Dobrogea Nouă, noiembrie 1971 (Anul 24, nr. 7218-7242)

1971-11-25 / nr. 7238

ÎNCHEIEREA VIZITEI PREȘEDINTELUI IOSIP BROZ TITO ÎN ȚARA NOASTRĂ Miercuri seara, s-a încheiat vi­zita de prietenie făcută in țara noastră, la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarășul Iosip Broz Tito, preșe­dintele Republicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia, președintele U­­niu­nii Comuniștilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timișoara — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități —, care timp de două zile au întimpinat cu căldură și dragoste pe oaspeții iu­goslavi, exprimîndu-și, asemeni în­tregului popor, sentimentele de sin­ceră prietenie care unesc partide­le, țările și popoarele noastre, și-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara o­­rașului se aflau mii de cetățeni, care au ținut și cu acest prilej să-și­ manifeste — prin urale și a­­plauze — satisfacția deplină pen­tru vizita făcută de tovarășul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fruc­tuoase cu care s-au încheiat con­vorbirile dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări. In gara Timișoara, oaspeții iu­goslavi au fost conduși de tovară­șii Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist mân, președintele Consiliului Re­de Slat al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R.. Emil Drăgănes­­cu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Co­misia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică. Corneli­u Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenți pe platoul din fața gării conducători ai organelor locale de partid și de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile și insti­tuțiile municipiului Timișoara. în vizita de prietenie făcută în țara noastră, președintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoțit de tova­rășii Genial Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dra­­goslav Markovici, președintele A­­dunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolani, președintele in funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar fe­deral pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Du­­șan Gligorievici, membru al Con­siliului Executiv Federal, preșe­dintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iu­­goslavo-română, și de alte persoa­ne oficiale. Este ora 21,30. In vasta piață a gării, împodobită cu drapelele ro­mâne și iugoslave, o gardă milita­ră prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două țări. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulțimea prezentă scandează „Ceaușescu —„ Tito“, „Ceaușescu — P.C.R.“. Cei doi președinți și persoanele oficiale care îi însoțesc se îndreap­tă spre peronul gării. Tovarășul Tito și ceilalți condu­cători de partid și de stat iugo­slavi își iau rămas bun de la con­ducătorii de partid și de stat ro­mâni. înainte de despărțire, tova­rășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito se îmbrățișează priete­nește. Un mare număr de cetățeni pre­zenți pe peronul gării aplaudă, o­­vaționează îndelung pentru priete­nia româno-iugoslavă, pentru dez­voltarea colaborării dintre partide­le și popoarele celor două țări, în aplauzele mulțim­ii, trenul special cu care călătorește tovară­șul Iosip Broz Tito părăsește ga­ra Timișoara, indreptîndu-se spre patrie. De la fereastra vagonului, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, răspunde u­­rărilor de drum bun adresate de cei veniți să conducă pe solii po­porului iugoslav. Fână la punctul de frontieră Sta­­mora-Moravița, tovarășul Broz Tito și ceilalți oaspeți Iosip au fost însoțiți de tovarășii Ilie Vere­deț, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, Telescu, membru supleant al Mihai Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui județean­ Timiș al P.C.R., Va­sile Șandru, ambasadorul Româ­niei la Belgrad, precum și de Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iu­goslavia la București. In aceeași seară, președintele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad. La sosire a fost salutat de Mial­­ko Todorovici, președintele Adună­rii Federale a Republicii Socialis­te Federative Iugoslavia, Krste Trvenkovski, vicepreședinte al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, de alți conducători de stat și de partid iugoslavi, precum și de membri ai Ambasadei române la Belgrad. ☆ întîlnirea dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito con­stituie o noua și remarcabilă con­tribuție la întărirea și dezvoltarea continuă a relațiilor rom­âno-iugo­­slave, pe multiple planuri. Opinia publică din țara noastră­­ a urmărit cu deosebit interes vi­zita in Republica Socialistă Ro­mânia a solilor poporului iugo­slav, diind o înaltă apreciere spi­ritului de cordialitate, deplină în­țelegere și încredere reciprocă, ca­re au caracterizat intreaga desfă­șurare a vizitei și convorbirilor. încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au con­tinuat, la sediul Comitetului jude­țean­ Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale intre tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ședintele Consiliului de Stat pre­al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, preșe­dintele Republicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia, președintele U­­niunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea româ­nă, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Rau­ Niculescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Co­a­­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președinte­le părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare e­­conomică, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mi­­tea, consilier la C.C. al P.C.R., Va­sile Șandru, ambasadorul Româ­niei la Belgrad, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au partici­pat tovarășii Gemal Bredici, preșe­dintele Consiliului Executiv Fede­ral, Dragoslav Markovici, președin­tele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Do­lanț, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.S., Mirko Tepavaț, secretar fe­deral pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.S, Bu­san Gligorievici, membru al Con­siliului Executiv Federal, preșe­dintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iu­­goslavo-română, Marko Voroneț, șef adjunct al Cabinetului Preșe­dintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, consi­lier al președintelui republicii pen­tru afacerile externe, Giura Vuco­­lici, director la Secretariatul Fede­ral pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier la Secre­­i­tariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situației in­ternaționale. Părțn­­­­­u­­ constatat cu satisfacție că punctele de ve­dere ale României și Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate , in aprecierea evenimentelor care au loc in viața internațională. Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie la convocarea Conferinței in proble­mele securității europene, expri­­mindu-și convingerea că trebuie impulsionate pregătirile in vederea acestei conferințe. în cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situației din Balcani, subliniindu-se necesitatea întâlnirilor la diverse niveluri, și sub toate formele, în­tre țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unității și coeziunii mișcării comuniste și muncitorești și internaționale, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat in­tr-o atmosferă de prietenie, cordia­litate, deplină înțelegere și încre­dere reciprocă. TOASTURILE ROSTITE LA DINEUL OFERIT ÎN ONOAREA PREȘEDINTE­LUI IOSIP OROZ TITO (in pagina a lii-a) Vizita în întreprinderi timișorene la cursul după-amiezii de mier­curi, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au vizitat Uzina Electromotor și întreprinderea in­dustria linii — importante unități industriale timișorene. In vizita prin aceste unități in­dustriale, cei doi președinți au fost însoțiți de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarășii Gemal Bre­­diei, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gli­gorievici, de alte persoane oficiale. Timișoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, important cen­tru al științei, tehnicii și culturii românești, a cunoscut în anii con­strucției socialiste, alături de mul­te alte localități din țară, o pu­ternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine și întreprinderi noi, care de la un an la altul și-au cîștigat prin produ­sele lor prestigiu at­îte în țară cit și peste hotare, au fost dezvolta­te întreprinderile existente, în u­­nitățile industriale timișorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de mașini și utilaje, pro­duse electrice și electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale in­dustriei ușoare și alimentare. O pondere importantă în indus­tria municipiului Timișoara o are cunoscuta Uzină Electromotor, pri­ma unitate vizitată de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid și de stat ai României și Iugoslaviei sunt sa­lutați la intrarea in întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicieni și ingineri, care fac oaspeților o primire entuziastă. Se scandează „Ceaușescu — Tito“, „Ceaușescu — P.C.R.“, se ovațio­nează pentru prietenia frățească româno-iugoslavă. Oaspeților li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o ma­re pancardă, era înscrisă în limbi­le română și sîrbă urarea „Bine ați venit, dragi oaspeți Vizita începe în principalele sec­toare ale fabricii de motoare uzinei — sculărie, bobinaj, mon­a­taj. Construită și dezvoltată pe va­tra unor ateliere manufacturiere, Uzina Electromotor aduce astăzi o contribuție de seamă la industria­lizarea socialistă a patriei. Motoare­le electrice produse aici, in peste 60 de tipodimensiuni, sunt livrate in prezent în 37 de țări. întreprin­derea produce și o gamă largă de bunuri de consum destinate popu­lației : aspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare cu ventilator pentru încălzire, execu­­tate in serii anuale de sute de mii de bucăți. Muncitorii, tehnicienii și ingine­rii aflați în halele de producție în­­tîmpină pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito cu bucurie în inimi, cu multă căldu­ră. Ei raportează cu mîndrie re­zultatele dobindite in înfăptuirea sarcinilor de plan, expresie grăi­toare a entuziasmului și hotărîrii cu care colectivul de aici, asemeni tuturor oamenilor muncii, traduce neobosit în viață politica marxist­­leninistă a Partidului Comunist Român. Nivelul tehnic de dotare a noilor capacități de producție date în exploatare, liniile tehnologice cu flux continuu automatizat, conce­pute și realizate de specialiștii u­­zinei, fac o impresie plăcută oas­peților. în discuțiile dintre oaspeți și gazde se arată că larga acțiune de modernizare și diversificare a fabricației, extinderea acțiunii de autoutilaje a contribuit la creșterea spectaculoasă a volumului produc­ției și productivității muncii, la ri­dicarea nivelului calitativ al pro­ducției, la sporirea eficienței ac­tivității în general. în cincinalul trecut, volumul producției a cres­­cut cu 66 la sută, intr-un ritm me­diu anual de 11,6 la sută. In ulti­mii ani, „Electromotor“ Timișoara a devenit principalul furnizor de motoare electrice cu puteri cu­prinse între 4 și 37 KW. Numai în două zile, uzina realizează în pre­zent întreaga producție valorică a anului 1948. Oaspeții iugoslavi se interesea­ză de unele aspecte ale procesului de producție, de caracteristicile vi­ilor mașini și utilaje, de activita­tea pe care o desfășoară comitetul oamenilor muncii din această în­treprindere. Răspunzînd întrebărilor, gazde­le informează despre realizările la zi ale întreprinderii. Oaspeților li se prezintă in continuare, în cadrul u­nei expoziții organizate recent, o parte din cele circa 125 de pro­duse de bază și derivata ale uzi­nei. Se remarcă, cu acest prilej: (Continuare în pag. a III-a) FERMA UNDE MUNCESC O SUTĂ DE COOPERATORI O experiență înaintată în dezvoltarea zootehniei la C. A. P. Negru Vodă De departe se văd căpițele cu fin, glugile de coceni, bine vie­­tuite, construcțiile zootehnice ale fermei. Aici, la marginea co­munei, departe de sediu și foarte aproape de culturile furajere, aici a fost amplasată ferma de taurine a cooperativei agricole de producție Negru­ Vodă. O sută de cooperatori, o sută de oa­meni de nădejde, prezenți în fermă 365 de zile pe an, se preo­cupă să obțină UN MILION DE LITRI DE LAPTE, producția marfă planificată pentru primul an al acestui cincinal. Să știi să ții furajele în mină! Ordinea în care sunt depozitate furajele pentru iarnă iese cu atât mai mult în evidență cind intri în parcul din apropierea grajdurilor. PETRE BELU, ajutorul șefului de fermă, răspunde de producerea, depozitarea și administrarea fura­jelor, cum s-ar spune, prin mina lui trece tot ceea ce intră în ieslea animalelor. Ne vorbește despre proiectul de lege pentru organiza­rea producerii și folosirii raționale a nutrețurilor. — Totul se rezumă la obținerea unor producții mari, la a ști să ții furajele in mină. Noi am însilozat 1.500 tone de porumb­ verde, am depozitat 550 tone paie și 520 tone fin — din care 90 tone lucerna, în exclusivitate pentru viței, precum și 2.000 tone de coceni. Am împăr­țit toate aceste furaje în 7 părți, corespunzător celor 7 luni de sta­­bulație, iar fiecare din cele 7 părți au fost împărțite in 4, corespun­zător săptămînilor. Nu putem avea nici o surpriză, din punctul de ve­dere al cantității, deoarece tot ceea ce avem ne ajunge exact pînă la 1 iunie. — Fără îndoială, s-a „umblat“ și la rații, la tainuri! — Toate vacile sunt grupate (f­­iind seama de starea fiziologică, vîrstă și producție — intervine medicul veterinar DAN VIZIREA­­NU, șeful fermei. Celor cu o pro­ducție de peste 6 litri lapte pe zi le administrăm 10 kg porumb-si­­loz, 2 kg fin, furaje grosiere la discreție, tocate și saramurate, și 1 kg concentrate pe zi. Am orga­nizat o bucătărie furajeră, unde tecăm, melasăm și saramurăm toa­te nutrețurile grosiere, o echipă de oameni ocupindu-se special de a­­ceastă treabă. — Există in unele locuri păre­rea că grosierele nu sunt consuma­te cu plăcere­, că proporția con­centratelor din rație este prea mică. — A existat și la noi această părere. Dar, de cind am înființat bucătăria furajeră, toate aceste nu­trețuri sunt pregătite (măcinate și saramurate sau melasate) cu 24 de ore mai înainte, urmind ca după aceea să fie administrate în hrana animalelor. Cu citva timp in urmă îngrijitorii noștri, administrau con­centratele dimineața, la prima mulsoare, la primul tain. în si­­t­uația cind animalele mîncau ceea ce era mai bun la început, era și normal ca grosierele să nu mai fie consumate, după aceea, cu plăce­re. Am schimbat această ordine a tainurilor și am rezolvat două lu­cruri esențiale : grosierele sunt con­sumate mult mai bine, iar con­centratele sunt asimilate cu efect vizibil asupra producției de lapte și carne. Ceea ce am mai aflat aici este faptul că ferma are în administra­re 557 ha pe care le insămințează cu furaje, că in planul de produc­ție pe anul viitor s-a schimbat structura culturilor, în sensul că se va extinde lucerna pe încă 70 ha, sparceta pe 30 ha, iar porumbul­­si roz se va cultiva pe 250 ha, cu 100 ha mai mult ca în acest an. O­ suprafață de 200 ha va fi insă­­mințată cu culturi duble. Pe lingă aceasta, in urma amplasării mai judicioase a culturilor furajere, a fertilizării terenului, s-au prevăzut producții mult mai mari ca in a­­cest an și există garanția că elee vor fi realizate. Prăsila proprie — baza viitoarelor turme In condițiile unei ferme cu un total de peste 1.300 capete taurine, Nicolae CONSTANTIN (Continuare in pag. a 11-a) ADUNAREA ACTIVULUI COMITETULUI ORĂȘENESC DE PARTID MEDGIDIA TELEGRAMA In cadrul măsurilor stabi­lite de Comitetui județean de partid pentru traducerea în viață a programului de educație comunistă a mem­­­­brilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, ieri a a­­vut loc la Medgidia aduna­rea Comitetului orășenesc de partid cu activul. La adunare a participat tovarășul Vasile VILCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid, care a vorbit despre importanța ex­cepțională a documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie a.c. și a pro­gramului stabilit, subliniind sarcinile ce revin organelor și organizațiilor de partid din orașul Medgidia în lu­mina acestor documente. Intr-o atmosferă de puter­nic entuziasm, a fost apro­bată o telegramă trimisă C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care se ex­primă adeziunea unanimă, hotărîrea comuniștilor, a oa­menilor muncii din orașul Medgidia pentru realizarea sarcinilor ce­ le revin din programul adoptat de partid, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Oamenii muncii di­n orașul Medgidia, in frunte cu comuniștii, sunt pro­fund recunoscători Partidului Comunist Român pentru grija ce o poartă pentru destinele patriei și poporului nostru, iși exprimă totala lor ade­ziune față de măsurile stabilite de Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971, dau o înalt­ă apreciere modului profund partinic, revoluționar cu care conducerea partidului nostru se ocupă de formarea conștiinței comuniste a maselor. Aprobind în unanimitate programul multilateral al perfecționării etice și spirituale a omului, asigurăm conducerea partidului, pe dumnea­voastră personal, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că organizația oră­șenească de partid, și sub conducerea ei, toți oamenii muncii din orașul Medgidia vor munci cu înaltă răspundere, cu pasiune și fermitate revo­luționară pentru înfăptuirea programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate elaborat de Congresul al X-lea, pentru aplicarea în viață a politicii marxist-leniniste a partidului nostru, de formare și dezvoltare multilaterală a omului nou, in stare să ridice România pe cul­mile cele mai înalte ale progresului și civilizației. ACTIVUL COMITETULUI ORĂȘENESC DE PARTID MEDGIDIA DOCHERII CONSTANTENI, MEREU ÎN AVANS Docherii din portul Constanța, desfășoară în permanență o rod­nică activitate. După cum am fost informați de către conducerea sec­ției I exploatare portuară, co­lectivul acestei unități a înregistrat, în 10 luni din 1971, o depășire de 13,8 la sută a­ planului de tone­ tra­­fic. Realizări peste prevederi au fost obținute și în ceea ce privește sporirea productivității muncii, re­ducerea prețului de cost și la alți indicatori de plan; în luna noiem­brie, planul la zi la traficul por­tuar în zone manipulate înregis­trează, de asemenea, o depășire de peste 3 procente. Lucrările Adunării Generale a O.N.U. Cuvintul tovarășului Vasile Viicu Intilnirea de astăzi cu activul de partid din orașul Medgidia are loc la puțin timp după ce plenara Co­mitetului Central al partidului a dezbătut problemele activității po­­litico-ideologice, ale ridicării nive­lului general al cunoașterii și e­­ducației socialiste a maselor, așe­zării relațiilor din societatea noas­tră pe baza principiilor eticii și e­­chității socialiste și comuniste. Aș vrea să subliniez, încă de la în­ceput, că Plenara Comitetului Cen­tral al partidului din 3—5 noiem­brie constituie pentru noi toți o sinteză a experienței acumulate de partid pînă acum, a prilejuit îmbogățirea tezaurului marxist-le­­ninist, a ridicat pe noi trepte ca­pacitatea noastră de orientare con­știentă, a prilejuit un moment de înaltă ținută teoretică și practică pentru întreaga activitate ideolo­gică și de educație socialistă. Este locul să relev aici meritul excep­țional al tovarășului Nicolae Ceaușescu care, cu spiritul său pă­trunzător, profund analitic, cu înal­tul simț al răspunderii pentru des­tinele socialismului în țara noastră, a definit la plenară rolul și însem­nătatea muncii politico-ideologice în etapa actuală, elaborînd un complex de măsuri menite să re­structureze calitativ vastul proces de formare a conștiinței socialiste, a unui om nou, conștient de înalta sa misiune de constructor al socia­lismului și comunismului; în continuare, aș dori să vă in­formez cu unele din principalele rezultate obținute în perioada par­cursă în acest an de oamenii mun­cii din județul nostru. In acest sens, este bine să se cunoască că, pe județ, avem următoarea situa­ție la îndeplinirea principalilor in­dicatori de plan, pe ultimele 10 luni ale acestui an: producția globală industrială — 101,1 la sută; producția marfă vindută și înca­sată — 102,2 la sută; productivita­tea muncii — 100,4 la sută ; livrări de mărfuri la export — 87 la sută. După cum vedeți, acest indicator nu a fost realizat și o anumită con­tribuție la acest neajuns îl au și unele din unitățile industriale din orașul Medgidia care au sarcini de plan la export și nu le-au onorat. Investiții — 80,1 la sută. Și acest indicator nu a fost realizat satis­făcător; desfacerea de mărfuri cu amănuntul — 103,5 la sută. Din analiza atentă a principali­lor indicatori de plan și a posibi­lităților de care dispunem, rezultă că se puteau obține rezultate mai bune, atit in sectoarele unde s-a realizat planul, dar îndeosebi la export, investiții și construcții­­montaj in antrepriză, unde sunt în­registrate importante rămâneri în urmă la care au contribuit și uni­tăți din Medgidia care nu și-au îndeplinit planul. Desigur, am obținut și obținem rezultate bune la toate domeniile de activitate, ca urmare a poli­ticii realist-științifice a partidului, a creșterii capacității organizato­rice și politice a organelor și or­ganizațiilor de partid , dar, așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, nu trebuie să uităm că în munca noastră au fost și mai sunt greșeli, că mai avem încă multe de făcut, că este necesar să analizăm întotdeauna într-un spi­rit critic și autocritic întreaga noastră activitate, dacă vrem să nu rămînem în urmă și să ținem me­reu pasul cu dezvoltarea generală. Originea deficiențelor din activita­(Comtinuare in pag. a III-a)

Next