Dobrogea Nouă, mai 1972 (Anul 25, nr. 7372-7396)
1972-05-14 / nr. 7382
Pag. a 2-a Ritmul principalelor lucrări din agricultură trebuie intensificat (Urmare din pag. 1) Mialelor o cantitate sporită de furaje verzi. Se constată că nu peste tot există preocuparea de a aduna întreaga masă verde. Faptul că la foehirleni, pe cele 70 ha, s-au introdus oile, în loc ca recolta să fie cosită și administrată la iesle, sau că in alte unități trec zile multe pină se însămințează cea de a doua cultură pe suprafețele eliberate, demonstrează că de la început se ignorează această acțiune deosebit de importantă. Deși în județ există o suprafață mare de masă verde, pină acum au fost însilozate doar 7.000 tone. Aceeași situație se întîmplă și cu lucerna. In multe unități există o suprafață mare de lucerna, neatinsă încă de coase. Or, este momentul potrivit ca coasă să fie strinsă, adunată prima și depozitată in condiții optime. La Mircea Vodă s-a trecut de mai multe zile la recoltatul și balolatul lucernei, iar la I.A.S. Pietreni, lucerna strinsă se stratifică in șire, în straturi alternative cu paie uscate, față citeva din măsurile gospodărești care vor influența pozitiv activitatea din sectorul zootehnic. Peste tot va trebui să se treacă la stringerea furajelor, chiar și a ierbii de pe marginea drumurilor. Pe asemenea, va trebui să se urgenteze însămînțarea culturii a doua pe sosele eliberate de secară masă verde, precum și a valorificării fiecărei palme de pămint existentă în jurul construcțiilor zootehnice. De o mare atenție a trebui să se bucure problema legumicultura. Piața, litoralul au nevoie de un sortiment bogat de legume. Cu toate că în anii anteriori se recurgea la.import de legume din alte zone ale țării, nu s-a învățat din lipsurile respective. Din cele 200 ha solarii nu s-au realizat decit 80 ha , aceeași observație și in ceea ce privește semănatul și plantatul legumelor. Cooperativele agricole au însămînțat pînă acum 3.544 ha cu legume din cele 5.190 ha prevăzute în plan. La tomate, de pildă, mai sint de realizat Ț.000 ha, iar la ardei 300 ha. Ce se mai așteaptă ? Unii motivează că o parte din legume sunt de toamnă, așa că nu-i nici grabă. Dar se uită cînd în toamna trecută tocmai pentru că s-a întârziat cu plantarea acestor legume o bună parte au fost surprinse de brume și s-au depreciat. N-ar fi lipsită de interes o acțiune luată de întreprinderea județeană pentru producerea și valorificarea legumelor pentru a ajuta unitățile ca în săptămîna viitoare planul să fie realizat la toate sortimentele. Paralel cu legumele, via și pomii trebuie să se bucure de o mare atenție. Executarea prașilelor, combaterea dăunătorilor, aplicarea celorlalte lucrări de sezon din plantațiile vitipomicole nu trebuie scăpate din vedere. Stațiunea experimentală Murfatlar a indicat zilele trecute, cu prilejul instructajelor făcute cu viticultorii din județ, aplicarea unor lucrări deosebite viilor afectate de gerul din iarnă. Executarea urgentă a acestor lucrări speciale, împletită cu aplicarea prașilelor și combaterea dăunătorilor, hotărăsc pe drept cuvint soarta recoltei de struguri din acest an. Participanții la ședința de lucru de la Direcția generală a agriculturii au analizat pe larg problema irigării culturilor. Mulți lucrătorii ogoarelor consideră din că ploile căzute sunt suficiente pentru completarea deficitului de apă din sol. Or, cei 30 mm precipitații căzute până acum nu pot satisface în întregime necesarul de apă al plantelor. Nu intîmplător unitățile și-au prevăzut un plan mic de udări in săptămîna care se încheie azi — 5.435 ha, din care s-au realizat doar 3.804 ha! Unii din președinți și specialiști motivează că s-a lucrat mai lent din cauză că a plouat. Dar trebuie să amintim din nou că suprafața mică irigată se datorește și deselor defecțiuni înregistrate in rețea, îndeosebi în sistemele Bărăganu Topraisar. Din păcate finele defecțiuuni sunt semnalate încă de la începutul campaniei de irigare, dar factorii în drept — T.C.I.F., întreprinderea de exploatare. Grupul de supraveghere a investițiilor, întârzie cu remedierea Dacă unele culturi, cum sunt, lor, de exemplu, porumbul și floarea-soarelui nu trebuie udate în această perioadă. iată că trifolienele n-au primit udare decit pe 65 la sută, pomii și viile pe 80 la sută, iar legumele și cartofii pe 70 la sută. Prezentarea unei liste cu defecțiunile constatate în teren, precum și tendința de a se considera că ploile căzute au completat necesarul de apă al plantelor, nu trebuie să stea la baza acestei activități. Dimpotrivă, vor trebui să fie luate toate măsurile pentru ca plantele să primească dozele de apă necesare și in perioadele cele mai optime. Angrenați in activitatea curentă a executării lucrărilor din sectorul vegetal va trebui să se manifeste multă preocupare și pe linia creșterii animalelor. Analiza care s-a făcut a insistat în mod deosebit pe îngrijirea rațională a animalelor în vederea obținerii unor producții mari de lapte, lină și carne. Din situația livrării la fondul de stat a cantităților prevăzute de lapte și carne se constată că unele unități au încă mari restanțe. O furajare bună, realizarea efectivelor, dirijarea procesului de reproducție, evitarea mortalităților, iată factorii care stau la indemina tuturor crescătorilor de animale, specialiștilor și conducerilor unităților agricole. Baza materială existentă, priceperea și hărnicia oamenilor, experiența acumulată, toate permit a se obține in acest an producții animaliere mari, a rentabiliza peste tot sectorul zootehnie. l’a marginea analizei făcute a luat cuvântul tovarășul VASILE VÎLCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid. Vorbitorul s-a referit la necesitatea organizării temeinice a muncii, avînd in vedere volumul mare de lucrări din această perioadă. O mare grijă va trebui să se acorde tuturor lucrărilor, fie că este vorba de prășită, combaterea dăunătorilor, plantarea legumelor, stringerea furajelor, întreținerea plantațiilor de vii și pomi, irigarea culturilor, ori zootehnie. Există suficiente mijloace ca toate lucrările să se încadreze în perioada optimă. Se cere însă din partea comitetelor comunale de partid, a consiliilor populare, din partea conducerilor unităților agricole, a specialiștilor, mai multă răspundere, convingerea că se poate mai mult lucra ca până acum. Urmărirea în teren a modului cum e folosit timpul de lucru, cum se concretizează acordul global, care e calitatea prașilelor și a celorlalte operații ce se execută în prezent pe ogoare, constituie chezășia succesului. Or, pentru a se putea ști precis situația din teren și a se interveni operativ se cere prezența la fața locului a factorilor de răspundere. In această mare campanie agricolă va trebui să nu se știe de repaus. Orice oră bună de lucru va trebui din plin folosită. Cine se ocupă acum de urgentarea prașilei, de combaterea dăunătorilor, de irigații, va culege la toamnă roade bogate. Cine nu, va fi nevoit să vină la toamnă cu justificări, care de cele mai multe ori s-au dovedit a fi fără temei. Primul-secretar al Comitetului județean de partid a insistat în mod deosebit asupra necesității urgentării strângerii furajelor verzi, folosirii lor raționale, depozitării surplusului din unități. De asemenea, o mare atenție va trebui să se acorde legumicultura, problemelor curente din zootehnie. Apreciind eforturile care se depun in prezent pe ogoare, tovarășul Vasile Vilcu și-a exprimat convingerea că există încă suficiente resurse pentru a se intensifica activitatea de pe ogoare. Măsurile stabilite în ședința de analiză a stadiului lucrărilor din agricultură vor determina ca în toate unitățile agricole să fie recuperate restanțele, realizîndu-se la timp întregul volum de muncă din actuala campanie. ☆ La sfârșitul ședinței participanții au luat cunoștință de faptul că tovarășul ing. Dan ȘF.RBU, directorul general al Direcției generale a agriculturii județului, a fost eliberat din această muncă, în urma numirii sale în funcția de secretar general in Departamentul I.A.S. In funcția de director general al Direcției generale a agriculturii județului a fost numit tovarășul ing. Constantin POPA. NESCRII CORESPONDENȚII ș i cratrorii ziarului Expoziție cu vînzare In cadrul Școlii generale din comuna Albești, director Octavian Mustață, s-a deschis o frumoasă expoziție cu obiecte confecționate de elevi. La această expoziție cu vînzare, deschisă zilnic, sunt expuse diferite obiecte de lăcătușerie și timplărie, cum sunt : grilaje de fier pentru împrejmuirea zonelor verzi, lavoare, dulăpioare de colț pentru punctele sanitare, măsuțe pentru copii, scăunele pliante, cuiere, grătare etc. Se evidențiază elevii Ion Trașcă, Iulian Pascu, Ion Vasile, Omer Chenan, Alexandru Chițu și alții. O frumoasă impresie au lăsat vizitatorilor și exponatele executate de cercurile de filatelie și artizanat ale școlii, cercuri în cadrul cărora se remarcă în mod deosebit activitatea desfășurată de învățătoarea Soium Suve chiar, elevele Veronica Năduț, Georgeta Năstase și altele. Marin CIOROIANU, Albești Acțiuni voluntare patriotice La chemarea comitetului de bloc pentru amenajarea spațiului verde, majoritatea locatarilor blocului. G3, situat pe aleea Stejarului nr. 3 din Tomis II, au răspuns cu mult entuziasm. Ca urmare, cele 320 de ore de muncă voluntar-patriotică depuse de locatari s-au soldat cu plantarea unui număr de 60 de pomi ornamentali și a unui gard viu din tuia. Printre cei ce s-au evidențiat în aceste acțiuni se numără familiile C. Constantin, M. Barbu, M. Menachil, utecistul Leonard Dogaru și alții. Din păcate această activitate pozitivă este umbrită de inactivitatea altor familii, locatare ale aceluiași bloc, care, pe lângă faptul că nu participă la acțiunile inițiate de comitet pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a blocului, parchează mașinile pe spațiile verzi și nu acordă copiilor lor o educație sănătoasă. Anghel GHEORGIIU, președintele Comitetului de bloc G 3 Pentru prima dată pe litoral Sînt cooperatoare intr-un C.A.P. din județul Brașov. Am 59 de ani. In viața mea am auzit multe lucruri interesante despre litoralul nostru și am și văzut la televizor diferite aspecte care m-au încântat, dar nu m-am așteptat la atîtea lucruri, care mai de care mai frumoase. Eu ca și alți pensionari am fost trimisă, prin Casa de pensii, pentru tratament la Sanatoriul balnear din Mangalia. Aici ne-am bucurat de condiții deosebite. De aceea, pe această cale, adresez cele mai calde mulțumiri atât personalului medical cât și personalului restaurantului și hotelului „Scala" pentru deosebita grijă manifestată în tratarea afecțiunilor reumatice și, respectiv, crearea unor condiții optime de cazare și masă. Reverca STOAFA, comuna Părău, județul Brașov DOBROGEA NOUA nr. 7382 SPORT - SPORT - SPORTO SPORT Au început Campionatele europene de haltere Succes deplin participanților • Z. Smalcerz (Polonia), primul campion european • Recordul mondial la categoria 52 kg — smuls — a fost doborît • La festivitatea de deschidere au participat sportivi din 27 de țări europene Fix la ora 17, in eleganta Sală a sporturilor și-au făcut apariția delegațiile de sportivi reprezentând cele 27 de țări europene prezente la cea de-a 31-a ediție a Campionatelor europene de haltere România — Constanța 1972. Rind pe rînd, în fața a peste 1.000 de spectatori au defilat sportivii și conducătorii loturilor reprezentative din Albania, Austria, Bulgaria, Belgia, Cehoslovacia, Danemarca, Elveția, Franța, Finlanda, Grecia, Irlanda, Islanda, Iugoslavia, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Democrată Germană, Republica Federală a Germaniei, Spania, Suedia, Turcia, Uniunea Sovietică, Ungaria și România. A urmat apoi cuvintul de salut adresat de președintele Comisiei de organizare, primarul municipiului Constanța, tovarășul Nicolae PETRU. Je. să salut conducerea Federației europene de haltere, în frunte cu președintele Ianus SEPELSCHI. Salutăm prezența reprezentantului Federației internaționale, secretarul general Oscar STEIT. Salutăm pe reprezentantul conducerii Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, vicepreședintele doctor Emil Ghibu. Salutăm pe oficialii, arbitrii și ceilalți specialiști prezenți pentru a asigura buna desfășurare a competiției. Prezența la această mare întrecere continentală a numeroși campioni olimpici, mondiali europeni, ca și a unor tineri pași lentați dornici de consacrare, reprezintă o garanție sigură că vom asista la întreceri pasionante, la obținerea unor noi rezultate de răsunet mondial. Ne exprimăm convingerea că această ediție a Campionatelor europene va constitui, în același timp, și un fericit prilej de cunoaștere și apropiere între participanți, de întărire a prieteniilor mai vechi și de legare a unor noi prietenii. Oaspeții noștri vor avea posibilitatea ca, pe timpul șederii la noi, să cunoască cite ceva din munca și viața cetățenilor noștri, din frumusețile litoralului românesc al Mării Negre care, an de an, primește tot mai mulți vizitatori din țară și de peste hotare. Sperăm că iubiții noștri oaspeți se vor întoarce acasă purlcn ti in inimi amintiri frumoase despre ediția de la Constanța a europenelor de haltere, despre poporul nostru, despre patria noastră — Republica Socialistă România. Urez deplin succes participanților ! Președintele Federației europene de haltere, intr-o atmosferă solemnă, a declarat deschise întrecerile Campionatelor europene de haltere ediția 1972. La prima categorie de greutate (52 kg) pe podiumul întrecerilor au fost prezenți 10 sportivi reprezentați 8 țări europene. Lupta pentru medalia de aur s-a dat intre Z. Smalcerz (Polonia), A. Gnatov (Uniunea Sovietică) și L. Szucz (Ungaria). La început a condus reprezentantul Uniunii Sovietice, care a egalat recordul mondial și european la stilul împins, clasindu-se pe locul I. La celălalt stil sportivul polonez s-a comportat excelent, a doborît recordul mondial și a luat conducerea. La ultimul stil, cu tot efortul făcut de minusculul Gniatov, situația primului loc nu a mai fost modificată. In felul acesta reprezentantul Republicii Populare Polone, Z. Smalcerz, obține primul titlu de campion european, fiind aplaudat îndelung de cei peste 1.000 de spectatori. Pe locurile II și III — A. Gnatlov și L. Stucz. Sportivul țării noastre, I. Hortopan, a avut in general o comportare bună, ocupând locul V in clasamentul general și locul II in stilul smuls cu o performanță de 95 kg. L. BRUCKNER Salutul orașului gazdă Ediția constănțeană a europenelor de haltere se bucură de dublu interes : in frumusețea întrecerii în acest sport al bărbăției și puterii se adaugă că cei mai buni halterofili faptul și maeștrii lor fac aici un ultim test, oficial, înaintea Jocurilor Olimpice de vară care vor avea loc peste puțină vreme. Putem spune că, încă înaintea primei încercări, aceste europene au și înregistrat un record mondial de participare : 27 de țări. îmi este deosebit de plăcut ca, an olimpic, în numele Comisiei de organizatimați oaspeți și prieteni, începând de astăzi, orașul nostru găzduiește una dintre cele mai importante competiții sportive internaționale — Campionatele europene de haltere. Pentru mișcarea noastră sportivă, pentru sportul constănțean, faptul că ni s-a încredințat organizarea acestui campionat reprezintă un temei de îndreptățită mîndrie. După cum se știe, această mare competiție sportivă se adaugă la alte patru campionate mondiale și europene organizate în țara noastră în acest cifrului miniw de la bibliotecă Totul a început într-o noapte cind un cetățean, zguduit de durerea unei mame al cărui copil se afla în agonie, încerca să anunțe „Salvarea“ de la un telefon public. Dar toate telefoanele erau defecte. Atunci îi veni ideea : „Nu cumva niște ființe ciudate, venite de pe altă planetă, încearcă să invadeze pământul pentru a ne distruge civilizația și...“. J’rămintat de aceste gînduri pe care nu i se puteau verifica decit probele materiale, el intră într-una din zile in biblioteca publică a municipiului Constanța pentru a se documenta mai bine în privința ipotezelor lansate de oamenii de știință cu privire la posibilitatea existenței unor civilizații extraterestre. La început, încercă insă deconectare și ceru cîteva cărți pentru a le răsfoi. Prima carte era o monografie a marelui savant român Emil Racoviță semnată de C. Motaș și C. A. Ghica. O deschise, dar mare si fu mirarea cînd observă pe marginea filelor și printre rînduri o scriere de mină ciudată, intr-un cifru cu totul cu totul necunoscut. Astși fel de însemnări năpădiseră textul original care abia mai putea fi descifrat. Din loc in loc și niște iscălituri făcute de indivizi care dovedeau că abia deplânseseră alfabetul nostru : „Paveliuc și Seladin... Gafar... Măreț...“. Ce-ar fi putut căuta oare niște indivizi aproape analfabeți la bibliotecă dacă nu, urmăreau alte scopuri ? Și ce putea să însemne acest cifru ciudat . Ce comunicări ascundea el ? Ceru o altă carte : „Viața lui David Copperfield“ de Charles Dickens, dar și pe aceasta ii fu dat să citească, iiii—o grafie a unor oameni care, evident, nu erau obișnuiți cu scrisul, următoarele : „Stăpîn pe situație“, „Adio Texas“, „Operațiunea Leontine“ etc., etc. și o declarație patetică și sfîșietoare „David, iubitul meu Atunci ceru alte și alte cărți și iată ce-i fu dat să mai constate : uinul album masiv de Luoraian ii lipseau complet toate reproducerile care fuseseră înlocuite cu niște mizgălituri făcute de cineva care, parcă, abia coborâse din copac sau doar ce ieșise din peșteră, iar unui album masiv, unicat al bibliotecii, prezentând comorile muzeului Luvru, ii lipseau nu numai reproducerile dar și numeroase fascicole de text. De asemenea, lipseau studiile introductive de la volumele aparținind scriitorilor Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, iar pe cartea „Veghea și Somnul“ descifra un dialog : „— S-o rugăm pe mama să mergem undeva. — Ar fi o lașitate din partea noastră“ etc., etc. Și conversația continua peste litera cărții, încercă să afle cîteva nume ale autorilor textelor scrise de mină și nu-i fu greu. Printre ei se afla un oarecare Mihai Bănică și o adresă nu mai puțin ciudată : Craiova, București, Timișoara. Ultima descoperire era fără îndoială cea mai concludentă dovadă a ipotezei sale . Tratatului științific „Anatomia și fiziologia omului“ îi lipseau fascicolele de la paginile 322-335 ; 354—367 ; 370— 383 ; 386—399. Se uită la tabla de materii și observă faptul că lipseau exact capitolele care se refereau la „Cerebel“, la „Sistemul nervos“ etc., etc. In clipa aceea avu convingerea totală că niște ființe extraterestre jefuiseră această carte tocmai cu scopul de a studia funcțiile vitale ale omului, pe care ele nu le aveau, nu nădejdea că în felul acesta și le-ar putea însuși. Imediat începu investigațiile pentru a afla dacă bibliotecarii n-au văzut asemenea ființe în sala de lectură, dar nimeni nu putu să dea vreo relație din cauză că El operează exact în momentul când cei care deservesc biblioteca se deplasează la depozitul de cărți, la rafturi sau la fișete. Află totuși că prefețe de cărți, fascicole de studii etc. au depistate la studenți foșt ai Institutului pedagogic și se bănuiește că s-ar afla și în posesia unor elevi. Mai află, de asemenea, că o serie de indivizi care au împrumutat cărți de la bibliotecă au devenit absolut invizibili de un an sau doi sau au dispărut fără urmă și fără să lase vreo dovadă materială a existenței lor, ci numai datele personale din fișe : Ghibei Ion, de la S.N.C., Novac Marin, elev la Grupul școlar comercial, Sandu Aurel, radiotehnician, Spiță Aurelia, funcționară la Spitalul de adulți, Axiuciuc Eugenia, casnică, Constantin Elena, Frunză Marian, Viță Ion, elevi, și mulți alții. Contind pe bunele servicii ale ziarului nostru care l-au ajutat și la depistarea jefuitorilor de telefoane, cetățeanul se prezentă la redacție făcîndu-ne cunoscute ciudatele întâmplări de mai sus cu nădejdea sigură că se va găsi cineva care să-i înlesnească identificarea acestor ființe cu chip de om, dar cu intenții potrivnice civilizației noastre. George MIHĂESCU EXTRATEREȘTRII PRINTRE NOI Serial foiletonistic CONSTANȚA STEAUA SUDULUI — ..Republica“ (orele : 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21) și grădina „Tomis“ (ora 20.00): TATĂ CU DE-ASILA — „Popular“ (orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 — 20.30): SILVIA — „Progresul (orele : 9 - 11.15 - 13.30 — 16 — 18.15 - 20.30); B. I). LA MMUNTE ȘI LA MARE - „23 August“ (orele : 14,30 - 16,30 - 18,30 - 20,30). FLOAREA SOARELUI - „Bulevard“ (orele : 14,30 — 16,30 — 18,30 - 20,30). LITORAL ULTIMUL RĂZBOINIC — „Farul" Mangalia . CEA MAI FRUMOASA SOȚIE - „Lumina“ Techirghiol: STEAUA DE TINICHEA — Eforie Sud. TELEVIZIUNE 8,15 ; Gimnastica pentru toți : 8,30; Cravatele roșii. Film serial pentru copii „Delfinul Flipper“ — episodul „11. Marvello“ ; 10,00: Viața satului ; 11,10: Să înțelegem muzica ; 12,00: De strajă patriei; 12,30: Emisiune in limba maghiară ; 14,00 : Postmeridian ; 16,20 : Telesport. Ciclism. Aspecte înregistrate din „Cursa Păcii“; 16,50: Fotbal : România — Ungaria (meci retur din sferturile de finală ale Campionatului European). Transmisiune directă de la Stadionul „23 August“ : 18,50: Vetre folclorice : „Din Pietrari la Vaideeni“. Aspecte din folclorul vilcean ; 19,10: Publicitare . 19,15: 1001 de seri— filmul „Crăiasa zăpezii“ (1): 19,30: Telejurnal; 20,00: Reportajul săptămînii: „Unul dintre miile de constructori"; 20,20: Film artistic „Bătălia de pe Neretva“; 23,00: Telejurnal. Sport. TEATRU TEATRUL DE DRAMA ȘI COMEDIE prezintă, la sediu, ora 16,00: „Soacra cu trei nurori“ ; ora 20,00: „Interesul general“ ; la sala Studio, ora 18,09: „Nu, eu nu regret nimic!“. TEATRUL DE REVISTA „FANTASIO“ prezintă, la sediu, ora 20.00: „Săracii’ Gică“. MUZEE MUZEUL DE ARTA și COLECȚIA ION JALEA - deschis zilnic, intre orele 10 — 18 (luni — închis). MUZEUL DE ARHEOLOGIE din Constanța, str. Muzeelor nr. 23 și EDIFICIUL ROMAN CU MOZAIC, deschis zilnic, între orele 10 — 18 (luni — închis). MUZEUL MARINEI - luni, miercuri, joi, vineri, simbătă — deschis intre orele 10 — 18; duminică, între orele 9 — 15; marți închis. EXPOZIȚIA DE ARTA POPULARA ROMANEASCA (in fostul local al poștei) — zilnic, intre orele 10 — 18 (luni — închis). PLANETARIU PLANETARIUL (piața Soveja) deschis zilnic între orele 8,00— 20,00. Marți închis. VREMEA Pentru următoarele trei zile — 15, 16 și 17 mai — vreme in încălzire ușoară, cu cerul variabil, mai mult noros. Vor cădea ploi temporare. Vîntul va sufla slab pină la potrivit din sectorul sudic. Temperatura, în ușoară creștere , minimele vor fi cuprinse între 9 și 13 grade, iar maximele <între 17 și 23 grade. Marea ondulată. I I I I I I I I I I I I I I