Dobrogea Nouă, februarie 1972 (Anul 25, nr. 7294-7318)
1972-02-01 / nr. 7294
> f > K 4 1 I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE* UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7294 Marți, 1 februarie 1972 4 pagini, 30 bani ön termen al constructorilor [1 $f) ] SE POATĂ SPUNSE OASPEȚILOR: Bine ați venit pe litoral! Investigațiile pe șantiere, discuțiile cu constructorii, constatările proprii, confirmă spusele de mai sus. Intr-adevăr, în stațiunea „Saturn“ — care, anul acesta, va fi deschisă pentru prima dată turismului internațional, urmînd să primească vizitatori, atît din România, cit și din Cehoslovacia, R.F. Germaniei, Polonia, Anglia, Maroca etc. — execuția celor trei hoteluri și restaurante noi, însumînd 1.860 locuri, este incomparabil mai avansată în comparație cu lucrări similare din anul trecut. Constructorii de la T.C.L.C. au reușit cu ajutorul cofrajelor metalice plane încălzite, să toarne un etaj în mai puțin de 5 zile. Reținem, totodată, satisfacția beneficiarilor in privința calității lucrărilor. In aceeași stațiune, vor mai fi gata două piscine, un bowling, două terenuri de mini-golf —ective care, de asemenea, sunt deiavansate din punctul de vedere al execuției. In satele de vacanță „Dunărea“ și „Delta“, se îmbunătățesc condițiile de confort se diversifică mijloacele de agrement, se amenajează o grădiniță de copii. Se lucrează, de asemenea, la cele două dotări de plajă, precum și la batarele ce urmează a fi deschise, în colaborare cu organizațiile ciale de stat și cooperatiste. comerțot T.C.L.C. construiește, în stațiunea „Venus“, trei restaurante ce vor aparține hotelurilor-turn „Pajura", „Cocorul“ și „Vulturul“, precum și alte două piscine. Execuția restaurantelor e oarecum rămasă în urmă, atît pentru că a început mai tîrziu, cit și datorită insuficientei aprovizionări cu prefabricate de la poligonul Trustului „Carpați“. Există însă toate condițiile ca lucrările să fie gata în timp optim, în aceeași stațiune, întreprinderea de connstrucții- montaje și prestări în construcții (aparținînd execută o grădiniță pentru O.N.T.) copii, iar Trustul „Carpați“ construiește alte trei hoteluri, totalizînd 1.034 de locuri, și două restaurante. Siluetele hotelurilor se conturează elegant în peisajul cenușiu (de moment) al litoralului — și chiar pentru un neinițiat e limpede că, numai două-trei săptămîni de timp frumos vor fi suficiente pentru ca aceste clădiri să fie gata la cheie. Deja, finisajele exterioare și interioare au fost făcute și o bună parte din camere au fost zugrăvite și vopsite. Mult mai bine decât în anul trecut lucrează și unitatea de construcții a O.N.T. „Litoral“, de care am amintit mai sus. In stațiunea „Jupiter“ ea construiește cel de-al doilea restaurant care urmează să deservească satul de vacanță „Zodiac“, precum și una din cele trei noi piscine, care vor fi gata pînă la sezon (celelalte două sunt „opera“ constructorilor de la T.C.L.C.). Toate construcțiile din această stațiune sunt, de asemenea, intr-un stadiu avansat de execuție și concluzionind constatările făcute de-a lungul acestui raid prin toate cele trei stațiuni aparținînd I.H.R. Mangalia, ne întăresc impresii oferite de discuția cu directorul coordonator al întreprinderii. Ținînd insă seama că, în sezonul trecut, au existat destule necazuri și cu construcțiile aflate deja în Mihai MACARIE (Continuare în pag. a III-a) Mercurul termometrului se menține încă sub zero, pe țărmul mării viiturile suflă puternic, dar preocupările pentru viitorul sezon turistic sunt tot mai vii, fiindcă nu ne mai desparte mult timp pînă la inaugurarea acestuia. In zona Mangalia Nord, ritmul alert al pregătirilor se face simțit din plin. „Este prima oară, după mai mulți ani, cînd putem spune că suntem pe deplin satisfăcuți de modul cum înțeleg constructorii să se achite de obligațiile lor — ne spune tovarășul Victor DĂINEANU, director coordonator al I.H.R. Mangalia. Lucrări cu două firme serioase, T.C.L. Constanța și Trustul „Carpați“, și buna organizare pe care au asigurat-o pe șantiere, ca și stadiul lucrărilor ne întăresc convingerea că pînă la 30 aprilie a.c. toate stațiunile noastre vor fi gata să-și primească oaspeții“. Adunările generale ale oamenilor muncii , înalte foruri democratice de conducere a economiei Oricît s-ar arunca vina pe alte secții, IA FINISAJ SINT INCA MULTE PROBLEME NEFINALZATE Secția de finisaj a întreprinderii integrate de lună a reușit în cursul anului trecut să-și îndeplinească în proporție de sută la sută planul producției globale. Pentru a ajunge aici, muncitorii acestui colectiv au fost însă nevoiți să lucreze uneori, mai ales în cursul ultimei luni a anului, peste program. S-a ajuns la această situație, atît datorită unor condiții obiective, legate de specificul fluxului de producție, ci mai ales datorită unor cauze subiective ce țin de slaba organizare a muncii, de nerespectarea disciplinei tehnologice. Mai concret, din cauza abaterilor de la prescripțiile tehnice, s-au înregistrat unele rebuturi sau retururi ale unor produse. Datorită absențelor nemotivate, s-a irosit mult timp prețios etc. Așa cum a reieșit din darea de seamă prezentată de tovarășul ing. Petru Slavici, șeful secției finisaj, cu ocazia adunărilor generale ale oamenilor muncii din secție (adunările au fost ținute pe schimburi), cifrele de plan pe anul 1972 prevăd o creștere însemnată, de aproximativ 10 la sută. Avînd în vedere greutățile întîmpinate în anul trecut, problema esențială ce se ridica în fața colectivului secției trebuia să fie : ce trebuia făcut in condițiile creșterii amintite, pentru a încheia bilanțul celui de-al doilea an al cincinalului în mod satisfăcător ? Contrar așteptărilor, la adunarea generală a schimbului unu, mulți au fost aceia care... nu și-au pus în nici un fel astfel de întrebări. In locul unui serios examen critic și autocritic al lipsurilor care s-au manifestat in activitatea și munca fiecăruia, în loc să se vină cu propuneri constructive pentru darea lor, majoritatea celor eliminare au luat cuvîntul s-au mulțumit, fie să facă un lung „inventar“ al greutăților ivite în muncă pînă în prezent, fie să caute un „țap ispășitor“ asupra căruia să arunce vina. Și l-au găsit, ba în lipsa de aprovizionare ritmică cu bucăți de stofă din partea secției țesătorie, ba în numeroasele pete de ulei de pe stofe, ba în defecțiunile dese intervenite la mașini. De exemplu, ajutorul de maistru de la apretura umedă, Nicolae Maioru, deși arăta că unii muncitori de la acest atelier nu respectă dispozițiile date de către maiștri în privința prescripțiilor la chimicale, a lăsat să se înțeleagă că, pînă la urmă, marele vinovat al tuturor lipsurilor este... țesătoria, care trebuia să Ion SORESCU (Continuare în pag. a III-a) 1 LA INSTITUTUL PEDAGOGIC A ÎNCEPUT SESIUNEA DE EXAMENE • LA BIBLIOTECA NU MAI SUNT LOCURI • LA CĂMIN LUMINILE SE STING IN ZORI • LA CANTINA MASA SE SERVEȘTE ÎN MARE GRABA Deci, ca în fiecare an, debutul lunii februarie a marcat la Constanța, ca și în toate celelalte centre universitare ale țării, una dintre cele două maxime ale traiectoriei vieții studențești : sesiunea de iarnă a examenelor. Dar cum două sau mai multe fenomene nu pot fi identice în totalitate, această sesiune se consumă și ea sub semnul cîtorva specificități. Mai întâi, ea este prima după jubileul institutului constănțean, care a sărbătorit în anul trecut al zecelea an de existență universitară a orașului de la malul mării. Apoi, lucru pe care studenții constănțeni îl au în vedere, ea precede apropiata sărbătoare a întregului tineret al României socialiste — aniversarea din martie a creării organizației U.T.C. In aceste zile deci, la institut, zgomotul veșnic auzit al mării aflată atît de aproape, este concurat de freamătul din sălile de curs, din laboratoare și de pe culoarele facultăților. Expresii ca „bravo“, „ce bilet ai tras?“, „ce notă“? pot fi auzite la tot pasul, ca unele ce fac parte din limbajul propriu momentului. Timpul nu se mai măsoară în zile, ore, minute, ci în cursuri Arcadie STRAHILEVICI (Continuare in pag. a Il-a) De la ultima oră de consultație la examen... Folo . I. BUNGAU RODNIC E SORTURI PENTRU DEZVOLTAREA MULTILATERALA A AGRICULTURII ACASĂ LA OIERII DIN TOPALEI Autorii chemării la întrecere în zootehnie sînt la posturile lor de muncă Gerul venise peste noapte, fără ca nimeni să se fi așteptat la așa ceva. Spre ziuă însă, primul gînd al lui Nicolae Gaidagiu a fost să-și îndrepte pașii către saivanele de oi. Avea, ce-i drept, încredere în ciobani dar... „mai știi cu gerul ăsta, venit fără să se anunțe, ce s-o fi intimplat?“ — gîndi președintele de la Topalu. La o întretăiere de drumuri îl întilni pe Radu Roman, inginerul zootehnist, care n-avea nici el astîmpăr din cauza gerului de peste noapte. — Ce credeți, găsim bine? — întrebă cu emoție zootehnistul. — Am lucrat cu unii din acești oameni cot la cot, in timpuri și mai grele și le știu și priceperea și simțul de răspundere. Ei sunt adevărați meteorologi și nu se poate să nu fi luat măsuri din vreme pentru protejarea mieilor și a oilor — răspunse președintele. Din vorbă în vorbă au ajuns la saivane. Priveliștea din față — de nerecunoscut , geamurile și ușile baricadate cu baloți de paie, iar spre nordul construcțiilor, adevărate pichete împotriva crivățului. Răzbat cu greu in primul saivan, Ii întîmpină brigadierul Ștefan Neagu. Șt. MIHAI (Continuare în pag. a III-a) mmmumm Manifestare tradițională a vieții noastre culturale Devenită tradițională, „LUNA CĂRȚII LA SATE“ completează an de an tabloul cotidian al vieții spirituale a localităților din mediul rural. Cea de-a XII-a ediție a acestei ample manifestări culturale se va desfășura în acest an sub deviza „CĂRȚI PENTRU TOȚI“, lansată de U.N.E.S.C.O. cu ocazia declarării anului 1972 drept „An internațional al cărții“. Acțiune de propagandă și răspîndire a cărții în lumea satelor, concentrînd în acest sens forțele intelectualității din mediul rural și cel urban, menită a face ca drumul cărții spre casa țăranului să se statornicească, iar deprinderea de a zăbovi asupra paginilor tipărite să cuprindă o masă din ce în ce mai mare a locuitorilor de la sate, iată pe scurt definiția foarte concretă ce se poate da „Lunii cărții la sate“. Ediția din acest an a amplului festival al cărții, ce se va desfășura in luna februarie, avînd ca îndreptar prețioasele directive ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, își propune să contribuie prin intermediul cuvîntului tipărit la ridicarea nivelului general de cunoștințe marxist-leniniste al maselor de oameni ai muncii de la sate, educarea țărănimii muncitoare și îndeosebi a tineretului in spiritul dragostei față de muncă, față de patria noastră socialistă, al umanismului și prieteniei cu toate popoarele iubitoare de pace. Sub egida Consiliului Culturii și Educației Socialiste și a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum se va urmări prin ample acțiuni dedicate cărții să se obțină Dumitru Constantin ZAMFIR directorul Bibliotecii municipale Constanța (Continuare în pag. a II-a) La biblioteca din comuna Ioan Corvin „Luna cărții la sate« debutează cu o expunere despre tradițiile revoluționare ale clasei muncitoare și ale P.C.R. oglindite in literatură. In foto : bibliotecara Livia Vasile și cîțiva cititori pasionați pregătind această acțiune. ÎNSEMNĂRI ...In „portul nou“, uriașele poduri descărcătoare lucrează din plin. Din „burțile“ navelor, ele scot în buncărele lor citeva tone de minereu deodată. Mineralierul „Carpați“ a adus „hrana uzinelor“ tocmai din India. Omul neavizat nu știe că motonava „Carpați“ s-a întors din cea de a 46-a cursă a sa , nu știe că acest al 46-lea voiaj încununează un an sporuncă, bogat în de muncă împliniri deosebite : planul de transport întrecerea a pornit de la NAVA „CARPAȚI“ — depășit, planul de Încasări valutare — depășit, economii însemnate prin efectuarea unor lucrări de reparații și întrețineri cu mijloacele bordului etc... Pentru aceste rezultate, motonava „Carpați“ a fost declarată fruntașă pe flota noastră comercială maritimă, iar 22 din membrii echipajului, cam jumătate deci, și-au căpătat dreptul la încă o steluță roșie de fruntaș în întrecerea socialistă. ...Asemenea lucruri, îmi spune comandantul navei, Serghei Carpov, sunt simple, fac parte din obligațiile noastre zilnice, îmi vorbește mai puțin despre greutățile voiajului și mai mult despre oameni, care au trecut încă o dată examenul maturității politice și profesionale, exame M. MIHAI (Continuare in pag. a III-a) Aii in pagina a lii a Postul nostru de corespondenți transmite din comuna Independența CU MIC, CU MARE, LA DEZVOLTAREA MULTILATERALĂ A SATULUI