Dobrogea Nouă, octombrie 1972 (Anul 25, nr. 7501-7526)

1972-10-07 / nr. 7506

Pag. a 2-a ^KC|n DECEMBRIE 1g47.13?2 DEPĂȘIRI VALUTARE LA PLANUL DE EXPORT Producția pentru export de­fine în cadrul activității Fa­bricii de celuloză și hirtie Pa­ris O­ pondere însemnată. Lu­nă de lună, sute de tone de hirtie, de diverse sortimente, sunt livrate pe piețele exter­ne, la diverși beneficiari. De aceea, grija pentru calitate, pentru respectarea întocmai a caracteristicilor tehnice ale producției reprezintă o preo­cupare a fiecărui muncitor, maistru, inginer. Aceasta permis ca, pînă în prezent, să a se realizeze ]n acest impor­tant capitol al planului o de­pășire față de prevederi în valoare de aproximativ 300.900 lei valută. Se materializează o Inițiativă Sfeclă furajeră, pe terenuri altădată nefolosite In primi­ra acestui an condu­­cerea trustului I.A.S. a indicat să se cultive sfeclă furajeră peste tot, pe toate terenurile, indiferent de mărimea lor, altădată defolosite. Oamenii din­ unități s-au confor­mat. sub­­urți și livezi, pe lingă șanțuri și drumuri, in diverse spa­ții libere din cadrul fermelor, altă­dată nefolosite la nimic, s-a culti­vat Sfeclă furajeră. Acum se cu­leg roadele. La I.A.S. Mangalia S-AU recoltat exemplare de sfeclă furajeră de 15—17 kg fiecare. Este edificator faptul că la fermele a­­cestei unități, din curțile și spațiile litiere cultivate în primăvară ca urmare a aplicării acestei inițiati­­ve­ s-au obținut peste 16.000 tone de sfeclă furajeră, producția me­die fiind de 350 tone la hectar. In cadrul tuturor unităților trustului au fost însă ființate în acest fel 339 hectare — terenuri existente in spațiile libere, nefolosite până a­­tunci. Dacă înmulțim această su­prafață cu producția medie de sfe­clă furajeră realizată la hectar, oricine își poate da seama ce sursă inepuizabilă de furajare constituie această Inițiativă. Și dacă trustul I.A.S. Constanța va asigura în a­­ceastă toamnă, după cum ne pre­ciza Inginerul Marin Tudoran, di­rectorul trustului, 200.000 tone din cele 600.000 tone ce vor fi realiza­te la nivel de țară, pe Departa­mentul I.A.S., fără îndoială că contribuție substanțială va avea lo o aceasta și roadele nebănuit de bo­gate ale inițiativei lansate in pri­măvară. G. KAZALI ,1'ji , * ' • ■' ■ I I în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Re­DEVIZA MARII ÎNTRECERI „MAI IUTE, MAI BINE, MAI IEFTIN“ TRIMESTRUL IV — perioadă de maximă intensificare a activității industriale (Urmare din pag. I) ce, mobilă în valoare de 2.114.000 lei, 38 tone celuloză, 41 tone hir­tie și 61 tone hârtie înnobilată 41.500 mp țesături groase și tip lină, precum și piese de schimb, utilaje, minereuri, specialități de panificație, ulei, bere și alte pro­duse. Din exemplificările făcute mai sus reiese că se mențin pe lo­curi fruntașe in întrecere colec­tivele de muncă din acele între­prinderi în care au apărut nume­roase și valoroase inițiative me­nite să contribuie la perfecționa­rea organizării producției, la ri­dicarea eficienței muncii din fie­care secție sau atelier, în acest context, ținînd seama de necesi­tatea îmbunătățirii permanente a tuturor laturilor activității econo­mice, trebuie remarcat și faptul că unele întreprinderi nu se si­tuează încă la nivelul superior de eficiență pe care il impun sar­cinile stabilite de Conferința Na­­țională a partidului pentru ridi­carea pe o treaptă tot mai înaltă a activității de producție. De e­­xemplu, U.S.A.S. Năvodari, Fa­brica de ciment Medgidia, unele unități de industrie locală etc., în­registrează restanțe la planul fi­zic și valoric de producție lip­sind economia națională de can­tități destul de însemnate de pro­duse. Desigur, se pot invoca in aceste situații o serie de cauze o­­biective, dar nu pot fi trecute cu vederea numeroase deficiențe de natură organizatorică, ce se mai fac simțite în activitatea între­prinderilor respective. Și în ulti­ma vreme s-au înregistrat dese întreruperi in funcționarea utila­jelor, datorate fie alimentării ne­corespunzătoare cu energie elec­trică, fie iu și mai mare măsură defectării acestora, ca urmare a exploatării și întreținerii lor ne­glijente, a reviziilor și reparații­lor de proastă calitate. In unele cazuri, aprovizionarea tehnico­­m­aterială, asigurarea materiilor prime și materialelor necesare producției a lăsat de dorit, ceea ce s-a reflectat in defecțiunile or­ganizatorice ivite in unitățile in cauză. Fiecare zi care ne apropie de sfirșitul anului e din ce in ce, mai prețioasă fiindcă ea înseam­nă pe ansamblul județului pro­ducții de multe milioane lei. Or­ganele și organizațiile de partid, comitetele oamenilor muncii din întreprinderi trebuie să acționeze cu toată competența și hotărirea pentru asigurarea condițiilor ne­cesare bunei desfășurări a pro­ducției și a muncii. Se știe ce în­seamnă un procent in plus la pro­ductivitatea munci pentru indus­tria județului, ce înseamnă re­ducerea cu 1 la sută a consumu­rilor specifice de materii prime și materiale, ce se poate realiza intr-o singură întreprindere prin eliminarea absențelor nemotivate și a învoirilor, prin ridicarea in­dicelui de utilizare a mașinilor, prin ridicarea coeficientului de schimburi, prin folosirea inte­grală a timpului de muncă. Nu e nevoie de investiții suplimenta­re pentru a se folosi mai bine dotarea tehnică din fiecare uni­tate, ci numai de un plus de ini­țiativă, de organizare și discipli­nă, astfel ca fiecare om, de director și până la ultimul ace­la­nic, să-și aducă întregul aport, să-și valorifice pe deplin capaci­tatea de muncă și de creație in slujba îndeplinirii exemplare sarcinilor economice și a angaja­a­mentelor. Trebuie înfăptuite de urgență și integral măsurile silite de adunările generale sau­ale oamenilor muncii, in scopul mai bunei desfășurări a procesului de producție. Cincinalul înainte de termen, in patru ani și jumătate și chiar mai devreme înseamnă un ritm tot mai alert al activității pro­­ductiv-economice , nn intrecerea cu timpul, nu trebuie pierdută nici o oră, nici un minut. O ase­menea activitate este eficientă numai dacă se urmărește perse­verent îmbunătățirea tuturor la­turilor sale calitative, dacă efor­turile sunt îndreptate, nu numai spre a produce mai mult, ci și m­ai bine și mai ieftin, a pune la dispoziția economiei naționale bunuri materiale de care aceas­ta are nevoie și a realiza aceste produse la un nivel calitativ care să se facă tot m­ai competitive pe piața externă, încheind cu succes deplin ac­tivitatea din 19*2 asigurăm un punct de plecare solid pentru a­­nul viitor , fiindcă este știut că ciclurile de producție sunt conti­nue și o bună parte din munca depusă in aceste ultime luni ale anului în curs își va găsi mate­rializarea și va fi valorificată in prima parte a lui 1973. De altfel, amplele acțiuni de analizare identificare a resurselor, măsuri­și­le care se inițiază sunt menite să contribuie și la rezolvarea pro­blemelor activității economice cu­rente, ca o premisă a continuei perfecționări a acesteia, in con­cordanță cu cerințele superioa­re ale eficienței producției și muncii. Rezultatele obținute de colecti­vele de muncă din industria ju­dețului atestă că ele dispun de posibilități mult mai mari pen­tru ca, intensificîndu-și eforturile și organizind activitatea pe coor­donate superioare, să îmbogățeas­că la sfirșitul lui 1972 bilanțul realizărilor, să-și îndeplinească cu cinste angajamentele asuma­te in întrecerea socialistă închi­nată celei de-a 25-a aniversări a Republicii noastre. o înalta îndatorire patriotică (Urmare din pag. 1) degradați de ploi. Urmînd exemplul comuniștilor și deputaților, al frun­tașilor de pe ogoare, lucrătorii o­­goarrelor simt chemați să participe cu însuflețire la recoltatul cartofilor Și transportul lor in locuri adăpostite. In acest fel ei vor îndeplini o înal­tă îndatorire patriotică privind a­­provizionarea pe perioada de iar­nă a populației județului cu aceste produse, toți locuitorii satelor, elevii, tinere­tul, militarii, un număr tot mai mare de oameni ai muncii de la o­­rașe. Acest lucru se impune cu atit mai mult dacă ținem seama de fap­tul că peste 70 la sută din supra­fețele însămințate cu porumb sunt incă nerecoltate. Să facem din fiecare zi nefavo­rabilă o zi a succesului nostru deplin la strângerea și înmagazina­­rea recoltei de porumb. Să facem orice este posibil pentru a aduna i­­mediat tot porumbul de pe cîmp, în pericol de a se deprecia. La recoltatul și însilozatul furajelor — o organizare temeinică a muncii Aplicind indicațiile Comitetului județean de partid, unitățile agricole din județul nostru au însămi în lar, mari suprafețe de teren cu porumb în cultură dublă. O parte din el s-a recoltat și însilozat, dar, circa 11.000 de hectare cu porumb cultură dub­lă — un prețios furaj pentru peri­oada de iarnă — se mai află încă pe cîmp. Ar fi o mare pierdere ca aceste nutrețuri valoroase, pentru care s-a depus muncă, să se piardă din cauza ploilor, a brumelor care vor cădea. Așa cum au­ dovedit și cu alte prilejuri că știu să prețuiască mun­ca, țăranii cooperatori, toți lucrătorii ogoarelor sunt chemați să organize­ze activitatea pentru recoltatul tu­turor furajelor, pentru însilozarea lor în cele mai bune condiții. Este necesar să se amenajeze la capătul locului silozuri la suprafață, să se depoziteze bine întreaga cantitate de nutrețuri, așa nicit să se asigure din abundență hrana animalelor pe timp de iarnă. întreaga recoltă de porumb să fie strinsă și înmagazinată urgent! Consiliul județean al Frontului Unității Socialiste apreciază că a­­vem o recoltă bună de porumb dacă aceasta va fi strinsă in bune condi­ții, evitîndu-se risipa. lucrare sunt chemați să La această participe Cu toate forțele la însămînțatul griului! Avem de semănat în această toamnă aproape 170.000 ha cu grîu. Indiferent de evoluția timpului, Consiliul județean al Frontului U­­nității Socialiste îndeamnă pe toți lucrătorii ogoarelor să treacă cu toa­te forțele la semănatul griului, lu­crare care să se încheie cu­ mai re­­pede și în condiții agrotehnice su­perioare. Specialiștii, mecanizatorii din I.A.S. și S.M.A., conducătorii de u­­nități, avind în vedere condițiile deosebite din această toamnă, au datoria de a organiza temeinic mun­ca — noaptea la pregătitul terenu­lui, iar ziua la însămînțat — de a ieși la lucru pe toate terenurile mai zvritate, de a colabora cu cercetă­torii în vederea stabilirii cantități­lor de sămință și a adincimii opti­me de insămințat. Este datoria organelor și organi­zațiilor de partid, a consiliilor popu­lare, a organelor agricole, a tuturor organizațiilor Frontului Unității So­cialiste de a se preocupa zi de zi de problema însămințării griului, ur­mărind realizarea tuturor suprafe­țelor prevăzute a se cultiva cu ce­reale de toamnă. Campania agricolă din această toamnă, volumul mare de lucrări, condițiile grele cer eforturi susți­nute, o participare in masă, o or­ganizare temeinică a muncii. Suc­cesul muncii din această etapă de­pinde de noi toți, de felul cum va acționa fiecare la locurile de muncă pentru traducerea în viață a indi­cațiilor partidului nostru. Să ne mo­bilizăm toate forțele, întreaga ca­pacitate de muncă și organizatorică pentru a putea raporta că nici plo­ile, nici vîntul nu pot stăvili entu­ziasmul, hărnicia, hotărirea oame­nilor muncii din județul Constanța de a cîștiga marea bătălie a toam­nei, de a înfăptui neabătut sarci­nile trasate de Congresul al X-lea și Conferința Națională a partidului. DOBROGEA NOUA nr. 7506 INIȚIATIVA -trăsătură dominantă a perfecționării activității comuniștilor (Urmare din pag. 1) absențelor nemotivate și întârzieri­lor. Hie Dima susținea că secția fiind lipsită de un anumit număr de muncitori calificați, aceasta s-a răsfrânt negativ în munca de fieca­re zi. Apoi, pe bună dreptate, cerut ca planul de beneficii să fie­­ defalcat pe secții. Gheorghe Ignat și Constantin Moise au recoman­dat inginerului G. Basarab și mai­strului Ilie Dima să nu confunde exigența cu duritatea, să fie mai apropiați de oameni, să ia măsuri pentru repararea cărucioarelor de transport, aprovizionarea cu piese de schimb, iar serviciul mecanicu­lui șef să verifie motoarele electri­ce, care uneori demarează in de­trimentul calității firului. Deși biroul a muncit bine, totuși a fost înlocuit cu forțe noi. De ce ? Cei 26 de comuniști au ajuns la concluzia că fiecare dintre ei tre­buie să învețe conducerea muncii de partid. Prin acest sistem de ro­tație, recomandat și in documente­le de partid, li s-a acordat încre­derea de a face parte din noul bi­rou comuniștilor : Paraschiva Gri­­gore, Dumitru Borcan și Ioana Ce­­reanu. Adunarea s-a încheiat cu lansa­rea unei noi inițiative : „Schimbul „C“ — schimb de onoare pe între­prindere“. IP­ M­ C- Sa îndeplinim sarcinile de plan pe 1972 la nivelul anului 1973 Reputația constructorilor de I.P.M.C. este bine cunoscută în ju­lu­dețul nostru. „Cu ani in urmă, spunea Carol Kontz, secretarul co­mitetului de partid, în aceste lo­curi era un cîmp, iar acum uria­șele noastre hale ne incintă“. In fruntea harnicilor lucrători de la I.P.M.C. sunt cei de la secția intii. De fapt, tocmai organizația de partid de la această secție a lansat inițiativa : „Să îndeplinim sarcinile de plan pe 1972 la nive­lul celor din 1973“. Darea de seamă, analitică și pro­fundă, a reflectat fidel activitatea organizației de partid, din care se desprinde elocvent creșterea rolu­lui ei de conducător in întreaga viață a secției, ca și stilul de mun­că eficient al biroului, format din comuniștii Tudor Putină, Paraschiv și Gheorghe Bolea. Tudor In acord cu conținutul ei, membrii de partid care au luat cuvîntul au subliniat importantele succese do­bândite, dar și lipsurile manifesta­­­­te, propunind măsuri corespunză­toare pentru lichidarea lor, in ve­derea creării condițiilor optime pentru pregătirea condițiilor nece­­­­sare în vederea îndeplinirii planu­lui pe 1973. Planul economic pe 9 luni a fost realizat în proporție de 105 la su­tă. Elementele din beton armat și precombinat au fost de cea mai bună calitate, fără nici un fel de rebut. Comuniștii Ion Iancu, Vasi­le Iordan, Mihai Romanov, Tudor Paraschiv, Florea Stănilă și alții au făcut numeroase inovații în procesul de producție. La adunări­le de partid și la învățămîntul de partid a fost o frecvență de 100 la sută, iar spiritul de combativitate revoluționară a caracterizat întrea­ga muncă politico-educativă etc. Comuniștii au criticat cu severi­tate lipsa de ciment și de aburi in anumite cazuri, cauze ale nefolo­­sirii întregii capacități de produc­ție ; risipa de beton pe liniile de fabricație și a unor materiale ; fo­losirea ciocanelor la decofrarea produselor care deteriorează matri­țele și dăunează calității produse­lor, ca și absențele nemotivate ale unor membri de partid. Pentru vii­tor, s-a recomandat noului birou să aibă în vedere intensificarea ac­tivității de primire în partid, tra­sarea de sarcini concrete fiecărui comunist, îndrumarea mai atentă a organizației de tineret și ridicarea calificării profesionale a muncito­rilor, apoi comuniștii au mai rea­firmat încă o dată angajamentul lor solemn : „îndeplinirea cantita­tivă și calitativă a cincinalului in patru ani și jumătate“. CINEMA CONSTANȚA MANIA GRANDORII — „Re­publica“ (orele : 9 — 11,15 — I 13,30 — 16,30 — 18,45 — 21) ; SAP­TAMINA NEBUNILOR — „Popu­­lar" (orele : 10 — 12 — 14 — 16 — I 18,45 — 20,30) ; NEVĂZUT, NE­­­­CUNOSCUT — „Progresul“ (ore­le : 9 — 11 — 13 — 15 —17 — 19 — 21) ; O FLOARE ȘI DOI GRA­­DINARI — 2 serii — „23 August" (orele : 11 — 14 — 17 — 20) . E­­VADARE DIN PLANETA MAI­­MUȚELOR — „Tineretului" (ore­le : 14 — 16 — 18 — 20,15). LITORAL MICUL SCALDATOR — Man­galia ; ATUNCI I-AM CONDAM­NAT PE TOȚI LA MOARTE — Techirghiol ; STEAUA SUDULUI — Eforie Sud. TELEVIZIUNE 9,00 : Deschiderea emisiunii. Te­lex . 9,05 : Biblioteca pentru toți ; 9,50 : De vorbă cu gospodinele ; 10,05 : Teleenciclopedia; 10,50: An­ cheta TV : „Un pahar în plus" ; 11,30 : „V-am rezervat un loc" — emisiune de divertisment ; 12,30 : Telejurnal ; 16,30 : Deschiderea e­­misiunii de după-amiază ; 18,15 : Ritm, tinerețe, dans ; 19,00 : Ora­șul de argint. Reportaj despre Dresda ; 19,10 : Publicitate ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal. — In cinstea aniversării Republi­cii — cronica marii întreceri ; 20,00 : Avanpremieră ; 20,15 : Te­leenciclopedia ; 21,00 : Film serial: Manmix. „Răsplata" ; 21,45 : Caru­selul notelor — emisiune muzical­­distractivă realizată de Televiziu­nea din R.D. Germană ; 22,20 : „La 1.000 metri peste... Salle“ ; 22,40 : Telejurnal; 22,50: Săptămina spor­tivă ; 23,20 : „Dragi mi-s cîntecele mele“. Romanțe și muzică distrac­tivă. M­UZEE MUZEUL DE ARTA din Con­stanța — Colecția de sculptură Ion Jalea și Arta populară — deschis zilnic între orele 9 — 21. MUZEUL DE ARHEOLOGIE — deschis, zilnic, între orele 10—18. Luni, Închis. EDIFICIUL ROMAN CU MO­ZAIC din Constanța, Piața Ovi­­diu nr. 1 — deschis zilnic intre orele 10—18. Luni, închis. EXPOZIȚIA DE CURIOZITĂȚI „MERCURIUS" (aflată la Edifi­ciul roman cu mozaic), deschisă zilnic, Intre orele 10—18. Luni, în­chis. PLANETARIUL (piața Soveja) deschis zilnic intre orele 9,00 — 16,00. Luni, închis. MUZEUL MANGALIA - zilnic,­­ intre orele 9,00—17,00. Luni, închis. ■ CETATEA HISTRIA — zilnic ■ între orele 9—17. Luni, închis. MONUMENTUL ȘI CETATEA g ADAMCLISI — zilnic intre orele 9—17. Luni, închis. V­REMEA Pentru următoarele trei zile, vreme schimbătoare, cu cerul mai mult noros. Vîntul va sufla potri­­i­vii din sectorul estic. Temperatu­ra aerului, staționară la început, apoi în creștere, va fi cuprinsă­­ noaptea intre 1 și 10 grade, iar­­ ziua între 13 și 18 grade. Marea­­ agitată. Ceață dimineața. i­­c. L Autoexigență, autoperfecționare, autocontrol in viața și munca comuniștilor constructori Printre primele organizații de partid de la T.C.L., care au pre­luat inițiativa navaliștilor de trăi și munci în chip comunist, a­u fost organizația de partid de la A­­telierul de confecții al Grupului 3 instalații. Recent, cei 43 de comuniști au făcut dovada aprecierilor pozitive la adresa lor și în adunarea gene­rală pentru dări de seamă și ale­geri. La început, folosind chiar și acest prilej, au primit in rândurile membrilor de partid pe utecistul lăcătuș Dumitru Butnaru, fruntaș în producție, încă un exemplu con­vingător că în activitatea biroului munca de primiri în partid a celor mai buni dintre cei mai buni a ocupat un loc central. Darea de seamă, prezentată de secretarul organizației de bază, Gheorghe Rizea, ca și dezbaterile au reliefat că fiecare comunist este ferm hotărât să lupte pentru înde­plinirea planului cincinal în patru ani și jumătate. Ba, mai mult, șe­ful Atelierului confecții, comunis­tul Ilie Dragomir, afirma în adu­nare că „voinicii noștri" (după cum obișnuiește el să-i numească pe toți muncitorii de care răspun­de) toți sunt convinși că acest an­gajament va fi îndeplinit cu suc-De remarcat este faptul că s-au depus eforturi pentru organizarea și desfășurarea în bune condițiuni a muncii politico-educative și a cursurilor profesionale, ceea ce a contribuit mult la întrecerea so­cialistă să se concretizeze în fapte dintre cele mai alese : pe cele 9 luni volumul producției s-a reali­zat în proporție de 206,54 la sută , productivitatea muncii a crescut la 125,61 la sută, s-a redus substan­țial consumul de metal, ca și ter­menul de execuție al unor obiec­tive, ca de pildă la hotelurile din Eforie Nord, locuințele construite și lucrările de la I.M.U.M. In această perioadă au existat preocupări intense pentru intro­ducerea noului in procesul de pro­ducție, evidențiindu-se comuniș­tii : Ion Stanciu, autorul unui cir­cuit necesar pentru tăierea țevilor P.V.C. , Ion Silvestru, constructo­rul unui polizor de mare capaci­tate etc. Apoi, la acestea se adaugă unele inovații colective, mai pe echipe : un apcant, o mașină de îndreptat tablă și o presă de 10 to­ne cu excentric, toate acestea în sprijinul chemării : „Mai mult, mai repede, mai bine". Sigur, deși nu este normal, dar și aici s-au manifestat unele nea­junsuri, ceea ce a făcut ca in 9 luni să se adune 1.600 ore-om în­voiri. Impresionează mult atenția acor­dată și folosirii tuturor mijloace­lor muncii politico-educative. Pe panoul de onoare strălucesc tretele a 7 echipe de fruntași, por­ta panoul tehnico-economic sunt ținu­te la zi noile cunoștințe tehnico­­științifice în construcții, gazeta „Inovatorul“ este încărcată cu nu­mele ceilor ce promovează noul în producție, gazeta „Constructorul“ publică articole de actualitate, a­­vînd un conținut interesant, iar gazeta satirică „Urzica“ atacă fron­tal minusurile in comportamentele unor constructori. Cu certitudine se poate spune că în această organizație de partid, a cărei ultimă adunare a adoptat o hotărâre bogată în idei noi și propu­neri valoroase, dintre care men­ționăm „Autoexigență, autoperfec­ționare și combativității autocontrol“, spiritul revoluționare do­mină viața și munca comuniștilor. 1

Next