄ . EMINESCU* ÍASÍ La I.P.L. SE DIVERSIFICA PRODUCȚIA * Inbuna­tățirea parametrilor tehnico-funcționali și calita­tivi ai produselor, paralel cu diversificarea continuă a pro­ducției fabricate, constituie u­­na din preocupările esențiale ale colectivului de salariați de la Întreprinderea de prelu­crare a lemnului Constanța­­unitate a industriei locale cu o gamă variată de produse din lemn. De pildă, în mo­mentul de față, se află in fa­za de prototip un însemnat număr de „piese“ de mobili­er pentru hoteluri și resta­urante, care in urma omolo­gării urmează să intre încă din luna următoare în produc­ția de serie. Executate din lemn și metal, sau numai din metal, produsele respective vor mobila inerioarele noi obiective turistice ce u­or se vor da în folosință in sezonul estival 1972. APEDUCT LA ADAMCLISI In comuna Adamclisi au fost date în folosință instalația de apă potabilă și conducta de fulucțiune a acesteia pe o lun­gime de 2 km în comună. După cu­m ne relata Adrian Ogrinjea, vicepreședinte al Consiliului popular comunal, aducerea apei potabile pe­ străzile satului a­ fost primită cu deosebită satisfacție de cetățeni, ei participînd efectiv la realizarea acestui important obiectiv, la săparea șanțurilor, aducerea materialelor etc. Ue la Cabinetul județean de partid nuni. 25 octombrie a.c., ora 17,00, in sala Teatrului de stat din Constanța, va avea loc deschide­rea cursurilor Universității sera­le de marxism-leninism. Partici­pă studenții Universității și lec­torii Comitetului județean de par­tid. Joi, 2­> octombrie a.c., ora 17,00, in sala din strada Costache Bur­că se deschid cursurile la studiu individual, organizate pe lingă Cabinetul județean de partid. ÎN PAG. A V-A ȘCOALA - LABORATOR AL MUNCII ȘI EDUCAȚIEI COMUNISTE In ziarul de azi LEGEA cu privire la organizarea și conducerea­­ unităților s­­cialiste de sic Un deceniu de existență a institutului pedagogic din Constanța TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Studenții, corpul profesoral, toți salariații Institutului pedagogic de 3 ani din Constanța, întruniți in adunare festivă care marchează îm­plinirea a zece ani de la înființarea acestui institut de învățămînt su­perior, își îndreaptă primul lor grad, de recunoștință către Comitetul Central al partidului, către dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru grija și sprijinul permanent acordat învățămintului din țara noastră, aflat intr-un proces, de continuă îmbunătățire și perfecționare. Alături de întregul popor, de toți cei ce lucrează la școlile patriei noas­tre, ne manifestăm, și cu această ocazie, hotărârea fermă de a munci cu toată energia și priceperea pentru traducerea în viață a politicii partidului. Animat de dorința fierbinte de a consolida și dezvolta succesele obținute până în prezent, corpul profesoral al institutului, profund ata­șat partidului și conducerii sale înțelepte, este ferm hotărît să slu­jească cu devotament cauza­ partidului și a poporului, să contribuie cu toată pasiunea la mărețul program elaborat de Congresul al X-lea al partidului, la edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate. Vom folosi in activitatea profesională, la cursuri și la lucrările de seminar și laborator, în activitatea practică productivă acele metode care să asigure studenților — profesorii de iniine din școli — un ridicat nivel politico-ideologic, o înaltă pregătire profesională, o înaltă responsabi­litate pentru integrarea șn activitatea pentru care s-au pregătit. Conștienți de importanța sarcinilor educative care stau în fața șco­lii superioare românești cu privire la formarea omului nou, cu o înaltă conștiință socialistă, înnobilați de această complexă, dar frumoasă mi­siune încredințată de partid și popor, toți membrii corpului didactic vom spori eforturile pentru educarea studenților în spiritul ideologiei marxist-leniniste, pentru formarea lor ca specialiști cu o înaltă com­petență științifică și, totodată, cu un profil moral-politic sănătos. In pas cu cele mai recente cuceriri ale științei pe plan mondial și preocupați ca, in limitele posibilităților de care dispunem, să ne a­­ducem și noi contribuția la dezvoltarea științei românești, ne anga­jăm să răspundem cu mai multă eficiență îndatoririlor ce ne revin in activitatea cultural-ed­ucativă in Dobrogea. In realizarea tuturor acestor sarcini, încredințăm conducerea parti­dului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că: • însuflețiți de înaltul exemplu revoluționar pe care ni-l dați zi de zi, nu vom precupeți nici un efort și vom acționa cu hotărire și abnegație, pentru a ne îndeplini misiunea nobilă cu care ne-ați onorat. CADRELE DIDACTICE ȘI STUDENȚII institutului pedagogic de 3 ani DIN CONSTANTA „PONTICA“ - DIALOG CULTURAL CU VIAȚA v Manifestări cultural-artistice adresate omului muncii, cerințelor sale spirituale INTILNIRE DE LUCRU LA COMITETUL JUDEȚEAN DE PARTID Tovarășul Vasile VILCU, prim­­secretar al Comitetului județean de partid, a avut ieri dimineață o intilnire de lucru cu un grup nu­meros de compozitori și muzicologi, membri ai Uniunii compozitorilor din­ Republica Socialistă România. L­a intilnire au participat, de ase­menea, tovarășii George CRIȘO­VAN, secretar al Com­­itet­ului ju­dețean de partid, Ion TUDOR, prim­-vicepreședinte al Consiliului popular județean, Ion NICOLAES­­CU, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Dumitru FAETI­­CEANU, vicepreședinte al Comite­tului județean pentru cultură și e­­ducație socialistă, Ion DCMIRES­CU, președintele Uniunii compozi­torilor din Republica Socialistă Ro­mânia. Printre compozitorii și muzicolo­gii prezenți se aflau : Pascal BEN­­TOIU, Zeno V­ANCE­A. D. BO­­C £­, George SBÂRCEA, W. BER­GER, vi. CHÎRIAC. C. PALARE, A. GIROYI V­T, G. GRIGORIU, V. VESELOVSKI, Elly ROMAN, VI­ NE­AGE, L. PROFETA, Doru POPOVICI, Radu ȘERBAN, V. TO­­MfESCU, Gh­. CF.RIEȚEANU, Te­­m­istocle POPA, Aurel MANOR­A­­CHE și alții. S-a discutat despre evoluția ac­tuală a muzicii românești — sim­fonice, corale și ușoare — despre necesitatea creării unor opere mu­zicale ce să se adreseze oamenilor muncii, inspirată din viața nouă și luminoasă a făurarilor societății so­cialiste multilateral dezvoltată. In cuvîntul său, după ce a mul­țumit oaspeților pentru onorarea invitației tăcută de către organele locale, tovarășul Vasile Viteu a făcut o succintă dar cuprinzătoare prezentare a trecutului de mizerie, înapoiere și sărăcie și, în contrast — a prezentului luminos, a pers­pectivelor de dezvoltare socialistă pe acest tărîm dobrogean, cuprins intre Dunăre și Marea Neagră. In numele celor invitați, compo­zitorul Ion Dumitrescu și-a expri­mat adeziunea ca acest teritoriu să devină deosebit de fertil pentru muzicienii români, pentru inspira­ția lor creatoare, asigurînd totoda­tă gazdele ,nu numai de întreaga solicitudine a membrilor Uniunii compozitorilor la oricare chemare, dar și de concretizarea practică, urgentă a acestui fructuos dialog. De altfel, ceilalți vorbitori au și făcut propuneri concrete in acest sens. Astfel, s-a propus să se or­ganizeze in vara viitoare un fes­tival național de balet (care să aibă eventual drept scenă — Edi­ficiu­ roman cu mozaic) , să se țină la Constanța un ciclu de con­ferințe — exemplificate — despre muzica românească; să se înfiin­țeze, tot aici, uui cerc al „priete­nilor muzicii românești“ patronat de Uniunea compozitorilor ; să se monteze mai multe spectacole de sunet și lumină la monumentele istorice ; să se organizeze medali­oane de muzică ușoară românească (compozitor-interpret) , să se re­evalueze, cu sprijinul direct al compozitorilor, mișcarea corală din Constanța și din celelalte locali­­ăți ale județului etc. în încheiere, tovarășul Vasile filea și-a exprimat dorința de a se considera această întîlnire doar un început al unei legături stator­­nice între creatorii de artă Și oa­­menii din județul Constanța. (Ai.tr. MANIFESTĂRI ÎN PAGINA A VI-a) DIN PROGRAMUL DE AZI 9 ora 10 : Sala sporturilor — intilnirea compozitorilor cu oa­meni ai muncii din municipiu) și județul Constanța (ji ora 12 : Spectacol de gală organizat cu prilejul încheierii manifestărilor „Pontica“ . In localitățile Hirșova, Cernavodă, Negru Vodă, Cogealac, Mangalia, Techirghiol, M. Kogălniceanu, Murfatlar, Cuza Vodă, Poarta Albă, Lipnița și altele — serbări populare și spectacole folclorice.

Next