Dobrogea Nouă, noiembrie 1971 (Anul 24, nr. 7218-7242)

1971-11-25 / nr. 7238

DOBROGEA NOUA nr. 7238 încheierea vizitei președintelui Iosip Broz Tito în țara noastră Dineu oferit in onoarea președintelui Iosip Broz Tito Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un di­neu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, in saloanele hote­lului Continental. Au participat tovarășii Ion Ciheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănes­­cu, Mihai Teleșen, Corneliu Mă­­n­escu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Geniul Brediei, Dragoslav Markovici, Sta­ne Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușam Gligorievici, Iso Njegovan, amba­sadorul Iugoslaviei la București, și alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de ase­menea, conducători ai organelor locale de partid și de stat, perso­nalități ale vieții științifice, cultu­rale și artistice din Timișoara, ziariști români și iugoslavi, cores­pondenți ai presei străine acredi­tați in țara noastră numeroși tri­miși speciali ai presei și radiotele­­viziunii din diferite țări. Dineul s-a desfășurat intr-o at­mosferă deosebit de cordială. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au rostit toasturi. Toastul tovarășului­­ NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Brediei, Dragi tovarăși, Îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l petreceți în România se apropie de sfîrșit. Am insă sa­tisfacția să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de fo­lositoare. In primul rînd, v-ați putut intib­ii cu zeci de mii de oa­meni ai muncii. Ați putut consta­ta "că oamenii muncii din Timi­șoara, ca întregul nostru po­por, știu să-și primească bine prie­tenii, doresc să dezvolte relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați putut vedea — desigur un treacăt — și cile ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din Ti­mișoara. Ați avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările po­porului nostru de construcție socia­listă constituie o realitate. De a­­ceea, cred că. din acest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme. In ce privește relațiile bilaterale, am constatat cu satisfacție că ele au înregistrat o dezvoltare foarte pu­ternică și am ajuns la concluzia u­­nanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în vii­torii ani lui progres continuu. Este și natural să fie așa, deoarece sun­tem­ vecini și întotdeauna între po­poarele noastre au fost relații de prietenie, nu a existat nici o pro­blemă care să întunece aceste re­lații. Nu o dată în decursul isto­riei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor na­țională și socială. Construim cu succes socialismul și noi și dum­neavoastră ; suntem­ interesați să realizăm asemenea forme de dez­voltare a relațiilor care să a­­sigure bunăstarea­­ și fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există o bază foarte puternică pen­tru o largă cooperare în toate do­meniile de activitate. Am discutat, de asemenea, m­u­­te probleme internaționale — și es­te de înțeles aceasta pentru că construind socialismul in țările noastre, dorim să avem condiții de pace, spre a ne putea consacra e­­forturile in această direcție. In a­­celași timp, Înțelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate statele — atit cu țările socialiste, cit și cu cele­lalte țări. Suntem­ interesați ca in Balcani să se realizeze o zonă a păcii și cooperării. Dorim ca zona Balca­nilor să nu mai poată fi nicioda­tă manevrată de forțele imperia­liste, ci, dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării și păcii. De asemenea, suntem­ interesați în realizarea securității în Euro­pa. Considerăm că simt condiții fa­vorabile pentru a se ajunge la o conferință europeană, pentru a se pune bazele unor relații noi pe a­cest continent, care să excludă fo­losirea forței sau amenințarea cu forța în raporturile dintre state, să asigure deplina egalitate între toa­te statele, respectul independenței și securității tuturor națiunilor, și, totodată să creeze condiții pentru o largă cooperare economică, știin­țifică și culturală, fără nici o în­grădire. Știm că realizarea secu­rității europene corespunde nu nu­mai intereselor statelor de pe a­­cest continent, dar și cauzei coo­perării și păcii în întreaga lume. Nu vreau să mă mai refer la celelalte probleme pe care le-am discutat. In convorbirile noastre, noi am discutat și despre Orien­tul Apropiat, despre situația din Indochina, despre agravarea rela­țiilor dintre India și Pakistan, pre­cum și despre necesitatea de a se depune eforturi pentru încetarea războiului din Peninsula Indochi­­neză, pentru a se ajunge la pace in Orientul Apropiat, pentru a se rezolva toate problemele litigioase pe calea tratativelor, în interesul păcii în lume. Ne-am preocupat, totodată, de avintul luptei de eliberare națio­nală, de sprijinirea popoarelor ca­re luptă pentru dreptul de a trăi libere și de a-și dezvolta patria lor, așa cum o doresc. De aseme­nea, ne-am preocupat de dezvol­tarea relațiilor între partidele noas­tre, de întărirea colaborării cu partidele comuniste și muncito­rești, cu toate forțele revo­luționare, de antiimperialiste, eliberare națională. Fiind comuniști, suntem­ interesați in întărirea, miș­cării revoluționare, a forțelor anti­imperialiste, pentru ca ele să joa­ce un rol tot mai important in dezvoltarea omenirii pe calea pă­cii și progresului. Consider că tot ceea ce noi am discutat corespunde pe deplin in­tereselor partidelor și popoarelor noastre, intereselor tuturor țărilor socialiste, mișcării comuniste revoluționare și izvorăște din do­șt­rința sinceră de a face totul pen­tru triumful ideilor socialismului, păcii și cooperării internationale. De aceea, noi dăm o apreciere de­osebită rezultatelor vizitei și con­vorbirilor, — care sunt, de altfel, o continuare a celorlalte intîlniri și convorbiri pe care le-am avut — și doresc să exprim convinge­rea că ele vor fi urmate de noi a­­semenea intîlniri, de adincirea in continuare a colaborării și coope­rării intre partidele și popoarele noastre. Doresc să ridic acest pahar pen­tru înflorirea continuă a relațiilor român­o-iugoslave și să urez po­poarelor Iugoslaviei succese tot mai mari în construcția socialis­mului, Urez tovarășului Tito, tova­rășului Brediei și celorlalți tova­răși un călduros drum bun și imi exprim speranța că vor duce cu ei cele mai bune sentimente din par­tea poporului și partidului nostru.; le doresc multă sănătate și succes în activitatea lor­­ în sănătatea dumneavoastră ! Toastul tovarășului > IN­SN­» BRAZ TIKI Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc in modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru pri­mirea atit de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor lo­cuitorilor care s-au aflat zile în­tregi, și chiar noaptea, pe străzi­le Timișoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare do­rință pentru dezvoltarea unor re­lații bune, așa cum trebuie să e­­xiste între două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor ; am în vedere, in pri­mul rînd, dezvoltarea în continua­re a relațiilor noastre de colabo­rare multilaterală. Pe de altă par­te, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai despre relațiile noastre bilaterale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile internaționale și, desigur și despre acele relații internațio­nale care nu sunt bune. Dorința po­poarelor noastre ne obligă deci să acționăm și mai mult, să depunem și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calmarea a­­celor situații care pot amenința o­­menirea. Sunt total de acord cu cele spu­se de tovarășul Ceaușescu in toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru in detalii. Aș dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situației din această zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să ac­ționăm mai mult, să facem in așa fel incit situația din Balcani să ai­bă influențe pozitive și asupra si­tuației mai largi, internaționale. Un Balcan ferm, realizat în acest sens, poate să constitue o impor­tantă contribuție la înfăptuirea do­­­rinței noastre mai largi, și anume la asigurarea securității europene și a păcii in lume. Timpul cind Bal­canii erau considerați un „butoi de pulbere“ a trecut, este un timp de­pășit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin regle­mentarea lucrurilor din această zo­nă, ia evoluția intr-un mod pozi­tiv a situației din întreaga lume. In măsura in care mai există încă unele elemente care mai a­­par în distonanță, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu ușurin­ță. Aceasta este dorința noastră, a­­cesta este lucrul pe care ni-l cer popoarele noastre. Și această ten­dință a popoarelor noastre o vom înfăptui ! Așa cum a spus tovară­șul Ceaușescu, in lume există încă multe probleme care-și caută solu­ționarea. Prin eforturi neîntrerup­te insă­m ale popoarelor mici mijlocii, ale popoarelor mari, fiind­și că și popoarele țărilor mari nu ur­măresc altceva decit ceea ce ur­mărim și noi, soluționarea acesto­ra — vom ajunge la aceste sco­puri pe care le urmărim, scopuri dorite de toate popoarele, indife­rent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii, sau popoare mari au scopul de a trăi în egalitate, fără amestec din afară, de a-și regle­menta fiecare problemele sale așa cum dorește. Evident că răspunde­rea cea mai mare apasă asupra marilor puteri. Dacă privim în ur­mă cu trei ani, putem constata, de pildă, ce salt mare și pozitiv s-a realizat in acești ani în ce priveș­te evoluția situației din lume. A­­ceastă evoluție pozitivă nu s-a născut de la sine, ea a venit în urma unor eforturi neîntrerupte, a unor acțiuni continue, pozitive, ca­re au influențat și asupra marilor puteri. Evident că aceasta s-a realizat în cea mai mare măsură prin in­termediul Națiunilor Unite. Am obținut anul acesta un lucru deo­sebit de pozitiv in direcția trans­formării organizație Națiunilor Unite intr-o universală. Intrarea Chinei în Națiunile Unite repre­zintă un succes deosebit de însem­nat în ce privește universalizarea organizației ; deci și structura in­ternațională s-a schimbat , forțele progresiste se evidențiază tot mai mult. în aceste zile ale vizitei noastre in România am avut, intr-adevăr, un program plin , am discutat foarte mult, am avut in schimb și puține clipe libere pentru a vizita două fabrici, împreună cu tovară­șul Ceaușescu, pentru a stabili contacte cu muncitorii de aici, că­rora — ca și clasei muncitoare din întreaga Românie — le doresc suc­ces deplin in îndeplinirea progra­mului pe care îl au de realizat. Ne-am înțeles ca între țările noas­tre colaborarea să se extindă și mai mult. Să colaborăm mai mult, nu numai in ce privește relațiile noastre bilaterale, ci și in ce pri­vește situația internațională. Cred că ne întoarcem din această țară vecină, prietenă, cu rezultate bu­ne. Vom avea ce spune popoarelor noastre, cărora simpatia de care le vom transmite ne-am bucurat din partea poporului dv. in acest oraș , vom fi inter­preți fideli, la noi, ai acestei simpatii a orașului dv., transmițindu-le popoarelor noastre că au în poporul român un prieten foarte bun și că perspecti­va noastră este foarte pozitivă. Va trebui să facem totul pentru a asi­gura construirea noii orânduiri so­ciale in țările noastre. A sosit timpul să încheiem to­tuși vizita noastră in această foar­te ospitalieră țară, să ne luăm ră­mas bun de la dumneavoastră, dragi tovarăși. Ridic paharul in sănătatea dv., tovarășe Ceaușescu și tovarășe Maurer, in sănătatea tuturor! Pen­tru prosperitatea României ! Pen­tru relațiile de prietenie dintre ță­rile noastre ! Vizita în întreprinderi timișorene (Urmare din pag. I) spiritul novator al colectivului u­­zinei, care a conceput și aceste produse. Cu ajutorul realizat unor machete și grafice, se arată sta­diul actual de dezvoltare și per­spectivele ce se deschid acestei u­­zine în anii viitori. In timpul vizitei, prin halele de producție, muncitorii aplaudă, sa­lută cu deosebită ospitalitate pe cei doi­ președinți, tovarășii Nicolae Ceau­șescu și Iosip Broz Tito răs­pund prietenește urărilor de bun venit. In încheierea vizitei în această unitate, cei doi președinți mulțu­mesc gazdelor pentru primirea fă­cută și le urează noi succese în ac­tivitatea viitoare pentru realizarea mărețelor sarcini ce le stau in fa­ță in actualul plan cincinal. ...Pe străzile orașului, in drum spre o altă importantă unitate in­dustrială timișoreană — întreprin­derea „Industria linii“, veche ci­tadelă a mișcării muncitorești din țara noastră. De-a lungul traseu­lui, împodobit cu drapelele celor două țări, cetățenii salută cu bu­curie pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Sosirea conducătorilor de partid și de stat ai României și Iugosla­viei la această întreprindere prile­juiește o puternică manifestare sentimentelor de prietenie pe care a poporul nostru le nutrește față de popoarele Iugoslaviei. In secția de filatură, directorul unității, Dumitru Vinereanu, in­formează pe cei doi președinți că această întreprindere s-a dezvoltat simțitor. Se arată că s-a construit o vopsitorie nouă, s-a reutilat com­plet filatura de lină cardată și pieptănată, iar recent a fost dată in funcțiune o nouă hală de pro­ducție pentru filatură, care a dus la creșterea capacității acestui sec­tor cu 650 tone pe an. Importante lucrări de investiții s-au făcut și pentru dezvoltarea sectorului de țesătorie, a cărui capacitate a cres­cut in ultimul an cu circa 1 mi­lion mp țesături. Oaspeții sunt invitați să viziteze, apoi, o­­­ opoziție cu produse ale industriei ușoare, fabricate de în­treprinderile timișorene, care de­țin o pondere însemnată în pro­ducția industriei ușoare naționale. Sunt apreciate aici varietatea con­fecțiilor fabricate de întreprinde­rea „1 Iunie“, a țesăturilor reali­zate de Uzinele textile, pantofi purtând marca fabricii „Guban“, a Fabricii de încălțăminte „Victoria“, produsele Fabricii de mănuși și ale altor întreprinderi. Pretutindeni, prin toate secțiile vizitate oaspeții sunt înconjurați cu dragoste și căldură. Un grup de muncitoare se apropie de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, le oferă flori, le string mîi­­nile. Oamenii își manifestă senti­mentele de profund internaționa­lism de care sînt animați, ex­­primîndu-și, totodată, dragostea fa­ță de conducătorul încercat partidului și statului nostru, tovo­al rășul Nicolae Ceaușescu. Se face, apoi, un popas in noul cartier muncitoresc „Zona tipogra­filor“, unde se vizitează unități de desfacere a produselor alimentare din cadrul marelui complex co­mercial de pe bulevardul Leontin Sălăjan. Aici, oaspeții se intere­sează îndeaproape de modul în ca­re este organizată buna aprovizio­nare a populației, apreciind va­rietatea produselor, organizarea vânzării, întîlnirea oaspeților cu colective­le de muncă din cele două mari în­treprinderi timișorene, cu zecile de mii de cetățeni ai orașului, care au ținut să-i salute cu bucurie și en­tuziasm, a constituit o nouă grăitoare manifestare a sentimen­­i­telor de prețuire și stimă ale po­porului nostru pentru popoarele Iugoslaviei socialiste. Așa cum sublinia în toastul rostit la recep­ția de miercuri Nicolae Ceaușescu , seara, tovarășul „Ați putut constata că oamenii muncii din Ti­mișoara, ca întregul nostru popor, știu să-și primească bine priete­nii, doresc să dezvolte relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii“. Aceste întâlniri directe cu oame­nii muncii din Timișoara au­ îmbo­gățit agenda vizitei tovarășului lo­sip Broz Tito in țara noastră, în­cheiată cu rezultate deosebit de fructuoase. Pag. a 3-a ADUNAREA ACTIVULUI COMITETULUI ORĂȘENESC DE PARTID MEDGIDIA Cuvîntul tovarășului VASILE VILCU (Urmare din pag.­r­­tea noastră am aflat-o, înainte de toate, în subaprecierea muncii de propagandă, în stilul de muncă al organelor și organizațiilor de par­tid în care și-au găsit loc tendințe birocratice, formale. Multe organe de partid, în frunte cu Comitetul orășenesc Medgidia, s-au limitat la acțiuni cu caracter festivist, fără rezonanțe in conștiința oamenilor. A existat tendința să se considere că dacă rezultatele economice erau bune aceasta însemna că și munca politică a mers bine. Este o realitate că în munca u­nor organizații de partid din ora­șul Medgidia s-a­ resimțit puternic lipsa spiritului de combativitate. Așa cum mulți membri de partid au arătat pe bună dreptate, in ca­drul recentelor dezbateri ce au a­­vut loc aici, lipsa de combativi­tate a permis in unele locuri un spirit călduț, de tolerare a abate­rilor de la îndatoririle profesio­nale, creând situații in care nu s-a luat atitudine fermă împotriva a­celora care nu și-au realizat pla­nul de producție, au dat lucrări de slabă calitate sau au lipsit nemo­tivat din producție. Așa se explică de ce la I.M.U.M., pe 10 luni ale anului, se totalizează peste 2 mi­lioane lei pierderi din rebuturi și 28.300 ore om întreruperi, învoiri și absențe nemotivate, în timp ce fa­brica de ciment înregistrează 132 contracte restante, paralel cu peste 42.000 ore/om absențe și întreru­peri. Tot atât de adevărat este și fap­tul că o parte din cadrele de con­ducere tehnico-administrativă din unitățile orașului Medgidia nu par­ticipă la munca politică, s-au în­depărtat de adevărata muncă cu oamenii, cred că pot rezolva lip­surile din muncă numai pe cale administrativă, recurg prea repede la sancțiuni, fără a cere sprijinul organizațiilor de partid, sindicat și U.T.C. Aceasta este insă și o con­secință a faptului că unele organe și organizații de partid au dove­dit lipsă de exigență în educarea ideologică și politică a tuturor ca­drelor tehnice-admini­strative,­ nu le-au atras, pe bază de sarcini pre­cise, la munca politică. Este cât se poate de limpede pentru noi că am procedat bine suplinind dezbaterii deschise ase­menea probleme, dar tot atât de limpede este că trebuie să ne con­centrăm toată atenția pentru a preveni și înlătura manifestările negative, pentru a întări răspun­derea in muncă, determinând oa­menii să-și judece faptele după rezultatele obținute în muncă, du­pă interesele fabricii, după inte­resele întregului colectiv in mij­locul căruia muncește. Consider de mare însemnătate pentru noi indi­cația conducerii partidului de a fo­losi curajos critica deschisă, con­structivă, de a organiza controlul asupra fiecărui sector, asupra fie­cărui om chiar și acolo unde re­zultatele sunt bune. In același timp, nu se poate trece cu vederea că, în unele lo­curi, ca, de exemplu, întreprinde­rea de gospodărie comunală, C.F.R., Fabrica de produse ceramice, e­­xistă rămineri in urmă cauzate de tendințele de automulțumire, se observă manifestări de dezarmare în fața greutăților, de rutină, iner­ție, superficialitate, de indisciplină, și iresponsabilitate. In asemenea împrejurări, întreg arsenalul de forme și mijloace ale muncii po­litice de masă trebuie folosite pen­tru criticarea cu fermitate a fe­nomenelor negative, a chiulului, a delăsării, nicit să se înlăture cit mai grabnic tot ce ar putea frâna bunul mers al activității economice. Dar, din păcate, tocmai in aceas­tă privință munca politică este de­ficitară. In multe locuri, așa cum este cazul la unitățile din comerț și cooperația meșteșugărească, or­ganizațiile de partid se îngrijesc prea puțin de combaterea astfel de fenomene. Normal unor este ca activitatea politică să aibă me­reu țeluri concrete, să i se impri­me un caracter militant. De In acest context general se pot­aprecia că o propagandă efi­cientă, activă, ofensivă, se distinge prin caracterul ei preventiv. In u­­nitățile din orașul economice și instituțiile Medgidia au existat preocupări în această privință. Dat­ele nu s-au manifestat pretutin­deni cu aceeași tărie și eficiență. Care sunt cauzele ? Fără pretenția de a le enumera pe toate, voi *~ minți sesizarea cu întârziere a u­­nor fenomene negative, neglijarea formării unei opinii de masă îm­potriva oricăror abateri, scăparea din raza muncii cultural-educative tocmai a acelora care au cea mai mare nevoie de sprijin, de îndru­mare, de corijare a comportamen­tului lor. Se manifestă și în orașul Med­gidia stări infracționale, risipă din avutul obștesc. Există cetățeni ca­re refuză să efectueze o muncă u­­tilă și încearcă să trăiască pe spi­narea societății, dedindu-se la di­ferite acte necinstite. Numai în acest an au fost judecate in orașul Medgidia 114 infracțiuni, o pon­dere însemnată deținând delapidă­rile și furturile din avutul obștesc. Se cunoaște, probabil, cazul lui OMER GHIULSEM, fostă gestiona­ră la magazinul de sticlărie, care a avut o delapidare de 145.000 lei, sau al lui POPESCU ION, tot fost gestionar, condamnat pentru dela­pidare. Din cei 22 de membri de partid excluși in ultimele 10 luni in organizațiile de bază din Med­gidia, 10 s-au datorat furtului din avutul obștesc. Se pune insă între­barea : de ce s-a ajuns pină aici ? Explicația rezidă in tendința unor organizații de a trata cu duhul blândeții unele abateri, de a lăsa lucrurile să ajungă la un punct la care nu există altă ieșire decit sancționarea celor vinovați. Așa s-a p­rocedat la fabrica de ciment, unde au fost excluși 4 membri de partid, la I.M.U.M. — 3 membri de partid excluși, la I.R.E.C., O.C.L și în alte părți. Societatea noastră, căreia ii este proprie unitatea moral-politică a întregului popor, se dezvoltă in mod sănătos. Cu atit mai pregnan­te apar, în contrast cu hărnicia po­porului, cu entuziasmul și pasiunea in muncă a maselor pentru în­făptuirea idealurilor lor de bună­stare și fericire, manifestările e­goiste, tendințele de căpătuială, de a duce o viață ușoară, fără nici un fel de eforturi sau chiar pe seama­ eforturilor altora, disprețui față de munca fizică. Iată de ce este nevoie ca organele și organi­zațiile de partid să se ocupe mai serios de acest aspect al dezvol­tării conștiinței maselor, ,să ex­plice tuturor oamenilor muncii că, in condițiile socialismului, intere­sele individuale se îmbină armo­nios cu cele generale, că primele pot fi satisfăcute cu atit mai bine și mai deplin cu cit nu sunt ne­glijate celelalte, să dea un nou și puternic impuls muncii voluntar­­patrie face, să valorifice la un ni­vel mai înalt bogatele tradiții a­­cumulate în această privință în anii construcției socialiste. Fără discuție, școala de bază a pregătirii și călirii în spirit comu­nist, al intoleranței ideologice și morale față de tot ceea ce este îna­poiat, dăunător, față de orice ma­nifestare retrogradă sau antisocia­lă, famine adunarea generală a co­muniștilor. Potrivit prevederilor statutare și ale Hotărârii Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 in această perioadă au loc adunări de dări de seamă ale organizații­lor de partid. Acestea pot și tre­buie să se ocupe pe larg, în spiri­tul plenarei din 3—5 noiembrie, de toate problemele ce le ridică ac­tivitatea politico-educativă, de nea­junsurile care continuă și in pre­zent să se manifeste în­ acest do­meniu, de ceea ce trebuie rezol­vat pentru ca membrii de partid, ceilalți oameni ai muncii să înțe­leagă pe deplin și să participe cit mai activ la îndeplinirea sarcini­lor ce ne stau in față. Să trans­formăm aceste adunări în adevă­rate tribune ale înaltei exigențe, pentru educarea oamenilor în spi­rit marxist-leninist, în lumina po­liticii clarvăzătoare și științifice a partidului nostru. Tovarăși. Noi, comuniștii, desfășurăm o activitate care trebuie apreciată, în primul rând, după implicațiile ei politice ; scara noastră de valori se structurează pe criterii priori­­tar-politice și in funcție de aceas­­ta trebuie să apreciem, de fiecare dată, activitatea oamenilor, faptele, atitudinile, concepțiile și compor­tamentul lor. Un mare rol revine, în acest context, învățământului de partid chemat să folosească din plin fostul cîmp tematic ce i se deschide. In orașul Medgidia a­­vem o filială a Universității serale de marxism-leninism unde studia­ză diferite cadre, avem un număr important de organizații in care cursurile învățământului de partid aduc o prețioasă contribuție la pregătirea membrilor de partid, a altor oameni ai muncii, în spiritul concepției despre lume și materialist-dialectice viață, în spiritul politicii partidului nostru, mobili­­zîndu-i la îndeplinirea sarcinilor atit în producție, cit și în celelalte domenii social-obștești. După opi­nia mea, toate formele propagan­dei pot și trebuie să se printr-o poziție militantă, distingă activă. Chiar și în cadrul unui cerc cu profil economic se poate aborda problematica din punct de vedere ideologic, principial, care să ofere posibilitatea cursanților să înțe­leagă mai bine liniile directoare ale politicii economice în perioada actuală și in perspectivă, modul cum concepe partidul rezolvarea problemelor esențiale ale acestui domeniu. Astfel, devine limpede cerința ca în întregul învățământ de partid, chiar și în predarea u­­nor teme cu profil „pur“ econo­mic, să fie puternic reliefate as­pectele de conștiință, răspundere, patriotism, laturile morale și spi­rituale. Ideologia marxist-leninistă, pro­movarea largă a concepției mate­rial­ist-dialectice despre lume, a politicii partidului, formarea și dezvoltarea la membrii de partid, la toți oamenii muncii, a trăsătu­rilor proprii omului înaintat al zi­lelor noastre impune învățământu­lui de partid sporirea aportului său in dezbaterea și lămurirea proble­melor noi ce apar în activitatea noastră. In legătură cu aceasta, to­varășul Nicolae Ceaușescu subli­nia că „nu se abordează cu fer­mitate, în spiritul materialismului dialectic și istoric, problemele noi care apar in societatea noastră“. Critica este adresată îndeosebi teo­reticienilor. Ea însă se referă di­rect sau indirect și la propria noastră activitate. Unele dintre te­zele amintite de secretarul gene­­al al partidului au făcut prea pu­țin obiectul preocupărilor noastre. M-aș referi, mai ales, la noua ca­litate a oamenilor muncii, de pro­prietari ai mijloacelor de produc­ție și de producători. Propaganda noastră de partid, munca politică, în general, au avut prea puțin în vedere acest aspect. Indiferent sub ce formă s-ar desfășura, învâță­­mîntul de partid va fi eficient nu­mai în măsura in care vor fi com­bătute orice manifestare de forma­lism in organizarea lui, atitudinile superficiale, în ce privește pe de o parte stabilirea tematicilor, a con­ținutului de către organizațiile de partid, iar pe de altă parte — frec­ventarea regulată și însușirea celor predate de către toți membrii de partid. O problemă aparte, de Însemnă­tate primordială, care trebuie să constituie obiectul permanent al activității politice de masă, o con­stituie educarea tineretului. Tine­retului nostru ii sunt caracteristice hărnicia, disciplina, entuziasmul, patriotismul înflăcărat. In toate realizările obținute de oamenii muncii din acest oraș este incor­porată și contribuția activă a ge­nerațiilor tinere. Dar aceasta nu înseamnă că pot fi trecute cu ve­derea carențele din educația tine­retului, care se reflectă și în aceea că unii dintre ei nu înțeleg însem­nătatea muncii fizice. Din preocu­parea partidului și statului nostru pentru ridicarea generală a gradu­lui de instruire, unii tineri, și nu numai ei, dar și părinții lor, și chiar și unii factori educativi, des­prind concluzia că ar scădea rolul social al muncii fizice. Iată de ce, în orașul Medgidia, avem mulți ti­neri care au absolvit diferite școli, nu se integrează în muncă, își pierd timpul pe străzi și iu loca­luri publice, în timp ce în majori­tatea unităților economice ducem lipsă de forță de muncă. Iată de ce este necesar ca concepțiile retrograde, mentalitățile, să fie supuse dezbaterii înapoiate, publice. S-a dovedit eficientă — și de a­­ceea trebuie permanentizată — metoda de a dezbate actele antiso­ciale, de încălcare a legilor țării în adunări de partid, sindicale, ale or­ganizațiilor U.T.C., în adunări pu­blice, la cluburi, la case de cul­tură. Aș dori însă, tovarăși, să reți­neți că, vorbind despre tineret, trebuie să ne gândim că înainte ca acesta să se integreze in muncă, să se manifeste ca un demn cetă­țean al societății, acesta trece prin cea mai importantă for­mă de instruire și educare a tine­rei generații — școala. Noi am mai discutat și în alte ocazii care sunt principalele neajunsuri din activi­tatea școlilor și ce măsuri se im­pun, pentru lichidarea lor. Am avut întâlniri cu U.T.C., unde, de aseme­nea, au fost abordate problemele majore ale educației tinerei gene­rații. Aș dori însă să rămână clar pentru toate cadrele didactice din acest oraș, pentru organizațiile de partid de aici, că școala va trebui să cultive cu mai multă consec­vență și virtuțile morale ale viito­rului cetățean : cinstea, apărarea bunului obștesc, curajul, sincerita­tea, modestia și acel cult al mun­cii care reprezintă sursa propășirii noastre. In acest spirit, nu numai în orele de educație sau dirigenție, ci în tot procesul de invățămint, toate cadrele didactice — profe­sori, Învățători și educatori — să participe efectiv, indiferent de spe­cialitatea ce o au, la educarea co­munistă a tineretului nostru. Stimați tovarăși. Cîmpul de activitate care nu se deschide este foarte larg și fer­til. Organele și organizațiile de partid sunt chemate să-și manifes­te din plin Inițiativa, să desfășoa­re o activitate creatoare. Trecând hotărâți la aplicarea grandiosului program stabilit de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 no­iembrie a.c., vom declanșa, fără îndoială, nebănuite energii, noi forțe capabile să îndeplinească cu cinste sarcinile trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului. Aces­te energii însă trebuie îndrumate, canalizate de organele și organiza­țiile noastre de partid, cărora le revine rolul de a conduce întrea­ga activitate economică, politică și social-culturală. De aceea, se im­pune ca fiecare organ și organiza­ție de partid din orașul Medgidia să-și exercite pe deplin rolul de organizatori, Îndrumători și reali­zatori ai politicii partidului și sta­tului nostru. Aici, în această sală, se găsește activul de partid din orașul Med­gidia. Dumneavoastră reprezentați cadrele pe umerii cărora stă răs­punderea îndeplinirii în practică a hotărîrilor partidului. Activist de partid, al organizațiilor de masă și obștești sau conducător din e­­conomie și instituții, fiecare are răspunderile sale ca comunist, ca conducător. Pentru a conduce însă competent, este necesar să ne pre­gătim permanent, continuu atât nivelul să ne ridicăm profesional, de specialitate, cit și cunoștințele politice. Să cunoașteți, tovarăși, politica partidului, sensurile și im­plicațiile sale, atit economice, cât și sociale, politice, să luptați cu toată dăruirea și capacitatea de care dispuneți, să obțineți rezulta­te tot mai bune. Numai așa veți fi la înălțimea încrederii ce v-a fost acordată, de comuniști, de condu­cători. Vă doresc dumneavoastră, celor prezenți la această adunare, întregii organizații orășenești de­parted, tuturor oamenilor muncii din Medgidia, succese tot mai mari în producție, sănătate și fericire ! (Text prescurtat)

Next