Dobrogea Nouă, iulie 1972 (Anul 25, nr. 7423-7448)

1972-07-04 / nr. 7425

DOBROGEA NOUĂ nr. 7425 Inițiative și fapte de eroism cotidian Procesul milimetrilor (Urmare din pag.­i­­te de comitetui de partid al uzinei. Reporterul — ..grefierul“ ședinței — a consemnat cîteva din principa­lele „depoziții“, precu­m și ..sentin­ța“ completului de judecată. Gheorghi VILSAN­, maistru, teh­nologul sectorului de prelucrări mecanice . ..Normativele ne obligă să ajungem la un procentaj de 85 la sută piese bune din cantitatea de metal ce este prelucrată. Or, noi mai avem repere la care adao­sul de prelucrare este aproape de 50 la sută. Mă refer la butucii ro­ților de la remorci, la sutele de m­ii de prezoane pe care le execu­tăm anual, la diverse piese de la organele de asamblare, la felurite­le tipuri de bucșe. Ar trebui să luăm desenele unul cite unul, ope­rație cu operație, să verificăm fie­care tehnologie dacă este cea mai potrivită, fiecare material. Eu mă angajez să realizăm cu forțele sec­ției o mașină pentru execuția pre­­zoanelor din oțel de grosimi mai mici decit cel întrebuințat acum“. Ion ANDREI, maistru, serviciul teh­nolog șef. „Nu de mult, s-a reușit ea, la un tip de roți de lanț de la combina de recoltat furaje, acestea să nu mai fie turnate „pli­ne“ și apoi danturate la prelucra­re, ci direct cu dantură, ceea ce economisește nu numai manoperă, ci și o cantitate însemnată de me­tal. Se impune ca noua tehnologie să fie extinsă urgent și la cele­lalte trei tipuri de roți. La ace­leași repere, trebuie studiată posi­bilitatea înlocuirii tablei de 18 mm cu cea de 15 mm, bineînțeles fără a diminua rezistența". Ștefan MITU, șef de echipă la oțelărie: „Noi turnăm cercurile pe­­ri­toc după o tehnologie nouă care a redus simțitor rebuturile. Dar nici această tehnologie nu este cea m­ai bună. Productivitatea este des­­tu­l de scăzută și multe piese mari nu ies cum trebuie la turnare, se rebutează. Probabil că executarea lor în turnătorie nu este cea mai potrivită. Ce părere au tehnolo­gi ?“. Dumitru COJOCARU, regler *tanță, secția 53: „Noi folosim croi­la­rea combinată și — cu ajutorul ștanțelor deschise — reușim să re­­folosim în bună măsură deșeurile de tablă. Ar trebui, însă, ca, încă de la lansarea comenzilor, la în­ceputul anului, aceasta să se facă mai rațional, ca să știm din timp ce avem de făcut, să prevenim de­șeurile. Aprovizionarea, la rândul său, să ne aducă materialele la dimensiunile cerute și fără dife­rențe mari de grosimi. Un alt e­­xemplu : pentru că Uzina meca­nică Sibiu nu ne satisface ritmic necesarul de siguranțe pentru arcurile remorcilor, trebuie să le confecționăm noi. Dar, nouă nu ne trebuie decit anumite dimensiuni de siguranțe și nu seturile întregi, astfel că nu putem folosi croirea combinată și rămin cantități apre­ciabile de oțel special, care se a­­ru­neă. Numai luna aceasta, pentru cele 3.001­ de siguranțe pe care le-am confecționat, s-au risipit 700 kg oțel de arc“. Ion CÎMPEANU, tehnician, ser­viciul pregătirea fabricației : „Ur­mărim să realizăm restrîngerea ga­mei tipodimensionale de tablă. De exemplu, pentru aripile apărătoare ale remorcilor, folosim acum tablă cu dimensiunile de 1.000 2.000 mm. Dar, dacă vom folosi tabla rulou, cu o lățime de 1.100 mm, prin croi­rea în fîșii se va reduce mult pro­centajul deșeurilor. La fel, pentru puntea metalică a remorcilor de 5 tone, folosind două benzi de tablă sudate, de cite 2.000 mm, se poate economisi circa 60 la sută din can­titatea de metal, precum și 40 la sută din manoperă". Ing. Traian BĂLAN, serviciul tehnolog șef : „In momentul de față, la combina de recoltat fura­je, circa 40 de repere se mai for­jează manual. Prin trecerea aces­tora la execuția prin matrițare, to­leranțele în plus vor fi practic a­­nulate, ceea ce va însemna o can­titate apreciabilă de metal econo­misit. Trebuie acționat, de aseme­nea, pentru extinderea forjării me­canizate a tamburilor din fontă pentru remorci". Ing. Aurel CIORBARU, metalurg șef : „Prin turnarea în cochile me­talice a saboților remorcilor, elimi­­nîndu-se formarea manuală, se pot economisi 0,5 kg aliaje de aluminiu de fiecare bucată. în ceea ce privește cercul peridoc, produ­sul care provoacă cele mai mari „bătăi de cap", este posibil să se aplice o tehnologie cu totul deo­sebită, adică executarea lui din la­minat tras la cald fără sudare, dar pentru aceasta e nevoie să se con­ceapă și să se realizeze, prin auto­­utilaje, un agregat de înaltă teh­nicitate. Tot prin mijloace proprii, putem executa un utilaj care să modifice complet tehnologia de e­­xecuție a osiilor de la remorci, ob­­ținîndu-se nu numai economii de metal, ci și o îmbunătățire a ca­lității osiilor. Ing. Iulian FOTA, serviciul con­structor șef : „Am început asimi­larea unui nou tip de remorcă pen­tru export. Prin modificările pe ca­re putem să le aducem proiec­tului inițial, s-ar obține reducerea greutății remorcii — și implicit, o economie de metal — de cîteva sute de kg. Rezerve de economisire a oțelului și a oltor materiale pot rezulta și din tipizarea cardanelor agricole, ajungîndu-se de la 50 la circa 6 tipodimensiuni. De aseme­nea, prin reproiectarea suspensiei remorcilor 2R5A, este posibil, pe de o parte, să sporească rezistența în exploatare a acestora, iar pe de altă parte, să se reducă cu peste 30 kg de oțel consumul pe fiecare remorcă. ☆­­ „PROCESUL MILIMETRILOR“ e un „proces“ cu totul aparte. „Sen­tința“ ce se dă nu e niciodată de­finitivă, fiindcă înseși „dezbaterile“ nu sunt niciodată încheiate, ci ge­nerează noi și noi luări de pozi­ție, noi și noi investigații. Deocam­dată, la I.M.U.M., verdictul obligă specialiștii la noi căutări creatoa­­­re, pentru îmbunătățirea pe plan constructiv și tehnologic a tuturor produselor uzinei. De asemenea, compartimentele de aprovizionare trebuie să răspundă și ele în mai mare măsură cerinței de a asigura materialele la dimensiunile și cu caracteristicile corespunzătoare procesului de producție. In 1972, la I.M.U.M. majoritatea produselor aflate in fabricație au trecut prin „filiera“ reproiectării și modificărilor tehnologice. Pe lângă sarcina mobilizatoare de plan, de a reduce substanțial con­sumul de metal, colectivul întreprinderii s-a angajat să realizeze o economie suplimentară de 150 tone metal. Investigații minuțioase, ca cele pri­lejuite de „PROCESUL MILIME­TRILOR“, vor duce, fără îndoială, la rezultate, nu numai din ce în ce mai spectaculoase, dar și mai eficiente pentru balanța consumu­rilor de materiale ale uzinei — în ultimă instanță, pentru ridicarea eficienței economice a producției pe care colectivul de aici o reali­zează. L OAMENI DE SEAMĂ AI SOCIETĂȚII NOASTRE . Secretarul comitetului comunal de partid vis/c­eo (Urmare din pag. f­­rioadă, sectoarele zootehnice din cele 5 cooperative agricole de producție au rămas în urmă. Tre­buiau întreprinse măsuri imediate. Au fost consul­tați comuniștii. S-a hotărit organizarea unui schimb de experiență cu îngrijitorii de animale in sectoa­rele zootehnice pentru a generaliza metodele bune folosite în unele locuri de muncă. Revirimentul nu s-a lăsat mult așteptat. Activitatea zootehniei s-a îmbunătățit. Campania de recoltare a griului soli­cita rezolvarea unor probleme dificile. O analiză dezvăluise faptul că pentru fiecare tractor reveneau 92 de hectare de recoltat. In această situație campania urma să dureze 24 de zile. Or, campania trebuia terminată în 10—12 zile. Din inițiativa secretarului s-a solicitat ajutorul celor două I.A.S.­­uri din comună. Ajutorul a venit prompt. Proble­ma a fost rezolvată. Secerișul griului se va încheia in termenul stabilit. La început unii țărani coo­peratori aderau cu greu la noua metodă de re­tribuire a muncii în agricultură, acordul global. Se simțea nevoia unor argumente, a unor calcule convingătoare. Secretarul a luat măsura să se or­ganizeze cîteva simpozioane și seri de calcul, ur­mate de întrebări și răspunsuri, iar la învățămîn­­tul de partid s-au dezbătut două teme cu privire la acordul global. Cei 700 comuniști au primit sar­cini individuale tot pe această temă. In prezent, acordul global a fost generalizat in proporție de sută la sută. Aceste exemple plastice, cu referire la stilul de muncă al comunistului Nicolae Diaconu, sunt su­ficiente pentru a demonstra că activitatea poli­­tico-educativă în comuna Crucea este strîns legată de sarcinile economice și explică de ce an de an producțiile agricole sporesc, averea obștească în­sumează peste 70 milioane, veniturile cooperatori­lor sint tot mai mari, iar comuna este fruntașă in acțiunile de modernizare, gospodărire și înfrumu­sețare. „Ca delegat la Conferința Națională a par­tidului, ne asigura tovarășul Nicolae Diaconu voi duce angajamentul comuniștilor și al celorlalți oa­meni ai muncii din comuna Crucea de a îndeplini planul cincinal înainte de termen și de a trans­forma comuna noastră intr-un puternic centru so­cial-economic“. Sadi Menat — președintele nostru (Urmare din pag. 1) ceea cu privire la introducerea punții rulante de legătură a preselor cu remorcile pentru încărca­rea directă a baloților, înlăturind o serie de opera­țiuni suplimentare. Anul acesta se prelimi­tă ob­ținerea a 3.600 kg grîu, 4500 kg porumb și 2.500 kg floarea-soarelui. „Dacă sistemul de irigații ar fi in­trat în funcțiune la timpul potrivit — spune to­varășul Sădi Menat — am fi obținut de pe ogoarele noastre cultivate cu porumb 12.000 kg la ha. Acum, la jumătate de drum cu udatul, sînt convins că de pe aceste terenuri vom obține 6.000 kg porumb". Am pus cîteva întrebări și răspunsurile au fost elocvente. De pildă, aici la Tătaru toți coopera­torii participă efectiv la muncă. La cîmp ei ser­vesc o mîncare caldă, preparată cu măiestrie în bucătării volante. Este interesant și puternicul sector zootehnic existent la Tătaru, format din păsări, oi, taurine și porci. „La noi acest sector nu ne pune pro­bleme, spunea convingător tovarășul Sădi Menat. In fiecare an l-am mărit cu animale și păsări de rasă, am asigurat baza furajeră necesară și am reușit să stabilizăm îngrijitorii de animale și de păsări“. Care este principala calitate a unui con­ducător pentru a fi iubit și ajutat de oameni, to­varășe președinte ? „Simplu , exemplul personal și grija față de acești oameni minunați“. In calitate de delegat ales de Conferința extraordinară a or­ganizației județene de partid, cu ce gînduri mer­geți la Conferința Națională a partidului ? „Am să mulțumesc tovarășului Nicolae Ceaușescu pen­tru cinstea ce ne-a făcut-o de a vizita satul Tă­taru și voi raporta că prețioasele indicații ce ni le-a dat au fost aplicate. Voi asigura forumul co­muniștilor că planul economic pe acest an va fi cu mult depășit și ne străduim să organizăm un com­plex modern de vaci, model pe județ”. Fruntașa de la tipografie (Urmare din pag. 1) de comportare în societate și în familie Organiza­ția de partid din care face parte, i-­a încredințat numeroase sarcini educative și a propus-o ca de­legat la Conferința extraordinară a organizației județene de partid. Acum, Stăncuța Enache se pregătește să parti­cipe ca delegat la Conferința Națională a partidu­lui din 19—21 iulie a.c. „La acest forum al comu­niștilor din România socialistă, colectivul între­prinderii poligrafice mi-a încredințat misiunea de a raporta conducerii superioare de partid și de stat că își vor respecta angajamentul asumat de a îndeplini planul anual înainte de termen și de a lupta pentru îndeplinirea planului cincinal in pa­tru ani și jumătate“. Iată, in fapt, gindurile fru­moase pe care le are Stăncuța Enache pentru Conferința Națională a partidului nostru. ZILE DE ÎNTRECERE PE OGOARE MECANIZATORI FRUNTAȘI RECOLTATUL GRIULUI In săptămina care a trecut s-a lucrat în toate unitățile agricole la recoltatul griului, executarea arăturilor și însămînțarea culturi­lor duble. Fără îndoială că ploile ce au căzut au stingherit în bună măsură activitatea la recoltat. Fa­ță de viteza zilnică planificată, normal ar fi fost ca pînă acum su­prafața de grîu de pe care s-a strîns recolta să fie mai mare de­ 100.000 hectare. Cauzele : începe­rea lucrului tîrziu, întreruperea activității la print pentru masa mecanizatorilor, apariția multor defecțiuni la combine, lipsa mij­loacelor­­ de transport și altele — au împiedicat buna desfășurare a muncii la recoltat. Prin urmare, se impune ca în această săptămână să se ia măsuri h­otărîtoare pentru strîngerea recoltei de grîu. Ieri dimineață griul a fost recol­tat în unitățile agricole de stat și cooperatiste pe suprafața de 63.000 hectare. Raportat la nivelul sarci­nilor de plan această suprafață re­prezintă 34 la sută în C.A.P. și 41 la sută în I.A.S. Se putea mai mult? O demonstrează din plin fruntașii. La I.A.S. Cernavodă, de pildă, suprafața de grîu recoltată reprezintă 63 la sută ; la Peștera, Agigea și Hirșova s-a recoltat mai bine de jumătate din suprafața cultivată cu griu. De asemenea, suprafețe mari au fost recoltate în cooperativele agricole din fazele de activitate ale consiliilor inter­­cooperatiste Castelu — 51 la sută, Topraisar — 48 la sută, Chirnogeni — 45 la sută, Negru Vodă — 42 la sută. Așadar, suind drept bază re­zultatele fruntașilor, considerăm că se putea începe în această săptă­­mină activitatea la recoltat la ni­velul întregului județ, cu jumătate din suprafața de grîu adunată. Dar...­ Cooperativele agricole de­servite de mecanizatorii de la Bă­­neasa, au strîns recolta de grîu de pe numai 20 la sută, cele din raza S.M.A. Sibioara pe 25 la sută, iar cele deservite de mecanizatorii de la Ostrov, Cogealac și Adamclisi pe mai puțin de 30 la sută. Ce se mai așteaptă ? Feste tot griul este ajuns la maturitate, putindu-se lucra din plin la recoltat. Va tre­bui să se lucreze mai bine la re­coltat, fiecare oră bună folosită la maximum. Pe măsură ce unele cooperative agricole, ferme și uni­tăți termină recoltatul, combinele să fie mutate în zonele în care au mai rămas suprafețe apreciabile. Timpul instabil cere mai multă or­ganizare, în vederea evitării pier­derilor de recoltă. Comandamentul județean a in­dicat în mod deosebit ca in cam­pania de vară să se acorde a­­ceeași atenție tuturor lucrărilor de sezon. Există in prezent pe cîmp mult grîu care nu-i transportat la locul de depozitare. O cauză prin­cipală care a generat această si­tuație o constituie nefolosirea ra­țională a mijloacelor de transport. La Vulturu, Dumbrăveni, 2 Mai, Lanurile și în alte cooperative a­­gricole, nu au sosit încă autoca­mioanele solicitate. De asemenea, la Vîlcele, zilele trecute două au­tocamioane, după ce au făcut cite un transport de griu la bază, au plecat și duse au fost. Aceasta în timp ce pe cîmp cooperativa are 300 tone de grîu. La fel s-au pe­trecut lucrurile la Cotu Văii. Cine răspunde de dirijarea mijloacelor de transport sosite din diverse ju­dețe ale țării ? O altă problemă deosebit de im­portantă este legată de eliberarea terenului, executarea arăturilor, însămînțarea culturilor duble. Au existat ore și chiar jumătăți de zile cind nu s-a putut lucra la re­coltatul griului. De ce oare nu au fost introduse in brazdă toate plu­gurile existente ? De ce nu se ară și în timpul nopții cu tractoarele disponibile ? Iată întrebări la care trebuie să ne răspundă de ur­gență organele agricole județene, in competența cărora intră activi­tatea din agricultură. Pe baza ex­perienței dobindite și a cercetărilor științifice s-a stabilit că, pentru obținerea unor producții mari de furaje și de boabe, culturile duble trebuie să fie însămințate pînă cel târziu la 10 iulie. Numai că ceea ce s-a stabilit pe hirtie nu concor­dă cu realitatea de pe teren. Șt. MIHAI DICU TOADER, C.A.P. Tătaru SIMION ION, C.A.P. Agigea ANGHEL ȘTEFAN, C.A.P. Tătaru t Pag. a 3-a in întrecere Angajamentul ferm al echipajului navei „Oltul“ Departe de patrie, navi­­gînd pe apele line, comuniștii Nicolae Boboc, comandant, și Florian Eftimie, secretar de partid, transmit pe calea un­delor angajamentul ferm al echipajului navei „Oltul“, un exemplu demn de urmat in întrecerea socialistă în cinstea Conferinței Naționale a parti­dului și a celei de a 25-a ani­versări a Republicii dintre e­­chipajele tuturor navelor flotei noastre maritime comerciale ; 0 Depășirea planului de transport al mărfurilor ; 0 îndeplinirea calitativă a planului de întreținere și ex­ploatare a navei ; 0 Executarea cu mijloace­le bordului a tuturor repara­țiilor ; 0 Folosirea rațională a materialelor de întreținere ; 0 Reducerea timpului de staționare a navei în porturi ; 0 Realizarea a 25.000 lei economii ; 0 Nici o abatere de la re­gulamentul serviciului, la bord. PÜNTHE AU NEVOIE DE APĂ, DE MULTĂ APĂ. Să le-o dăm la timp! Ne aflăm intr-o perioadă cind, atît culturile de porumb, floarea­­soarelui, lucernă, cit și plantații­le de vii și pomi au nevoie de foarte multă apă. Seceta excesivă din vara aceasta a dus ca la ora actuală să existe un mare deficit de apă în sol. Multe unități au înțeles acest lucru , din păcate al­tele mai puțin. Ne aflăm la coo­perativa agricolă de producție din comuna Nicolae Bălcescu. Trecem pe lângă lanurile întinse de po­rumb și floarea-soarelui deosebit de frumoase. Secretul ? Lucrările de întreținere au fost efectuate la timp, iar plantele au primit apă su­ficientă. „Suntem­ conștienți — ne spune președintele C.A.P., Nicolae NICA •— că plantele iau nevoie de multă apă și dacă o avem la dis­poziție de ce să nu le-o dăm. Iri­găm prin brazde, prin aspersiune, zi și noapte, cum putem mai bine să salvăm culturile de secetă“. Am remarcat la cooperatorii de aici grija ce o poartă pentru toate cul­turile pe care le au. Pentru 80 ha cu soia au repartizat 2 motopom­­pe care funcționează continuu. Grădina de legume este irigată ziua prin butii, iar noaptea prin aspersiune. Străbatem apoi o mare suprafa­ță din terenul C.A.P. Cuza Vodă. Și aici întîlnim aceeași preocupa­re, toate motopompele funcționau din plin. In faza de activitate a I.A.S. Medgidia, unitate care, prin excelență are un caracter hortivi­­ticol, la ferma nr. 12 condusă de inginerul Benone LUCA­N­ întâl­nim pe inginerul șef al întreprin­derii, tovarășul Victor ZGLOBIU. Ambii erau supărați că în această perioadă, cind plantațiile de pier­sic au mare nevoie de apă, de mai bine de o săptămina nu se irigă... din lipsa acesteia. „Am anunțat factorii de răspundere din aceas­tă zonă că nu avem apă. Am pri­mit promisiuni că vor fi luate mă­suri dar, practic, nu s-a rezolvat mai nimic“, ne relatează la«­ri­tul Zglobiu. Cum e posibil nn» ca asta ? La cooperativa agricolă de producție din satul Bărăganu in­­tilnim un aspect contrariu : cana­lele sint pline cu apă, insă multă din ea, de care este atâta nevoie, nu ajunge la rădăcina plantelor. Explicația o aflăm imediat, în a­­ceastă cooperativă nu funcționea­ză nici jumătate din motopompele existente. „Nu avem motopom­­piști“, se scuză ing. Stancu LAM­­BEANU. Această „justificare“ am auzit-o și la C.A.P. Cumpăna, Va­lea Seacă, Poarta Albă etc. O cauză că în multe unități nu se irigă permanent, o constituie și faptul că unii lucrători ai T.C.I.F. acționează cu întirziere pentru re­medierea defecțiunilor survenite în sist­ele de irigații aflate în peri­oada de garanție. In sistemul de irigații Bărăganu, de exemplu, e­­chipei condusă de ing. Traian HA­BET de la T.C.I.F. i-au trebuit cite­­va luni de zile să Înlăture o de­fecțiune de pe can­alul C.D. 1-7, care deservește în principal C.A.P. Osmancea. Pe un alt canal — C.D. 1-4 —, tot din zona Osmancea, nu a curs apă o săptămina, întrucât atît timp i-a trebuit respectivei echipe să ridice un jgheab, iar la I.A.S. Topraisar, pe canalul C.D. 1-4 pentru o asemenea operație a fost nevoie de 5 zile. Cu întîrzie­­re la inlăturarea defecțiunilor ac­ționează și lucrătorii I.F.A. Con­stanța, care au executat stația de punere sub presiune Cobadin. La desele defecțiuni privind căderile de jgheaburi, o parte din vină o poartă și lucrătorii din sistemele de irigații care nu execută opera­tiv etanșeitatea îmbinărilor la jgheaburi. Iată car câteva din aspectele esențiale ce se ridică in prezent in sistemele de irigații. De un lu­cru însă trebuie să se țină sea­mă : plantele au nevoie de apă, de ci­ mai multă apă. Să le-o dăm la timp. Ion ION

Next