Dobrogea Nouă, mai 1972 (Anul 25, nr. 7372-7396)

1972-05-14 / nr. 7382

Pag. a 2-a Ritmul principalelor lucrări din agricultură trebuie intensificat­ (Urmare din pag. 1) Mialelor o cantitate sporită de fu­raje verzi. Se constată că nu pes­te tot există preocuparea de a a­­duna întreaga masă verde. Fap­tul că la f­oehirleni, pe cele 70 ha, s-au introdus oile, în loc ca recolta să fie cosită și administra­tă la iesle, sau că in alte unități trec zile multe pină se însămin­­țează cea de a doua cultură pe suprafețele eliberate, demonstrea­ză că de la început se ignorează această acțiune deosebit de impor­tantă. Deși în județ există o su­prafață mare de masă verde, pină acum au fost însilozate doar 7.000 tone. Aceeași situație se întîmplă și cu lucerna. In multe unități e­­xistă o suprafață mare de lucer­na, neatinsă încă de coase. Or, es­te momentul potrivit ca coasă să fie strinsă, adunată prima și depozitată in condiții optime. La Mircea Vodă s-a trecut de mai multe zile la recoltatul și balola­­tul lucernei, iar la I.A.S. Pie­­treni, lucerna strinsă se stratifică in­ șire, în straturi alternative cu paie uscate, față citeva din mă­surile gospodărești care vor in­fluența pozitiv activitatea din sec­torul zootehnic. Peste tot va tre­bui să se treacă la stringerea fu­rajelor, chiar și a ierbii de pe marginea drumurilor. Pe aseme­nea, va trebui să se urgenteze în­­sămînțarea culturii a doua pe so­sele eliberate de secară masă ver­de, precum și a valorificării fie­cărei palme de pămint existentă în jurul construcțiilor zootehnice. De o mare atenție a trebui să se bucure problema legumicultu­ra. Piața, litoralul au nevoie de un sortiment bogat de legume. Cu toate că în anii anteriori se re­curgea la­­.import­ de legume din alte zone ale țării, nu s-a învățat din lipsurile respective. Din cele 200 ha solarii nu s-au realizat de­cit 80 ha , aceeași observație și in ceea ce privește semănatul și plantatul legumelor. Cooperative­le agricole au însămînțat pînă a­­cum 3.544 ha cu legume din cele 5.190 ha prevăzute în plan. La to­mate, de pildă, mai sint de reali­zat Ț.000 ha, iar la ardei 300 ha. Ce se mai așteaptă ? Unii moti­vează că o parte din legume sunt de toamnă, așa că nu-i nici grabă. Dar se uită cînd în toam­­­na trecută tocmai pentru că s-a întârziat cu plantarea acestor le­gume o bună parte au fost sur­prinse de brume și s-au depreciat. N-ar fi lipsită de interes o ac­țiune luată de întreprinderea ju­dețeană pentru producerea și va­lorificarea legumelor pentru a a­­juta unitățile ca în săptămîna vii­toare planul să fie realizat la toa­te sortimentele. Paralel cu legu­mele, via și pomii trebuie să se bucure de o mare atenție. Execu­tarea prașilelor, combaterea dău­nătorilor, aplicarea celorlalte lu­crări de sezon din plantațiile viti­­pomicole nu trebuie scăpate din vedere. Stațiunea experimentală Murfatlar a indicat zilele trecute, cu prilejul instructajelor făcute cu viticultorii din județ, aplicarea u­­nor lucrări deosebite viilor afec­tate de gerul din iarnă. Executa­rea urgentă a acestor lucrări spe­ciale, împletită cu aplicarea pra­șilelor și combaterea dăunătorilor, hotărăsc pe drept cuvint soarta recoltei de struguri din acest an. Participanții la ședința de lucru de la Direcția generală a agricul­turii au analizat pe larg proble­ma irigării culturilor. Mulți lucrătorii ogoarelor consideră din că ploile căzute sunt suficiente pen­tru completarea deficitului de apă din sol. Or, cei 30 mm precipitații căzute până acum nu pot satisface în întregime necesarul de apă al plantelor. Nu intîmplător unități­le și-au prevăzut un plan mic de udări in săptămîna care se în­cheie azi — 5.435 ha, din care s-au realizat doar 3.804 ha­­! Unii din președinți și specialiști motivează că s-a lucrat mai lent din cauză că a plouat. Dar trebuie să amin­tim din nou că suprafața mică i­­rigată se datorește și deselor de­fecțiuni înregistrate in rețea, în­deosebi în sistemele Bărăganu Topraisar. Din păcate finele defec­ți­u­uni sunt semnalate încă de la în­ceputul campaniei de irigare, dar factorii în drept — T.C.I.F., în­treprinderea de exploatare. Gru­pul de supraveghere a investiții­lor, întârzie cu remedierea Dacă unele culturi, cum sunt, lor, de exemplu, porumbul și floarea-soa­­relui nu trebuie udate în această perioadă. iată că trifolienele n-au primit udare decit pe 65 la sută, pomii și viile pe 80 la sută, iar le­gumele și cartofii pe 70 la sută. Prezentarea unei liste cu defecțiu­nile constatate în teren, precum și tendința de a se considera că ploile căzute au completat nece­sarul de apă al plantelor, nu tre­buie să stea la baza acestei acti­vități. Dimpotrivă, vor trebui să fie luate toate măsurile pentru ca plantele să primească dozele de apă necesare și in peri­oadele cele mai optime. Angrenați in activitatea curentă a executării lucrărilor din sectorul vegetal va trebui să se manifeste multă preocupare și pe linia creș­terii animalelor. Analiza care s-a făcut a insistat în mod deosebit pe îngrijirea rațională a animalelor în vederea obținerii unor producții mari de lapte, lină și carne. Din situația livrării la fondul de stat a cantităților prevăzute de lapte și carne se constată că unele uni­tăți au încă mari restanțe. O fura­jare bună, realizarea efectivelor, dirijarea procesului de reproducție, evitarea mortalităților, iată facto­rii care stau la indemina tuturor crescătorilor de animale, specialiș­tilor și conducerilor unităților agri­cole. Baza materială existentă, pri­ceperea și hărnicia oamenilor, ex­periența acumulată, toate permit a se obține in acest an producții a­­nimaliere mari, a rentabiliza peste tot sectorul zootehnie. l’a marginea analizei făcute a luat cuvântul tovarășul VASILE VÎLCU, prim-secretar al Comite­tului județean de partid. Vorbito­rul s-a referit la necesitatea orga­nizării temeinice a muncii, avînd in vedere volumul mare de lucrări din această perioadă. O mare grijă va trebui să se acorde tuturor lu­crărilor, fie că este vorba de pră­șită, combaterea dăunătorilor, plantarea legumelor, stringerea furajelor, întreținerea plantații­lor de vii și pomi, irigarea cul­turilor, ori zootehnie. Există sufi­ciente mijloace ca toate lucrările să se încadreze în perioada optimă. Se cere însă din partea comitetelor comunale de partid, a consiliilor populare, din partea conducerilor unităților agricole, a specialiștilor, mai multă răspundere, convingerea că se poate mai mult lucra ca până acum. Urmărirea în teren a mo­dului cum e folosit timpul de lu­cru, cum se concretizează acordul global, care e calitatea prașilelor și a celorlalte operații ce se execu­tă în prezent pe ogoare, constituie chezășia succesului. Or, pentru a se putea ști precis situația din te­ren și a se interveni operativ se cere prezența la fața locului a fac­torilor de răspundere. In această mare campanie agricolă va trebui să nu se știe de repaus. Orice oră bună de lucru va trebui din plin folosită. Cine se ocupă acum de urgentarea prașilei, de combaterea dăunătorilor, de irigații, va culege la toamnă roade bogate. Cine nu, va fi nevoit să vină la toamnă cu justificări, care de cele mai multe ori s-au dovedit a fi fără temei. Primul-secretar al Comitetului județean de partid a insistat în mod deosebit asupra necesității urgentării strângerii furajelor verzi, folosirii lor raționale, depozitării surplusului din unități. De aseme­nea, o mare atenție va trebui să se acorde legumicultura, probleme­lor curente din zootehnie. Apre­ciind eforturile care se depun in prezent pe ogoare, tovarășul Va­sile Vilcu și-a exprimat convinge­rea că există încă suficiente re­surse pentru a se intensifica acti­vitatea de pe ogoare. Măsurile stabilite în ședința de analiză a stadiului lucrărilor din a­­gricultură vor determina ca în toa­te unitățile agricole să fie recu­perate restanțele, realizîndu-se la timp întregul volum de muncă din actuala campanie. ☆ La sfârșitul ședinței participanții au luat cunoștință de faptul că to­varășul ing. Dan ȘF.RBU, directo­rul general al Direcției generale a agriculturii județului, a fost eli­berat din această muncă, în urma numirii sale în funcția de secretar general in Departamentul I.A.S. In funcția de director general al Direcției generale a agriculturii județului a fost numit tovarășul ing. Constantin POPA. NE­SCRII CORESPONDENȚII ș i cratrorii ziarului Expoziție cu vînzare In cadrul Școlii generale din comuna Albești, director Octa­­vian Mustață, s-a deschis o fru­moasă expoziție cu obiecte con­fecționate de elevi. La această expoziție cu vînzare, deschisă zilnic, sunt expuse diferite obiec­te de lăcătușerie și timplărie, cum sunt : grilaje de fier pentru împrejmuirea zonelor verzi, la­­voare, dulăpioare de colț pentru punctele sanitare, măsuțe pentru copii, scăunele pliante, cuiere, grătare etc. Se evidențiază e­­levii Ion Trașcă, Iulian Pas­­cu, Ion Vasile, Omer Che­­nan, Alexandru Chițu și alții. O frumoasă impresie au lăsat vi­zitatorilor și exponatele executate de cercurile de filatelie și arti­zanat ale școlii, cercuri în cadrul cărora se remarcă în mod deo­sebit activitatea desfășurată de învățătoarea Soi­um Suve chiar, elevele Veronica N­ăduț, George­­ta Năstase și altele. Marin CIOROIANU, Albești Acțiuni voluntar­e patriotice La chemarea comitetului de bloc pentru amenajarea spațiului verde, majoritatea locatarilor blocului. G­3, situat pe aleea Ste­jarului nr. 3 din Tomis II, au răspuns cu mult entuziasm. Ca urmare, cele 320 de ore de mun­că voluntar-patriotică depuse de locatari s-au soldat cu plantarea unui număr de 60 de pomi orna­mentali și a unui gard viu din tuia. Printre cei ce s-au evi­dențiat în aceste acțiuni se nu­mără familiile C. Constantin, M. Barbu, M. Menachil, utecistul Leonard Dogaru și alții. Din pă­cate această activitate pozitivă este umbrită de inactivitatea al­tor familii, locatare ale aceluiași bloc, care, pe lângă faptul că nu participă la acțiunile inițiate de comitet pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a blocului, parchează mașinile pe spațiile verzi și nu acordă copiilor lor o educație sănătoasă. Anghel GHEORGI­IU, președintele Comitetului de bloc G 3 Pentru prima dată pe litoral Sînt cooperatoare intr-un C.A.P. din județul Brașov. Am 59 de ani. In viața mea am auzit multe lucruri interesante despre lito­ralul nostru și am și văzut la te­levizor diferite aspecte care m-au încântat, dar nu m-am așteptat la atîtea lucruri, care mai de care mai frumoase. Eu ca și alți pensionari am fost trimisă, prin Casa de pensii, pentru tratament la Sanatoriul balnear din Man­galia. Aici ne-am bucurat de condiții deosebite. De aceea, pe această cale, adresez cele mai calde mulțumiri atât personalului medical cât și personalului res­taurantului și hotelului „Scala" pentru deosebita grijă manifes­tată în tratarea afecțiunilor reu­matice și, respectiv, crearea unor condiții optime de cazare și ma­să. Reverca STOAFA, comuna Părău, județul Brașov DOBROGEA NOUA nr. 7382 SPORT - SPORT - SPORT­O SPORT Au început Campionatele europene de haltere Succes deplin participanților­ • Z. Smalcerz (Polonia), primul campion european • Recordul mondial la categoria 52 kg — smuls — a fost doborît • La festivitatea de deschidere au participat sportivi din 27 de țări europene Fix la ora 17, in eleganta Sală a sporturilor și-au făcut apariția delegațiile de sportivi reprezen­tând cele 27 de țări europene pre­zente la cea de-a 31-a ediție a Campionatelor europene de hal­tere România — Constanța 1972. Rind pe rînd, în fața a peste 1.000 de spectatori au defilat spor­tivii și conducătorii loturilor re­prezentative din Albania, Austria, Bulgaria, Belgia, Cehoslovacia, Danemarca, Elveția, Franța, Fin­landa, Grecia, Irlanda, Islanda, Iugoslavia, Italia, Marea Brita­­nie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Democrată Germană, Republica Federală a Germaniei, Spania, Suedia, Tur­cia, Uniunea Sovietică, Ungaria și România. A urmat apoi cuvin­­tul de salut adresat de președin­tele Comisiei de organizare, pri­marul municipiului Constanța, to­varășul Nicolae PETRU­. Je. să salut conducerea Federa­ției europene de haltere, în frun­te cu președintele Ianus SE­­PELSCHI. Salutăm prezența re­prezentantului Federației inter­naționale, secretarul general Os­car STEIT. Salutăm pe reprezen­tantul conducerii Consiliului Național pentru Educație Fi­zică și Sport, vicepreședinte­le doctor Emil Ghibu. Sa­lutăm pe oficialii, arbitrii și ceilalți specialiști prezenți pentru a asigura buna desfășu­rare a competiției. Prezența la această mare în­trecere continentală a numeroși campioni olimpici, mondiali europeni, ca și a unor tineri pa­și lentați dornici de consacrare, re­prezintă o garanție sigură că vom asista la întreceri pasionan­te, la obținerea unor noi rezul­tate de răsunet mondial. Ne exprimăm convingerea că această ediție a Campionatelor europene va constitui, în același timp, și un fericit prilej de cu­noaștere și apropiere între parti­cipanți, de întărire a prieteniilor mai vechi și de legare a unor noi prietenii. Oaspeții noștri vor avea posi­bilitatea ca, pe timpul șederii la noi, să cunoască cite ceva din munca și viața cetățenilor noștri, din frumusețile litoralului româ­nesc al Mării Negre care, an de an, primește tot mai mulți vizi­tatori din țară și de peste ho­tare. Sperăm că iubiții noștri oaspeți se vor întoarce acasă purlcn ti in inimi amintiri frumoase despre ediția de la Constanța a euro­penelor de haltere, despre po­porul nostru, despre patria noas­tră — Republica Socialistă Ro­mânia. Urez deplin succes participan­ților ! Președintele Federației europe­ne de haltere, intr-o atmosferă solemnă, a declarat deschise în­trecerile Campionatelor europene de haltere ediția 1972. La prima categorie de greutate (52 kg) pe podiumul întrecerilor au fost prezenți 10 sportivi re­prezentați 8 țări europene. Lup­ta pentru medalia de aur s-a dat intre Z. Smalcerz (Polonia), A. Gnatov (Uniunea­ Sovietică) și L. Szucz (Ungaria). La început a condus reprezentantul Uniunii Sovietice, care a egalat recordul mondial și european la stilul îm­pins, clasindu-se pe locul I. La celălalt stil sportivul polonez s-a comportat excelent, a doborît re­cordul mondial și a luat condu­cerea. La ultimul stil, cu tot e­­fortul făcut de minusculul Gnia­­tov, situația primului loc nu a mai fost­ modificată. In felul a­­cesta reprezentantul Republicii Populare Polone, Z. Smalcerz, obține primul titlu de campion european, fiind aplaudat îndelung de cei peste 1.000 de spectatori. Pe locurile II și III — A. Gnatlov și L. Stucz. Sportivul țării noas­tre, I. Hortopan, a avut in gene­­ral o comportare bună, ocupând locul V in clasamentul general și locul II in stilul smuls cu o per­formanță de 95 kg. L. BRUCKNER Salutul orașului gazdă Ediția constănțeană a europe­nelor de haltere se bucură de dublu interes : in frumusețea în­trecerii în acest sport al bărbă­ției și puterii se adaugă că cei mai buni halterofili faptul și maeștrii lor fac aici un ultim test, oficial, înaintea Jocurilor Olimpice de vară care vor avea loc peste puțină vreme. Putem spune că, încă înaintea primei încercări, aceste euro­pene au și înregistrat un record mondial de participare : 27 de țări. îmi este deosebit de plăcut ca, an olimpic, în numele Comisiei de organiza­­timați oaspeți și prieteni, începând de astăzi, orașul nos­tru găzduiește una dintre cele mai importante competiții spor­tive internaționale — Campiona­tele europene de haltere. Pentru mișcarea noastră spor­tivă, pentru sportul constănțean, faptul că ni s-a încredințat or­ganizarea acestui campionat re­prezintă un temei de îndreptăți­tă mîndrie. După cum se știe, această mare competiție sporti­vă se adaugă la alte patru cam­pionate mondiale și europene or­ganizate în țara noastră în acest cifrul­ui miniw de la bibliotecă Totul a început într-o noapte cind un cetățean, zguduit de durerea unei mame al cărui copil se afla în agonie, încerca să anunțe „Salvarea“ de la un telefon public. Dar toate telefoanele erau de­fecte. Atunci îi veni i­­deea : „Nu cumva niște ființe ciudate, venite de pe altă planetă, încearcă să invadeze pământul pentru a ne distruge civi­lizația și...“. J’rămintat de aceste gînduri pe care nu i se puteau verifica decit pro­bele materiale, el intră într-una din zile in bi­blioteca publică a muni­cipiului Constanța pentru a se documenta mai bine în privința ipotezelor lan­sate de oamenii de știin­ță cu privire la posibili­tatea existenței unor ci­vilizații extraterestre. La început, încercă insă deconectare și ceru cîteva­­ cărți pentru a le răsfoi. Prima carte era o mono­grafie a marelui savant român Emil Racoviță semnată de C. Motaș și C. A. Ghica. O deschise, dar mare si fu mirarea cînd observă pe marginea filelor și printre rînduri o scriere de mină ciudată, intr-un cifru cu totul cu totul necunoscut. Ast­și fel de însemnări năpădi­seră textul original care abia mai putea fi desci­frat. Din loc in loc și niș­te iscălituri făcute de in­divizi care dovedeau că abia deplânseseră alfabe­tul nostru : „Paveliuc și Seladin... Gafar... Mă­reț...“. Ce-ar fi putut cău­ta oare niște indivizi a­­proape analfabeți la bi­bliotecă dacă nu, urmă­reau alte scopuri ? Și ce putea să însemne acest cifru ciudat . Ce comuni­cări ascundea el ? Ceru o altă carte : „Viața lui David Copper­field“ de Charles Dickens, dar și pe aceasta ii fu dat să citească, iiii—o grafie a unor oameni ca­re, evident­, nu erau obiș­nuiți cu scrisul, următoa­rele : „Stăpîn pe situa­ție“, „Adio Texas“, „O­­perațiunea Leontine“ etc., etc. și o declarație pateti­că și sfîșietoare „David, iubitul meu Atunci ceru alte și al­te cărți și iată ce-i fu dat să mai constate : ui­nul album masiv de Lu­­oraian ii lipseau complet toate reproducerile care fuseseră înlocuite cu niș­te mizgălituri făcute de cineva care, parcă, abia coborâse din copac sau doar ce ieșise din pește­ră, iar unui album ma­siv, unicat al bibliotecii, prezentând comorile mu­zeului Luvru, ii lipseau nu numai reproducerile dar și numeroase fascico­le de text. De asemenea, lipseau studiile introduc­tive de la volumele a­­parținind scriitorilor Li­viu Rebreanu, Lucian Blaga, iar pe cartea „Ve­ghea și Somnul“ descifra un dialog : „— S-o rugăm pe ma­ma să mergem undeva. — Ar fi o lașitate din partea noastră“ etc., etc. Și conversația conti­nua peste litera cărții, încercă să afle cîteva nu­me ale autorilor textelor scrise de mină și nu-i fu greu. Printre ei se afla un oarecare Mi­hai Băni­că și o adresă nu mai pu­țin ciudată : Craiova, București, Timișoara. Ul­tima descoperire era fără îndoială cea mai conclu­dentă dovadă a ipotezei sale . Tratatului științi­fic „Anatomia și fiziolo­gia omului“ îi lipseau fascicolele de la paginile 322-335 ; 354—367 ; 370— 383 ; 386—399. Se uită la tabla de materii și ob­servă faptul că lipseau e­­xact capitolele care se refereau la „Cerebel“, la „Sistemul nervos“ etc., etc. In clipa aceea avu con­vingerea totală că niște ființe extraterestre je­­fuiseră această carte toc­mai cu scopul de a stu­dia funcțiile vitale ale o­­mului, pe care ele nu le aveau, nu nădejdea că în felul acesta și le-ar pu­tea însuși. Imediat în­cepu investigațiile pentru a afla dacă bibliotecarii n-au văzut asemenea ființe în sala de lectură, dar nimeni nu putu să dea vreo relație din cau­ză că El operează exact în momentul când cei ca­re deservesc biblioteca se deplasează la depozitul de cărți, la rafturi sau la fișete. Află totuși că prefețe de cărți, fascico­le de studii etc. au depistate la studenți foșt ai Institutului pedagogic și se bănuiește că s-ar afla și în posesia unor elevi. Mai află, de asemenea, că o serie de indivizi ca­re au împrumutat cărți de la bibliotecă au deve­nit absolut invizibili de un an sau doi sau au dis­părut fără urmă și fără să lase vreo dovadă ma­terială a existenței lor, ci numai datele personale din fișe : Ghibei Ion, de la S.N.C., Novac Marin, elev la Grupul școlar co­mercial, Sandu Aurel, ra­­diotehnician, Spiță Aure­lia, funcționară la Spita­lul de adulți, Axiuciuc Eugenia, casnică, Con­stantin Elena, Frunză Marian, Viță Ion, elevi, și mulți alții. Contind pe bunele ser­vicii ale ziarului nostru care l-au ajutat și la de­pistarea jefuitorilor de telefoane, cetățeanul se prezentă la redacție fă­­cîndu-ne cunoscute ciu­datele întâmplări de mai sus cu nădejdea sigură că se va găsi cineva ca­re să-i înlesnească identi­ficarea acestor ființe cu chip de om, dar cu inten­ții potrivnice civilizației noastre. George MIHĂESCU EXTRATEREȘTRII PRINTRE NOI Serial foiletonistic CONSTANȚA STEAUA SUDULUI — ..Repu­blica“ (orele : 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21) și grădina „Tomis“ (ora 20.00): TATĂ CU DE-A­SILA — „Popular“ (orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 — 20.30): SILVIA — „Progresul (orele : 9 - 11.15 - 13.30 — 16 — 18.15 - 20.30); B. I). LA MMUN­TE ȘI LA MARE - „23 August“ (orele : 14,30 - 16,30 - 18,30 - 20,30). FLOARE­A­ SOARELUI - „Bulevard“ (orele : 14,30 — 16,30 — 18,30 - 20,30). LITORAL ULTIMUL RĂZBOINIC — „Fa­rul" Mangalia . CEA MAI FRU­MOASA SOȚIE - „Lumina“ Te­­chirghiol: STEAUA DE TINI­CHEA — Eforie Sud. TELEVIZIUNE 8,15 ; Gimnastica pentru toți : 8,30; Cravatele roșii. Film serial pentru copii „Delfinul Flipper“ — episodul „1­1. Marvello“ ; 10,00: Viața satului ; 11,10: Să înțelegem muzica ; 12,00: De strajă patriei; 12,30: Emisiune in limba maghia­ră ; 14,00 : Postmeridian ; 16,20 : Telesport. Ciclism. Aspecte înre­gistrate din „Cursa Păcii“; 16,50: Fotbal : România — Ungaria (meci retur din sferturile de finală ale Campionatului Eu­ropean). Transmisiune direc­tă de la Stadionul „23 Au­gust“ : 18,50: Vetre folclorice : „Din Pietrari la Vaideeni“. As­pecte din folclorul vilcean ; 19,10: Publicitare . 19,15: 1001 de seri— filmul „Crăiasa zăpezii“ (1): 19,30: Telejurnal; 20,00: Reportajul săp­­tămînii: „Unul dintre miile de constructori"; 20,20: Film artistic „Bătălia de pe Neretva“; 23,00: Telejurnal. Sport. TEATRU TEATRUL DE DRAMA ȘI CO­MEDIE prezintă, la sediu, ora 16,00: „Soacra cu trei nurori“ ; ora 20,00: „Interesul general“ ; la sala Studio, ora 18,09: „Nu, eu nu regret nimic!“. TEATRUL DE REVISTA „FANTASIO“ prezintă, la sediu, ora 20.00: „Săracii’ Gică“.­ ­ MUZEE MUZEUL DE ARTA și CO­LECȚIA ION JALEA - deschis zilnic, intre orele 10 — 18 (luni — închis). MUZEUL DE ARHEOLOGIE din Constanța, str. Muzeelor nr. 23 și EDIFICIUL ROMAN CU MOZAIC, deschis zilnic, între o­­rele 10 — 18 (luni — închis). MUZEUL MARINEI - luni, miercuri, joi, vineri, simbătă — deschis intre orele 10 — 18; du­minică, între orele 9 — 15; marți închis. EXPOZIȚIA DE ARTA POPU­LARA ROMANEASCA (in fostul local al poștei) — zilnic, intre orele 10 — 18 (luni — închis). PLANETARIU PLANETARIUL (piața Soveja) deschis zilnic între orele 8,00— 20,00. Marți închis. VREMEA Pentru următoarele trei zile — 15, 16 și 17 mai — vreme in încăl­zire ușoară, cu cerul variabil, mai mult noros. Vor cădea ploi tem­porare. Vîntul va sufla slab pină la potrivit din sectorul sudic. Temperatura, în ușoară creștere , minimele vor fi cuprinse între 9 și 13 grade, iar maximele <între 17 și 23 grade. Marea ondulată. I I I I I I I I I I I I I I

Next