Dobrogea Nouă, noiembrie 1972 (Anul 25, nr. 7527-7552)

1972-11-01 / nr. 7527

Q ÎNDATORIRE PATRIOTICA A FIECĂRUI OM AL MUNCII PRODUCȚIE CÎT MAI MARE CU CHELTUIELI CÎT MAI MICI Folosirea rațională a materiilor prime și materialelor, grija pentru reducerea continuă a consumurilor specifice, spiritul de răspundere ca mijloc eficace de ieftinire a producției, de ridi­carea eficienței acesteia, exprimat prin căutări novatoare pen­tru perfecționarea tehnologiilor — iată citeva din principalele direcții spre care se canalizează eforturile colectivelor de mun­că din industrie, ca și din alte sectoare economice, astfel ca tra­ducerea in viață a angajamentului de onoare privind realizarea cincinalului înainte de termen să însemne atît importante acu­mulări cantitative la patrimoniul economiei naționale, cit și o ne­încetată perfecționare a laturilor calitative ale activității pro­­ductiv-economice, a efectelor financiare ale acesteia, să permită ca fiecare leu ce se cheltuiește din avuția țării să-și justifice in­tegral rentabilitatea. tică îndeplinind indicațiile de deosebită valoare teoretică și prac­cuprinse în Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința Națională a partidului, oamenii mun­cii din unitățile economice sunt conștienți că, printr-o perma­nentă preocupare de a descoperi și valorifica noi rezerve de ief­tinire a producției, noi surse de readucere în circuitul productiv a oricăror cantități de metal, lemn, ciment și alte materii pri­me și materiale rezultate din diverse procese tehnologice sau rămase în afara acestora, noi posibilități de reducere a norme­lor de consum stabilite în concordanță cu condițiile tehnologice îmbunătățite și cu progresul tehnic, dau dovadă de înalt patrio­tism, de înaintată conștiință muncitorească, de responsabilitate partinică, așa cum ne cere partidul fiecăruia dintre noi. Iar bi­lanțurile ce se încheie în întreprinderi, în secții, în ateliere și din care rezultă economii materiale tot mai mari, costuri tot mai scăzute ale producției atestă, nu numai ce s-a realizat, ci mai cu seamă care sunt dimensiunile reale ale rezervelor de care dispun colectivele de muncă și in acest domeniu al acti­vității lor. La I. P.M. C. Sutele de tone de metal și ciment economisite se regăsesc în miile de metri cubi de betoane prefabricate peste plan­ teri, în ultima zi a lui octombrie, u­n astfel de bilanț a început să se prefigureze la întreprinderea de prefabricate și materiale de con­strucții. După cum se știe, colecti­vul de aici s-a angajat ca, în cin­stea celei de a 25-a aniversări a proclamării Republicii, să atingă in acest an nivelul de producție prevăzut pentru 1973 , adică, un plus de 15.000 tone prefabricate din beton față de planul anual. „Cu două luni de zile înainte de înche­ierea anului — ne spune tovarășul Carol KONCZ, secretarul comitetu­lui de partid de aici — am atins o producție suplimentară de aproa­pe­­ 12.000 mc de prefabricate. Cu toate că, în ultima vreme, ne-am înfruntat cu condițiile climateri­ce nefavorabile și cu o serie de greutăți obiective, prin măsurile lu­ate, pina la sfîrșitul anului a­­vem certitudinea că ne vom de­păși acest angajament...“. Dar, ceea ce trebuie subliniat cu deo­sebire este faptul că, la o bună parte din producția suplimentară realizată, s-a folosit metalul eco­nomisit de diverse căi de către e­­chipele de florari-betoniști, meca­nici betoniști, de toți muncitorii întreprinderii. Ne confirmă acest fapt tovarășul Mihai BOICENCO, inginerul șef al secției de confec­ții și armături metalice : „Deși nu putem vorbi încă de rezultate de­finitive după cea de a 10-a lună a anului, aș spune totuși că, pînă acum, s-au economisit aproximativ 25 tone de oțeluri speciale prin refolosirea unor resturi de armă­turi de la stîlpii de electricitate și a toroanelor de la fabricarea che­­soanelor cu deschidere de 12 și 18 m, la confecționarea a circa 400.000 de dale. De asemenea, „capete" de oțel normal au fost refolosite la e­­xcrutarea cofrajelor pentru che­­soanele C­2. In „contul“ secției, am mai înregistrat, pînă acum, și alte 20 tone de laminate, economi­site prin trasarea rațională­­ a ta­blelor, sau prin utilizarea deșeuri­lor la confecționarea plăcuțelor îngropate în beton, sau a capetelor de profile la diverse confecții etc.“. Iar șeful de brigadă Ion JIVOIU ne precizează că, printr-o atentă urmărire a tehnologiei, prin colec­tarea oricărei cantități de metal, fie ea cu­ de mică, pentru a fi va­lorificată cînd e nevoie, fierarii be­toniști pe care îi conduce reușesc să economisească, în fiecare lună, in medie 2,5 tone de oțel. Cu me­tal economisit lucrează, de ase­menea, și brigăzile conduse de Ia­ni Cristache și Gheorghe Solfin­­der, tot de la „armături“, iar de la atelierul de laminate se evidenția­ză, prin importante economii făcu­te, echipele lui Apostol Moraru și Mihai Jivoiu. De altfel, preocuparea este ge­nerală, aici, la I.F.M.C., în ceea ce privește folosirea superioară a ma­teriilor prime. Mecanicii Mihalache Șerbu și Ion Soare sunt recunos­cuți pentru grija lor pentru res­pectarea tehnologiei de tensionare, ev­itind ruperea cablurilor de oțel la betoanele precomprimate, pen­tru tăierea cu atenție a capetelor de toroane și colectarea acestora, în vederea utilizării lor ulterioare. Prin produsele de bună calitate și evitarea oricăror rebuturi de prefa­bricate, la acțiunea de economisire a materiilor prime și materialelor­­ își aduc contribuția și betoniștii din echipa lui Eugen Popa de la secția I, Gheorghe Pană de la li­nia nr. 11, care toarnă panouri mari industriale, Teodor Bălașa de la secția a III-a, care realizează zilnic peste plan câte un metru cub de prefabricate și atîți alți oameni, buni meseriași, care lucrează la I.P.M.C. ...Cum e și firesc, prezentul este organic legat de perspectivă ; în aceste ultime luni ale lui 1972, se pun și bazele producției din anul următor. Reținînd din discuția cu secretarul comitetului de partid că, la apropiata conferință de da­re de seamă și alegeri a organiza­ției P.C.R. a întreprinderii, va fi supus dezbaterii plenare și anga­jamentul colectivului de la I.P.M.C. ca, în anul viitor, să se atingă ni­velul de producție planificat pen­tru 1974, ne-am continuat investi­(Continuare în pag. a II-a) FRUNTAȘI ÎN ECONOMISIREA MATERIALELOR CRISTACHE­­ ANE. fierar betonist PANA gheorghe. șef brigadă TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUșESCU A PRIMIT PE TOVARĂȘUL CARLOS RAFAEL RODRIGUEZ RODRIGUEZ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste Românită, a primit, la 31 octombrie, pe tovarășul Carlos Rafael Rodri­guez Rodriguez, membru al Secre­tariatului C.C. al P.C. din Cuba și ministru al Guvernului Revoluțio­nar al Republicii Cuba, președintele părții cubaneze în Comisia mixtă de colaborare economică și tehnico-ști­­ințifică. La primire a participat tovarășul Gheorghe Rădulescu, membru Comitetului Executiv, al Prezidiu­al­lui Permanent al C.C. al P.C.R., vi­cepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, președintele părții române în Comisia mixtă de colaborare eco­nomică și tehnico-științifică. A fost de față Nicolas Rodriguez Astiazarain, ambasadorul Republicii Cuba la București. Oaspetele a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un călduros me­saj de salut din partea tovarășilor Fidel Castro, Osvaldo Dorticos, Raul Castro Ruz, evocînd momentul de­osebit pe care l-a reprezentat vizita primului secretar al C.C. al P.C. din Cuba în România pentru continua dezvoltare a relațiilor de prietenie dintre cele două țări și partide. Mulțumind, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat tovarășului Fi­del Castro, prim-secretar al C.C. al P.C. din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluționar, celorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat, cele mai bune urări, o dată cu convingerea că relațiile de prietenie și colaborare dintre țările și partidele noastre vor cunoaște, în continuare, un curs ascendent. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost reliefate rezultatele bune obținute în înfăp­tuirea înțelegerilor convenite cu pri­lejul întâlnirii dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări, subliniindu-se că în acest con­text se înscrie și noua convenție de cooperare economică încheiată marți între România și Cuba. A fost e­­vidențiată dorința comună de a in­tensifica pe mai departe raporturile bilaterale de colaborare și coopera­re pe multiple planuri, in interesul popoarelor român și cubanez, al construcției socialismului în cele două țări. Au fost discutate, de asemenea, unele probleme actuale ale vieții internaționale, consemnîndu-se cu satisfacție cursul pozitiv, ascendent, înregistrat în direcția dezvoltării cli­matului de pace și securitate în lu­me. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. S-a încheiat un obiectiv în portul nou Constructorii șantierului con­­stănțean al Întreprinderii de con­strucții industriale și au terminat un avans petrolifere față de plan legăturile de deviere a con­ductelor petrolifere din zona por­tului nou. Prin această nouă realizare , ne spunea șeful șan­tierului, ing. Dumitru Cilibia — constructorii șantierului constăn­­țean sunt în avans față de planul calendaristic. La această frumoa­să realizare o contribuție însem­nată și-au adus-o șeful de lot, Ni­colae Lupu, maistrul Ion Gîndac, și șeful de echipă Gheorghe To­­pală. Lucrările au intrat în stadiul finisării Indiscutabil, unul din punctele de atracție ale stațiunii Mamaia în perioada sezonului rece îl va constitui bazinul nautic din ca­drul complexului turistic „Parc“. Aici, constructorii au intrat în stadiul lucrărilor de finisare pr~­mind ca pină la sfîrșitul­ acestui an întreaga construcție (bazinul olimpic acoperit și anexele aces­tuia) să se încheie. Prin intrarea în exploatare a acestui nou punct turistic stațiunea Mamaia va be­neficia ca și stațiunea Neptun de un modern bazin nautic. De la Cabinetul județean de partid Joi, 2 noiembrie 1972, ora 17.00, are loc instruirea propa­­gandiștilor de partid din mu­nicipiul Constanța, după cum urmează : STATUT ȘI PRINCIPIILE MUNCII DE PARTID (Sala Costache Burcă nr. 2) , EDU­CAȚIE MORAL-CETAȚE­­NEASCA ȘI MATERIALIST­­ȘTIINȚIFICA (Sala Consiliului popular municipali) ; STUDIE­­REA PROBLEMELOR ECO­NOMICE (Casa armatei) ; IS­TORIE (Cabinet, sala nr. 48) ; FĂURIREA SOCIETĂȚII SO­CIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE (Club D.N.M.) ; CONFERINȚE (Cabinet, sala nr. 69). DECLARAȚIA­­ Agenției Române de Presa Agenția Română de Presă „A­­gerpres“ este împuternicită să de­clare : Opinia publică din țara noastră a luat cunoștință cu profundă sa­tisfacție de evoluția convorbirilor în legătură cu reglementarea paș­nică a problemei vietnameze și în­țelegerea la care s-a ajuns cu pri­vire la „Acordul privind încetarea războiului și restabilirea păcii în Vietnam“ și semnarea acestui do­cument. Poporul nostru, care în­totdeauna s-a pronunțat asupra ne­cesității unei soluționări politice a problemei vietnameze, manifestân­­du-și solidaritatea sa deplină, in­­ternaționalistă, cu lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru apăra­rea ființei sale naționale, sprijină pe deplin poziția și cererea justă a guvernului R. D. Vietnam ca Sta­tele Unite să semneze „Acordul privind încetarea războiului și re­stabilirea păcii în Vietnam“, asu­pra căruia au convenit cele două părți. Guvernul Republicii Socialiste România își exprimă speranța că Statele Unite ale Americii iși vor respecta angajamentele asumate în cadrul acordurilor convenite cu Re­publica Democrată Vietnam, ceea ce ar corespunde intereselor popoa­relor vietnamez și american, cauzei păcii în Asia de sud-est și în în­treaga lume. Țara noastră consideră­tă în pre­zent, când s-a conturat o perspec­tivă privind stingerea conflictului. Pe baza unei soluții politice, este imperios necesar să se dea dovadă de luciditate politică și realism, să se ajungă astfel la semnarea grab­nică a acordului, ceea ce va ave­a Profunde implicații pozitive asupra păcii și securității in întreaga lume. h firma întreprinderii mai există „pete“ Constatări dintr-un raid organizat în unitățile O.C.L. „Comerț mixt" Medgidia In cele trei trimestre ale anului 1972, O.C.L. „Comerț mixt“ Medgi­dia și-a îndeplinit planul la pro­ducția marfă cu 101 la sută, rea­lizând beneficii, peste plan, in va­loare de 150.000 lei. Aceste bune rezultate, subliniate de către di­rectorul O.C.L., Mihai ȚINTEA, au fost rodul unei mai bune aprovi­zionări a magazinelor, al sondării eficiente a cerințelor firești ale unui oraș in plină dezvoltare, cum este Medgidia, la care s-a adău­gat, așa­ cum ne declara și direc­torul comercial al acestei între­prinderi, Nicolae Mocanu, și dez­voltarea formelor de comerț prin extinderea și modernizarea unor unități atît în orașul Medgidia cit și la Cernavodă. De altfel, prin fo­losirea fondurilor de mică mecani­zare și investiții, numai în acest an, s-au adus numeroase îmbună­tățiri unor magazine, restaurante și bufete, putindu-se aprecia că, in general, O.C.L. „Comerț mixt“ Medgidia a venit deseori în întâm­pinarea cererilor diversificate ale cetățenilor. Trecînd în revistă aceste reali­zări, nu putem însă omite și unele inadvertențe în activitatea comer­țului din Medgidia și Cernavodă. In raidul întreprins recent de re­dacție sau cu ocazia unor controa­le efectuate de comisiile de control obștesc au fost depistate unele ne­reguli, abateri ce mai pătează încă firma întreprinderii. Subliniem ati­tudinea și modul de comportament corecte ale unor lucrători, ca Onio Gazarian (responsabilul magazinu­lui nr. 62), Amet Veli (responsabi­lul magazinului nr. 2), Negiati Che­­rim (responsabilul restaurantului „Dobrogea“), Dumitru Blaju (res­ponsabilul magazinului de mobili din Cernavodă), Aurelia Grosu (responsabilul magazinului cu ar­ticole electrotehnice din Cerna­vodă), salariați care, printr-o or­ganizare mai bună a activității, printr-o permanentă preocupare în asigurarea unei bune serviri, au reușit să excludă reclamațiile con­tribuind, in același timp, substanțial la depășirea planului. Nu putem trece însă cu vederea tocmai fap­tele negative de care se fac vino­vați unii lucrători din comerțul medgidian. E drept că in majori­tatea acestor cazuri, conducerea întreprinderii a luat măsuri de sancționare mergi­ndu-se, acolo un» I. CÎMPEANU­L. BRUCKNER (Continuare in pag. a II-a) Fată de data calendaristică la care ne aflăm, volumul mare de muncă pe ogoare reclamă o MOBILIZARE TOTALĂ! Calitatea - obiectivul major la semănatul griului suplimentar . Prognoza prevede înrăutățirea timpului, așa că fiecare zi, fiecare oră să fie din plin fo­losite . La semănatul suprafețelor de grîu su­plimentare, calitatea este singurul factor care poate compensa depășirea epocii optime . Recoltatul porumbului, cartofilor, sfeclei, sa­iei și legumelor trebuie aceasta să se acționeze urgentat , paralel cu cu toate forțele la transportul din cîmp al produselor și la achita­rea sarcinilor contractuale . Eforturi susținute trebuie să fie îndreptate în direcția eliberării terenului și executării arăturilor adinei­­ Duminică, în județul Constanța s-a raportat încheierea insămință­­rii griului pe suprafețele planifica­te. In telegrama adresată tovară­șului Nicolae Ceaușescu, lucrătorii ogoarelor județului nostru s-au an­gajat să insămințeze suplimentar 25.006 ha grîu. Ca urmare, acțiu­nea a continuat cu aceeași îndâr­jire. Intr-o singură zi 48 coopera­tive agricole au reușit să însămin­­țeze suprafețele suplimentare. Es­te vorba de cooperativele agricole din Esichioi, Cobadin, Osmancea, Șt. MIHAI G. KAZALI N. FATA (Continuare ia pag­­a XI-a) Zeci de cooperatori si elevi au lucrat, duminică, la recoltatul cartofilor.

Next