Dobrogea Nouă, iulie 1972 (Anul 25, nr. 7423-7448)
1972-07-04 / nr. 7425
DOBROGEA NOUĂ nr. 7425 Inițiative și fapte de eroism cotidian Procesul milimetrilor (Urmare din pag.ite de comitetui de partid al uzinei. Reporterul — ..grefierul“ ședinței — a consemnat cîteva din principalele „depoziții“, precum și ..sentința“ completului de judecată. Gheorghi VILSAN, maistru, tehnologul sectorului de prelucrări mecanice . ..Normativele ne obligă să ajungem la un procentaj de 85 la sută piese bune din cantitatea de metal ce este prelucrată. Or, noi mai avem repere la care adaosul de prelucrare este aproape de 50 la sută. Mă refer la butucii roților de la remorci, la sutele de mii de prezoane pe care le executăm anual, la diverse piese de la organele de asamblare, la feluritele tipuri de bucșe. Ar trebui să luăm desenele unul cite unul, operație cu operație, să verificăm fiecare tehnologie dacă este cea mai potrivită, fiecare material. Eu mă angajez să realizăm cu forțele secției o mașină pentru execuția prezoanelor din oțel de grosimi mai mici decit cel întrebuințat acum“. Ion ANDREI, maistru, serviciul tehnolog șef. „Nu de mult, s-a reușit ea, la un tip de roți de lanț de la combina de recoltat furaje, acestea să nu mai fie turnate „pline“ și apoi danturate la prelucrare, ci direct cu dantură, ceea ce economisește nu numai manoperă, ci și o cantitate însemnată de metal. Se impune ca noua tehnologie să fie extinsă urgent și la celelalte trei tipuri de roți. La aceleași repere, trebuie studiată posibilitatea înlocuirii tablei de 18 mm cu cea de 15 mm, bineînțeles fără a diminua rezistența". Ștefan MITU, șef de echipă la oțelărie: „Noi turnăm cercurile peritoc după o tehnologie nouă care a redus simțitor rebuturile. Dar nici această tehnologie nu este cea mai bună. Productivitatea este destul de scăzută și multe piese mari nu ies cum trebuie la turnare, se rebutează. Probabil că executarea lor în turnătorie nu este cea mai potrivită. Ce părere au tehnologi ?“. Dumitru COJOCARU, regler *tanță, secția 53: „Noi folosim croilarea combinată și — cu ajutorul ștanțelor deschise — reușim să refolosim în bună măsură deșeurile de tablă. Ar trebui, însă, ca, încă de la lansarea comenzilor, la începutul anului, aceasta să se facă mai rațional, ca să știm din timp ce avem de făcut, să prevenim deșeurile. Aprovizionarea, la rândul său, să ne aducă materialele la dimensiunile cerute și fără diferențe mari de grosimi. Un alt exemplu : pentru că Uzina mecanică Sibiu nu ne satisface ritmic necesarul de siguranțe pentru arcurile remorcilor, trebuie să le confecționăm noi. Dar, nouă nu ne trebuie decit anumite dimensiuni de siguranțe și nu seturile întregi, astfel că nu putem folosi croirea combinată și rămin cantități apreciabile de oțel special, care se aruneă. Numai luna aceasta, pentru cele 3.001 de siguranțe pe care le-am confecționat, s-au risipit 700 kg oțel de arc“. Ion CÎMPEANU, tehnician, serviciul pregătirea fabricației : „Urmărim să realizăm restrîngerea gamei tipodimensionale de tablă. De exemplu, pentru aripile apărătoare ale remorcilor, folosim acum tablă cu dimensiunile de 1.000 2.000 mm. Dar, dacă vom folosi tabla rulou, cu o lățime de 1.100 mm, prin croirea în fîșii se va reduce mult procentajul deșeurilor. La fel, pentru puntea metalică a remorcilor de 5 tone, folosind două benzi de tablă sudate, de cite 2.000 mm, se poate economisi circa 60 la sută din cantitatea de metal, precum și 40 la sută din manoperă". Ing. Traian BĂLAN, serviciul tehnolog șef : „In momentul de față, la combina de recoltat furaje, circa 40 de repere se mai forjează manual. Prin trecerea acestora la execuția prin matrițare, toleranțele în plus vor fi practic anulate, ceea ce va însemna o cantitate apreciabilă de metal economisit. Trebuie acționat, de asemenea, pentru extinderea forjării mecanizate a tamburilor din fontă pentru remorci". Ing. Aurel CIORBARU, metalurg șef : „Prin turnarea în cochile metalice a saboților remorcilor, eliminîndu-se formarea manuală, se pot economisi 0,5 kg aliaje de aluminiu de fiecare bucată. în ceea ce privește cercul peridoc, produsul care provoacă cele mai mari „bătăi de cap", este posibil să se aplice o tehnologie cu totul deosebită, adică executarea lui din laminat tras la cald fără sudare, dar pentru aceasta e nevoie să se conceapă și să se realizeze, prin autoutilaje, un agregat de înaltă tehnicitate. Tot prin mijloace proprii, putem executa un utilaj care să modifice complet tehnologia de execuție a osiilor de la remorci, obținîndu-se nu numai economii de metal, ci și o îmbunătățire a calității osiilor. Ing. Iulian FOTA, serviciul constructor șef : „Am început asimilarea unui nou tip de remorcă pentru export. Prin modificările pe care putem să le aducem proiectului inițial, s-ar obține reducerea greutății remorcii — și implicit, o economie de metal — de cîteva sute de kg. Rezerve de economisire a oțelului și a oltor materiale pot rezulta și din tipizarea cardanelor agricole, ajungîndu-se de la 50 la circa 6 tipodimensiuni. De asemenea, prin reproiectarea suspensiei remorcilor 2R5A, este posibil, pe de o parte, să sporească rezistența în exploatare a acestora, iar pe de altă parte, să se reducă cu peste 30 kg de oțel consumul pe fiecare remorcă. ☆ „PROCESUL MILIMETRILOR“ e un „proces“ cu totul aparte. „Sentința“ ce se dă nu e niciodată definitivă, fiindcă înseși „dezbaterile“ nu sunt niciodată încheiate, ci generează noi și noi luări de poziție, noi și noi investigații. Deocamdată, la I.M.U.M., verdictul obligă specialiștii la noi căutări creatoare, pentru îmbunătățirea pe plan constructiv și tehnologic a tuturor produselor uzinei. De asemenea, compartimentele de aprovizionare trebuie să răspundă și ele în mai mare măsură cerinței de a asigura materialele la dimensiunile și cu caracteristicile corespunzătoare procesului de producție. In 1972, la I.M.U.M. majoritatea produselor aflate in fabricație au trecut prin „filiera“ reproiectării și modificărilor tehnologice. Pe lângă sarcina mobilizatoare de plan, de a reduce substanțial consumul de metal, colectivul întreprinderii s-a angajat să realizeze o economie suplimentară de 150 tone metal. Investigații minuțioase, ca cele prilejuite de „PROCESUL MILIMETRILOR“, vor duce, fără îndoială, la rezultate, nu numai din ce în ce mai spectaculoase, dar și mai eficiente pentru balanța consumurilor de materiale ale uzinei — în ultimă instanță, pentru ridicarea eficienței economice a producției pe care colectivul de aici o realizează. L OAMENI DE SEAMĂ AI SOCIETĂȚII NOASTRE . Secretarul comitetului comunal de partid vis/ceo (Urmare din pag. frioadă, sectoarele zootehnice din cele 5 cooperative agricole de producție au rămas în urmă. Trebuiau întreprinse măsuri imediate. Au fost consultați comuniștii. S-a hotărit organizarea unui schimb de experiență cu îngrijitorii de animale in sectoarele zootehnice pentru a generaliza metodele bune folosite în unele locuri de muncă. Revirimentul nu s-a lăsat mult așteptat. Activitatea zootehniei s-a îmbunătățit. Campania de recoltare a griului solicita rezolvarea unor probleme dificile. O analiză dezvăluise faptul că pentru fiecare tractor reveneau 92 de hectare de recoltat. In această situație campania urma să dureze 24 de zile. Or, campania trebuia terminată în 10—12 zile. Din inițiativa secretarului s-a solicitat ajutorul celor două I.A.S.uri din comună. Ajutorul a venit prompt. Problema a fost rezolvată. Secerișul griului se va încheia in termenul stabilit. La început unii țărani cooperatori aderau cu greu la noua metodă de retribuire a muncii în agricultură, acordul global. Se simțea nevoia unor argumente, a unor calcule convingătoare. Secretarul a luat măsura să se organizeze cîteva simpozioane și seri de calcul, urmate de întrebări și răspunsuri, iar la învățămîntul de partid s-au dezbătut două teme cu privire la acordul global. Cei 700 comuniști au primit sarcini individuale tot pe această temă. In prezent, acordul global a fost generalizat in proporție de sută la sută. Aceste exemple plastice, cu referire la stilul de muncă al comunistului Nicolae Diaconu, sunt suficiente pentru a demonstra că activitatea politico-educativă în comuna Crucea este strîns legată de sarcinile economice și explică de ce an de an producțiile agricole sporesc, averea obștească însumează peste 70 milioane, veniturile cooperatorilor sint tot mai mari, iar comuna este fruntașă in acțiunile de modernizare, gospodărire și înfrumusețare. „Ca delegat la Conferința Națională a partidului, ne asigura tovarășul Nicolae Diaconu voi duce angajamentul comuniștilor și al celorlalți oameni ai muncii din comuna Crucea de a îndeplini planul cincinal înainte de termen și de a transforma comuna noastră intr-un puternic centru social-economic“. Sadi Menat — președintele nostru (Urmare din pag. 1) ceea cu privire la introducerea punții rulante de legătură a preselor cu remorcile pentru încărcarea directă a baloților, înlăturind o serie de operațiuni suplimentare. Anul acesta se prelimită obținerea a 3.600 kg grîu, 4500 kg porumb și 2.500 kg floarea-soarelui. „Dacă sistemul de irigații ar fi intrat în funcțiune la timpul potrivit — spune tovarășul Sădi Menat — am fi obținut de pe ogoarele noastre cultivate cu porumb 12.000 kg la ha. Acum, la jumătate de drum cu udatul, sînt convins că de pe aceste terenuri vom obține 6.000 kg porumb". Am pus cîteva întrebări și răspunsurile au fost elocvente. De pildă, aici la Tătaru toți cooperatorii participă efectiv la muncă. La cîmp ei servesc o mîncare caldă, preparată cu măiestrie în bucătării volante. Este interesant și puternicul sector zootehnic existent la Tătaru, format din păsări, oi, taurine și porci. „La noi acest sector nu ne pune probleme, spunea convingător tovarășul Sădi Menat. In fiecare an l-am mărit cu animale și păsări de rasă, am asigurat baza furajeră necesară și am reușit să stabilizăm îngrijitorii de animale și de păsări“. Care este principala calitate a unui conducător pentru a fi iubit și ajutat de oameni, tovarășe președinte ? „Simplu , exemplul personal și grija față de acești oameni minunați“. In calitate de delegat ales de Conferința extraordinară a organizației județene de partid, cu ce gînduri mergeți la Conferința Națională a partidului ? „Am să mulțumesc tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru cinstea ce ne-a făcut-o de a vizita satul Tătaru și voi raporta că prețioasele indicații ce ni le-a dat au fost aplicate. Voi asigura forumul comuniștilor că planul economic pe acest an va fi cu mult depășit și ne străduim să organizăm un complex modern de vaci, model pe județ”. Fruntașa de la tipografie (Urmare din pag. 1) de comportare în societate și în familie Organizația de partid din care face parte, i-a încredințat numeroase sarcini educative și a propus-o ca delegat la Conferința extraordinară a organizației județene de partid. Acum, Stăncuța Enache se pregătește să participe ca delegat la Conferința Națională a partidului din 19—21 iulie a.c. „La acest forum al comuniștilor din România socialistă, colectivul întreprinderii poligrafice mi-a încredințat misiunea de a raporta conducerii superioare de partid și de stat că își vor respecta angajamentul asumat de a îndeplini planul anual înainte de termen și de a lupta pentru îndeplinirea planului cincinal in patru ani și jumătate“. Iată, in fapt, gindurile frumoase pe care le are Stăncuța Enache pentru Conferința Națională a partidului nostru. ZILE DE ÎNTRECERE PE OGOARE MECANIZATORI FRUNTAȘI RECOLTATUL GRIULUI In săptămina care a trecut s-a lucrat în toate unitățile agricole la recoltatul griului, executarea arăturilor și însămînțarea culturilor duble. Fără îndoială că ploile ce au căzut au stingherit în bună măsură activitatea la recoltat. Față de viteza zilnică planificată, normal ar fi fost ca pînă acum suprafața de grîu de pe care s-a strîns recolta să fie mai mare de 100.000 hectare. Cauzele : începerea lucrului tîrziu, întreruperea activității la print pentru masa mecanizatorilor, apariția multor defecțiuni la combine, lipsa mijloacelor de transport și altele — au împiedicat buna desfășurare a muncii la recoltat. Prin urmare, se impune ca în această săptămână să se ia măsuri hotărîtoare pentru strîngerea recoltei de grîu. Ieri dimineață griul a fost recoltat în unitățile agricole de stat și cooperatiste pe suprafața de 63.000 hectare. Raportat la nivelul sarcinilor de plan această suprafață reprezintă 34 la sută în C.A.P. și 41 la sută în I.A.S. Se putea mai mult? O demonstrează din plin fruntașii. La I.A.S. Cernavodă, de pildă, suprafața de grîu recoltată reprezintă 63 la sută ; la Peștera, Agigea și Hirșova s-a recoltat mai bine de jumătate din suprafața cultivată cu griu. De asemenea, suprafețe mari au fost recoltate în cooperativele agricole din fazele de activitate ale consiliilor intercooperatiste Castelu — 51 la sută, Topraisar — 48 la sută, Chirnogeni — 45 la sută, Negru Vodă — 42 la sută. Așadar, suind drept bază rezultatele fruntașilor, considerăm că se putea începe în această săptămină activitatea la recoltat la nivelul întregului județ, cu jumătate din suprafața de grîu adunată. Dar... Cooperativele agricole deservite de mecanizatorii de la Băneasa, au strîns recolta de grîu de pe numai 20 la sută, cele din raza S.M.A. Sibioara pe 25 la sută, iar cele deservite de mecanizatorii de la Ostrov, Cogealac și Adamclisi pe mai puțin de 30 la sută. Ce se mai așteaptă ? Feste tot griul este ajuns la maturitate, putindu-se lucra din plin la recoltat. Va trebui să se lucreze mai bine la recoltat, fiecare oră bună folosită la maximum. Pe măsură ce unele cooperative agricole, ferme și unități termină recoltatul, combinele să fie mutate în zonele în care au mai rămas suprafețe apreciabile. Timpul instabil cere mai multă organizare, în vederea evitării pierderilor de recoltă. Comandamentul județean a indicat în mod deosebit ca in campania de vară să se acorde aceeași atenție tuturor lucrărilor de sezon. Există in prezent pe cîmp mult grîu care nu-i transportat la locul de depozitare. O cauză principală care a generat această situație o constituie nefolosirea rațională a mijloacelor de transport. La Vulturu, Dumbrăveni, 2 Mai, Lanurile și în alte cooperative agricole, nu au sosit încă autocamioanele solicitate. De asemenea, la Vîlcele, zilele trecute două autocamioane, după ce au făcut cite un transport de griu la bază, au plecat și duse au fost. Aceasta în timp ce pe cîmp cooperativa are 300 tone de grîu. La fel s-au petrecut lucrurile la Cotu Văii. Cine răspunde de dirijarea mijloacelor de transport sosite din diverse județe ale țării ? O altă problemă deosebit de importantă este legată de eliberarea terenului, executarea arăturilor, însămînțarea culturilor duble. Au existat ore și chiar jumătăți de zile cind nu s-a putut lucra la recoltatul griului. De ce oare nu au fost introduse in brazdă toate plugurile existente ? De ce nu se ară și în timpul nopții cu tractoarele disponibile ? Iată întrebări la care trebuie să ne răspundă de urgență organele agricole județene, in competența cărora intră activitatea din agricultură. Pe baza experienței dobindite și a cercetărilor științifice s-a stabilit că, pentru obținerea unor producții mari de furaje și de boabe, culturile duble trebuie să fie însămințate pînă cel târziu la 10 iulie. Numai că ceea ce s-a stabilit pe hirtie nu concordă cu realitatea de pe teren. Șt. MIHAI DICU TOADER, C.A.P. Tătaru SIMION ION, C.A.P. Agigea ANGHEL ȘTEFAN, C.A.P. Tătaru t Pag. a 3-a in întrecere Angajamentul ferm al echipajului navei „Oltul“ Departe de patrie, navigînd pe apele line, comuniștii Nicolae Boboc, comandant, și Florian Eftimie, secretar de partid, transmit pe calea undelor angajamentul ferm al echipajului navei „Oltul“, un exemplu demn de urmat in întrecerea socialistă în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a celei de a 25-a aniversări a Republicii dintre echipajele tuturor navelor flotei noastre maritime comerciale ; 0 Depășirea planului de transport al mărfurilor ; 0 îndeplinirea calitativă a planului de întreținere și exploatare a navei ; 0 Executarea cu mijloacele bordului a tuturor reparațiilor ; 0 Folosirea rațională a materialelor de întreținere ; 0 Reducerea timpului de staționare a navei în porturi ; 0 Realizarea a 25.000 lei economii ; 0 Nici o abatere de la regulamentul serviciului, la bord. PÜNTHE AU NEVOIE DE APĂ, DE MULTĂ APĂ. Să le-o dăm la timp! Ne aflăm intr-o perioadă cind, atît culturile de porumb, floareasoarelui, lucernă, cit și plantațiile de vii și pomi au nevoie de foarte multă apă. Seceta excesivă din vara aceasta a dus ca la ora actuală să existe un mare deficit de apă în sol. Multe unități au înțeles acest lucru , din păcate altele mai puțin. Ne aflăm la cooperativa agricolă de producție din comuna Nicolae Bălcescu. Trecem pe lângă lanurile întinse de porumb și floarea-soarelui deosebit de frumoase. Secretul ? Lucrările de întreținere au fost efectuate la timp, iar plantele au primit apă suficientă. „Suntem conștienți — ne spune președintele C.A.P., Nicolae NICA •— că plantele iau nevoie de multă apă și dacă o avem la dispoziție de ce să nu le-o dăm. Irigăm prin brazde, prin aspersiune, zi și noapte, cum putem mai bine să salvăm culturile de secetă“. Am remarcat la cooperatorii de aici grija ce o poartă pentru toate culturile pe care le au. Pentru 80 ha cu soia au repartizat 2 motopompe care funcționează continuu. Grădina de legume este irigată ziua prin butii, iar noaptea prin aspersiune. Străbatem apoi o mare suprafață din terenul C.A.P. Cuza Vodă. Și aici întîlnim aceeași preocupare, toate motopompele funcționau din plin. In faza de activitate a I.A.S. Medgidia, unitate care, prin excelență are un caracter hortiviticol, la ferma nr. 12 condusă de inginerul Benone LUCAN întâlnim pe inginerul șef al întreprinderii, tovarășul Victor ZGLOBIU. Ambii erau supărați că în această perioadă, cind plantațiile de piersic au mare nevoie de apă, de mai bine de o săptămina nu se irigă... din lipsa acesteia. „Am anunțat factorii de răspundere din această zonă că nu avem apă. Am primit promisiuni că vor fi luate măsuri dar, practic, nu s-a rezolvat mai nimic“, ne relatează la«ritul Zglobiu. Cum e posibil nn» ca asta ? La cooperativa agricolă de producție din satul Bărăganu intilnim un aspect contrariu : canalele sint pline cu apă, insă multă din ea, de care este atâta nevoie, nu ajunge la rădăcina plantelor. Explicația o aflăm imediat, în această cooperativă nu funcționează nici jumătate din motopompele existente. „Nu avem motopompiști“, se scuză ing. Stancu LAMBEANU. Această „justificare“ am auzit-o și la C.A.P. Cumpăna, Valea Seacă, Poarta Albă etc. O cauză că în multe unități nu se irigă permanent, o constituie și faptul că unii lucrători ai T.C.I.F. acționează cu întirziere pentru remedierea defecțiunilor survenite în sistele de irigații aflate în perioada de garanție. In sistemul de irigații Bărăganu, de exemplu, echipei condusă de ing. Traian HABET de la T.C.I.F. i-au trebuit citeva luni de zile să Înlăture o defecțiune de pe canalul C.D. 1-7, care deservește în principal C.A.P. Osmancea. Pe un alt canal — C.D. 1-4 —, tot din zona Osmancea, nu a curs apă o săptămina, întrucât atît timp i-a trebuit respectivei echipe să ridice un jgheab, iar la I.A.S. Topraisar, pe canalul C.D. 1-4 pentru o asemenea operație a fost nevoie de 5 zile. Cu întîrziere la inlăturarea defecțiunilor acționează și lucrătorii I.F.A. Constanța, care au executat stația de punere sub presiune Cobadin. La desele defecțiuni privind căderile de jgheaburi, o parte din vină o poartă și lucrătorii din sistemele de irigații care nu execută operativ etanșeitatea îmbinărilor la jgheaburi. Iată car câteva din aspectele esențiale ce se ridică in prezent in sistemele de irigații. De un lucru însă trebuie să se țină seamă : plantele au nevoie de apă, de ci mai multă apă. Să le-o dăm la timp. Ion ION