Dobrogea Nouă, aprilie 1972 (Anul 25, nr. 7346-7371)
1972-04-01 / nr. 7346
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7346 SÎmbătă, 1 aprilie 1972 6 pagini, 30 bani Muncă intensă pentru recoltele acestui an LA CIPIP, IN LEGÜNKÜLIHA, In plantațiile de vii și popii Executarea la timp și de calitate a lucrărilor Menținerea prin toate mijloacele a umezelii în sol Folosirea intensă a îngrășămintelor chimice și organice Prevenirea atacului de boli și dăunători Condițiile climatice din această săptămînă au demonstrat tuturor lucrătorilor de pe ogoare că la însămințarea culturilor din prima epocă și îndeosebi la floarea-soarelui nu mai poate fi vorba de vreo reținere. Ba, dimpotrivă, toate mâlurile trebuie să conducă la recuperarea răminerilor în urmă la vnsămînțarea unor culturi. Din datele centralizate la Direcția generală a agriculturii rezultă că pînă acum au fost semănate in întregirile culturile de ovăz, mazăre, in, sfeclă și coriandru. In multe zone culturile au răsărit uniform, promițînd recolte bogate, în schimb, la muștar planul n-a fost realizat decit în proporție de 85 la sută, iar la cartofi 78 la sută. In cooperativele agricole de producție mai sint de semănat 700 ha plante de nutreț, 70 ha seminceri și 400 ha legume. In întreprinderile agricole de stat, suprafața insămințată cu plante de nutreț este mai mică cu 1.409 ha decit prevederile planului, la cartofi, de pildă, plantatul decurge greoi, pe de o parte datorită lipsei materialului săditor (sămință a fost, dar nu s-a conservat cum trebuie), iar pe de altă parte nefolosirii cu randament a mașinilor destinate acestei lucrări, la Biruința, Osmancea, Scărișoreanu și în alte cooperative plantatul cartofilor a fost mult intirziat și datorită mecanizatorilor de la S.M.A. Topraitai. Andrei Agrișan, președintele cooperativei agricole din Movilița, relata că duminică, deși s-au pregătit pentru continuarea plantării cartofilor, tractoristul care trebuia să execute lucrarea nu s-a prezentat. A doua zi, conducerea S.M.A. a dispus luarea mașinii și trimiterea ei la Biruința, fapt ce a făcut ea timp de 1—5 zile cooperatorii, si efectueze manual această lucrare. Curios, la S.M.A. nu s-a spus cu totul contrariul celor aflate la Movilița, probabil pentru a scăpa de răspundere. Oricum, conducerea trustului trebuie să intervină energic pentru a elimina asemenea deficiențe. La cultura florii-soarelui, la indicația specialiștilor, ieri dimineață 80 de cooperative agricole din județ au încheiat această lucrare, în frunte situîndu-se mecanizatorii și cooperatorii din razele consiliilor intercooperatiste Negru Vodă Horia. La Chirnogeni, mecanizatoirii au adăugat la semănătorile S.P.C.G încă 2 secții, sporind astfel randamentul muncii cu 30 la sută. Ing. Teodor Leca, directorul stațiunii, ne-a prezentat avantajele multiple ale acestei măsuri. Care este situația insă in alte unități ? La Băneasa, de pildă, mai erau de semănat ieri dimineață 210 ha, la Rîmnic — 130, la Sinoie — 350. Cînd am vizitat cooperativa agricolă din Movila Verde ni se dădeau asigurări că vineri (adică ieri) lucrarea va fi încheiată. Pronosticurile nu s-au adeverit, deoarece pe data de 31 martie a.c. dimineața abia erau insămințate 280 ha din 450. La Vulturu, realizările reprezentau doar 50 la sută. Nici in întreprinderile agricole de stat lucrarea nu-i prea avansată. Or, încetineala cu care se lucrează nu permite eliberarea forțelor mecanice pentru pregătirea condițiilor optime culturii porumbului ! In toate unitățile va trebui să fie mobilizate forțe sporite pentru executarea lucrărilor în grădinile de legume, in plantațiile de vii și pomi. In unele cooperative se manifestă tendința de a neglija folosirea mașinilor. La Amzacea, Chirnogeni și in alte cooperative se plantează manual arpagicul, cind de fapt există mașini speciale pentru executarea acestor lucrări. Aceeași observație și în sectorul pomiviticol, unde s-a obișnuit să se abandoneze mijloacele mecanice destinate executării unor lucrări. Azi, mîine, în cel mult 2—3 zile semănatul florii-soarelui trebuie să se incheie. Peste tot calitatea semănatului să primeze. In acest scop pregătirea temeinică a patului germinativ, asigurarea densității, semănarea in rinduri drepte, introducerea seminței la adîncimea corespunzătoare, iată în ce constă calitatea. Paralel cu semănatul florii-soarelui, tate forțele să fie îndreptate la pregătirea terenului pentru cultura porumbului. Menținerea apei în sol, fertilizarea terenului, instruirea oamenilor, constituie factorii notărit ori în obținerea unor recolte dorite in acest an. Șt. MIHAI Tăiatul pomilor la C. A. P. Plopeni, loto : 1. BUNGAU A IRHA EDIȚIE A „SERBĂRILOR MĂRII" Amplă manifestare cultural-artistică și sportivă a sezonului estival In ultimii ani, peisajul nostru estival s-a îmbogățit cu o manifestare cultural-artistică și distractivă de amploare, care tinde să personalizeze, și sub acest aspect, litoralul românesc al Mării Negre. Este vorba de „Serbările mării“, a treia ediție a „fiestei" noastre litorale, ce își propune să aducă pe scenele teatrelor Constanței și stațiunilor litorale, pe stadioane, cântecul, dansul, teatrul și jocurile de carnaval, manifestări artistice de vacanță al căror atribut principal este agrementarea zilelor de odihnă ale turiștilor. Deși până la tăierea panglicii inaugurale a sezonului turistic 1972 a mai rămas o lună de zile, pregătirile „Serbărilor mării" au început încă din iarnă. Pentru a afla amănunte in legătură cu proiectul acestei ample manifestări artistice ne-am adresat tovarășului Gheorghe MUNTEANU, președintele Comitetului județean de cultură și educație socialistă. — Putem sconta pe noutăți la această a treia ediție a „Serbărilor mării", pe elemente care să tradiționalizeze manifestarea, dar și pe redisensionarea ei ? — In primul rînd aș spune, din capul locului, că anul acesta „Serbările mării" vor fi mai bogate, genurile cultural-artistice și distractive mai variate și, sperăm noi, mai atractive. In acest sens, voi remarca faptul că la realizarea întregului program, care in prezent nu este decit un proiect, o propunere a noastră și pe care o supunem atenției opiniei publice, vor participa teatrele constănțene, tineretul și pionierii, sportivi, unități ale comerțului, turismului, numeroase alte întreprinderi, conferind orașului și stațiunilor acea dorită atmosferă de bună dispoziție proprie vacanței. — Ar fi interesant, pentru informarea opiniei publice, să prezentăm cîteva elemente mai concrete din proiectul de plan al manifestării. — înainte de toate aș sublinia o caracteristică esențială a actualei ediții a „Serbărilor mării“ și definitorie pentru concepția noastră privind această manifestare. Vrem să imprimăm serbărilor, spre deosebire de anii trecuți, un profund caracter popular, vor domina acțiunile de masă fie că este vorba de manifestări artistice sau sportive. Și incă ceva. Pornind de la caracterul popular al manifestărilor, dorim să le organizăm in așa fel incit cetățenii municipiului Constanța, ai stațiunilor și chiar turiștii să fie nu numai spectatori, beneficiari, ei înșiși protagoniști ai celor mai multe Convorbire realizată de Emil ZĂLOG (Continuare in pag. a tl-a) VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN REPUBLICA DEMOCRATICĂ SUDAN Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ceaușescu, și președintele Nicolae Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul comerțului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almășan, ministrul minelor, petrolului și geologiei, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai președintelui, Gheorghe Șerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim ai României in Sudan, Vasile Răuță, adjunct al ministrului comerțului exterior. Din partea sudaneză : dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvoltării rurale, Ibrahim Morxeinx Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ex ministru de stat la Președinția republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul industriei și minelor, Suleiman Babikei, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. Spre rezervația naturală Dinder Vineri la amiază, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația naturală Dinder. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de personalități române și sudaneze. Întîlniri de lucru sour, ministrul economiei Sudanului. Au fost discutate probleme legate de perfectarea privind cooperarea unor înțelegeri economică și tehnică, precum și schimburile de mărfuri pe anul in curs. Vineri după-amiază, tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o întîlnire de lucru cu Ibrahim MoneimanMinistrul minelor, petrolului și geologiei, Bujor Almășan, a avut o întrevedere de lucru cu ministrul sudanez al industriei și minelor, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib. Au fost discutate probleme de interes comun din domeniul minelor și al petrolului. PRIMĂVARĂ — anotimpul curățeniei, al florilor Primăvara, anotimpul florilor, este, in același timp, și Vidotimpul curățeniei. După o iarnă aici de capricioasă și lipsită de zăpadă, timpul a devenit prielnic acțiunilor de gospodărire și înfrumusețare, de întinerire a peisajului urban și rural. O vizită făcută zilele acestea de-a lungul șoselei Constanța — Băneasa ne arată ca edilii și gospodarii din localitățile intilnite ii-și dezmint spiritul de inițiativă. Aproape peste tot cetățenii lucrau la amenajarea de trotuare, la curățiri de șanțuri, la plantări de pomi, la sapetul terenurilor libere din dreptul locuințelor etc. La Valul lui Traian, pe președintele consiliului popular comunal, tovarășul Constantin Dorobanțu, l-am întâlnit pe șoseaua principală, interesându-se și urmărind îndeaproape stadiul lucrărilor de gospodărire și înfrumusețare. „Pentru noi, buna gospodărire a comunei este una din preocupările de seamă. Iar cetățenii noștri au înțeles acest lucru. Fiecare știe că trebuie să-și gospodărească cum se cuvine curtea, locul din fața casei. Să-și văruiască gardul și copacii de pe stradă...“. în toată comuna, de-a lungul șoselei naționale, gardurile sunt văruite, iar în dreptul multor case, gospodinele au săpat și amenajat terenul liber pentru a fi seluádat cu gazon și plantat cu flori. In comuna Murfatlar am intilnit două aspecte diametral opuse. In timp ce pe șoseaua ce duce spre Medgidia curățenia și buna gospodărire sunt prezențe evidente la tot pasul, pe șoseaua care duce spre Ostrov , imediat ce treci peste calea ferată, nu s-a întreprins mai nimic pe linia înfrumusețării. Peste tot moloz, șanțuri necurățate, garduri nevăruite. Deci, un aspect deosebit de neplăcut. Oare primarul comunei, tovarășul Radu Caliop, să nu fi observat acest lucru ? La Ciocirlia aceeași situație. Se fac unele lucrări de gospodărire și înfrumusețare în satul de reședință al comunei, dar nu și in celălalt sat — Ciocirlia de Sus — situat și el tot pe șoseaua principală. In Ciocirlia de Jos s-au curățat bordurile de moloz, s-au văruit gardurile, uni cetățeni au amenajat spațiul floral din dreptul locuinței lor, pe cind în satul Ciocirlia de Sus nu s-a întreprins mai nimic în această direcție. Continuindu-ne raidul, la intrarea în Cobadin, dinspre Ciochlia, observăm de o parte și de alta a șoselei porțiuni de teren neamenajat. De altfel, aspectul nu-i chiar aici de frumos nici pe șoseaua care duce in comună. ..Aceste lucrări le vom face cu el. curind — ne informează tovarășul N. Mocanu, secretarul comitetului comunal de partid Cobadin., In prezent atenția ne este Îndreptată spre începerea lucrărilor la noul cămin cultural și pentru introducerea rețelei de apă potabilă pe străzi“. Am aflat astfel că s-au săpat șanțuri pe o lungime de 7 km și s-a adus piatra necesară fundației căminului cultural. Ambele lucrări au fost efectuate prin muncă voluntară, în schimb la Viișoara, sat ce aparține de Cobadin și care se află tot pe șoseaua principală, nu s-a întreprins mai nimic. Nu au fost adunate nici cel puțin vrejurile florilor de anul trecut. Despre Pietreni nu putem spune nimic, pentru că nu s-a făcut nimic. Cetățenilor din Deleni, Adamclisi și mai cu seamă acelora din Băneasa li se cuvin adresate cuvinte de laudă căci, în ciuda timpului nu prea prielnic, au participat în număr mare la acțiunile de gospodărire și înfrumusețare, la schimbarea aspectului localităților lor. Loc pentru mai bine un ampla acțiune de gospodărire și înfrumusețare există peste tot. Ion ION in centrul preocupării întreprinderilor industriale din Medgidia CALITATEA PRODUSELOR Recenta Conferință pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de construcții a ridicat cu o deosebită acuitate problema îmbunătățirii calității produselor, fapt ce impune o preocupare constantă pentru întărirea disciplinei tehnologice, pentru perfecționarea și respectarea tehnologiilor de fabricație, pentru îmbunătățirea controlului de calitate in toate fazele procesului de producție. Tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia, cu acest prilej, că „problema ridicării calității produselor trebuie să devină... o sarcină centrală de partid și de stat“, știut fiind că asigurarea unei calități corespunzătoare a produselor constituie un element determinant al întregii activități economice. In acest sens, „Legea privind asigurarea și controlul calității produselor“ creează cadrul corespunzător pentru desfășurarea unei activități exemplare in producție. Acest lucru a fost subliniat cu tărie și la consfătuirea care a avut loc zilele trecute la Medgidia și la lucrările căreia au participat directorii întreprinderilor industriale din oraș, secretarii organizațiilor de partid și U.T.C., președinții ca- De la subredacția : .....' -'noastră din Medgidia miletelor de sindicat, șefii serviciilor C.T.C. și tehnice, șefii de sectoare. Convocată din inițiativa Comitetului orășenesc de partid și organizată de Consiliul orășenesc al sindicatelor Medgidia, această utilă întîlnire a prilejuit un fructuos schimb de experiență, dar și manifestarea unui plenar simț autocritic și critic, profund partinic. După ce comitetele oamenilor muncii din marile noastre întreprinderi industriale — I.M.U.M., Cimentul și I.I.L., au prezentat informări succinte despre felul în care este privită problema calității produselor la fiecare (întreprindere menționată) în parte, a avut loc un schimb de opinii, care a evidențiat nu numai frumoasele realizări obținute dar și deficiențele care, din păcate, mai dăinuie pe alocuri. Din materialele prezentate și din discuții a reieșit că, la „Cimentul“, preocuparea pentru educarea și instruirea curentă a factorilor im- Virgil MOCANXI (Continuare in pag. a V-a) • DIALOG FERTIL ÎNTRE CREATORII ȘI IUBITORII DE FRUMOS • CONTINENTUL ALBASTRU ÎȘI DEZVĂLUIE TAINELE • CUM SUNT sTimulate șI VALORIFICATE PROPUNERILE, INIȚIATIVELE OAMENILOR MUNCII ? • CULTIVAREA PORUMBULUI — FARA NICI O LUCRARE MANUALĂ xIS IN ZIARUL DE AZI /