Dobrogea Nouă, ianuarie 1973 (Anul 26, nr. 7580-7603)

1973-01-31 / nr. 7603

iI A 1 \ ) ♦ DOBROGEA NOUĂ nr. 7603 CHEMARE Către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România (Urmare din pag. 1) In aceste condiții, producția marfă de pe fiecare ha va fi de circa 9.500 lei. — din gospodăriile populației se vor contracta și livra statului peste plan 1.000 kg carne pasăre, 20.000 kg carne porc, 500 kg car­ne oaie, 20 mii ouă și 90 kg lap­te oaie. 3.­­ Prin realizarea mentelor asumate, producția angaja­glo­bală planificată a C.A.P. va fi de­pășită cu 5 la sută, iar averea ob­ștească cu 10 la sută, revenind 1.200.000 lei, respectiv 1.600.000 lei la 100 ha ; fondul de dezvoltare va ajunge la 5.600.000 lei, ceea ce re­prezintă o creștere de 10 la sută față de 1972. Veniturile membrilor cooperatori vor crește cu 8 la sută, revenind fiecărui braț de muncă Circa 14.000 lei venit anual. 4. — Secția pentru mecanizarea agriculturii care își desfășoară ac­tivitatea pe raza comunei, prin îm­bunătățirea organizării muncii, în­tărirea disciplinei, extinderea și diversificarea mecanizării, folosi­rea intensivă a tractoarelor și ma­șinilor, va realiza in anul 1973, pes­te prevederi, venituri in valoare de circa 100 mii lei, precum și redu­cerea cu 6,25 lei a cheltuielilor pla­nificate la 1.000 lei venituri. B. — In sectorul activită­ților industriale și ale prestărilor de servicii, prin descoperirea de noi resurse locale și valorificarea superioară a acestora, prin înființarea de secții de producție — prestații noi pe teritoriul comunei, prin dezvolta­rea și modernizarea celor existen­te, precum și prin mai buna orga­nizare a procesului de producție și a activităților de prestări de servi­cii către populație, in anul 1973 se vor realiza : — depășirea cu 20 la sută planului producției marfă indus­­­trială la C.A.P., ajungînd la milioane lei și cu 37 la sută 14 planului de prestații al unități­­­lor industriale și de prestări de servicii de pe teritoriul comunei; — înființarea, în baza Legii nr. 7/1971, a unei secții noi de pro­ducție, precum și dezvoltarea ce­lor 12 unități existente de pres­tări de servicii către populație ; — depășirea planului de înca­­sări, in numerar, la unitățile de prestări servicii către populație, cu 5 la sută. ,C. — Privind exportul, comuna Stoicănești se angajează să depășească livrările cu 57 la sută față de sarcina planificată, adică de la 500 mii lei valută la 785 mii lei valută. D. — Aprovizionarea populației sătești cu bu­nuri de larg consum — Prin unitățile comerțului so­cialist din comună, se va desface populației un volum suplimentar de mărfuri față de plan de 8,2 la sută, asigurindu-se o bună apro­vizionare și servire a populației. E. — Investiții pentru dezvoltarea economică și socială a comunei Din fondurile proprii și necen­tralizate ale unităților economice, din fondurile de dezvoltare ale co­operativei agricole de producție, din mica mecanizare, precum din contribuția bănească a locuito­ri­rilor, se vor realiza lucrări în a­­gricultură, industrie și comerț, pre­cum și obiective social-culturale și edilitar-gospodărești în valoare de 5.500 mii lei, dintre care mențio­năm : 1. — terminarea și dotarea complexului sanitar din comună, compus din dispensar, staționar și casă de naștere . 2. — din fondurile populației și cu credite acordate de coope­rativa agricolă de producție, se vor construi, pe baza cererilor cooperatorilor, în cadrul schiței de sistematizare aprobată, un nu­măr de 40 case noi ; 3. — se vor asigura concedii plătite cooperatorilor care lucrea­ză permanent în cooperativa a­­gricolă, alocații pentru copii bilete de tratament pentru coo­si­peratorii care se încadrează în condițiile stabilite de regulamen­tul de ordine interioară al coo­perativei agricole, în plus, față de cele plătite de Casa de pensii; 4. — terminarea construcției și dotarea cu utilaje și aparatură a unei secții de mezeluri și a unui laborator de producere a sporilor în vederea cultivării ciupercilor pe cei 10.000 mp amenajați in a­­cest scop ; 5. — construcția a două graj­duri cu o capacitate de 600 ca­pete bovine. F. — Realizarea planului de venituri prevăzute în bugetul comunei, celor extrabugetare, precum și a­ a­tragerea suplimentară la buget a sumei de 280.000 lei ; — încasarea contribuției bă­nești, pentru lucrările de interes obștesc, potrivit Legii nr. 20/1971, în sumă de 90.000 lei. II.­­ ÎN DOMENIUL CULTURAL-EDUCATIV ȘI SPORTIV Pentru intensificarea acțiunilor menite să contribuie la formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a cetățenilor, a educării maselor in spiritul eticii și echității socialiste ne propunem : — Permanentizarea activității căminului cultural, bibliotecii, ci­nematografului și cluburilor or­ganizate la fermele și brigăzile cooperativei agricole de produc­ție. — Organizarea unor manifestări tradiționale : „sărbătoarea griu­lui“, „sărbătoarea bujorului ro­mânesc“ etc. cu prilejul cărora vor fi invitați fiii satului, cetă­țeni născuți in comună, dar care în prezent își desfășoară activi­tatea în alte localități, muncitori, ingineri și tehnicieni din unită­țile­­ producătoare de îngrășămin­te chimice, de tractoare și mașini agricole și din stațiunile de me­canizare a agriculturii. — Pentru lărgirea sferei acti­vităților cultural-educative și cu­prinderea unui număr câ­ mai mare de cetățeni la conducerea și realizarea acestora, vom con­stitui „Asociația­ culturală a co­munei Stoicănești“. — Desfășurarea a două concur­suri cultural-sportive, primăvara și toamna, cu participarea tuturor formațiilor artistice și sportive din comună și cu invitarea celor din comunele vecine. Se va asi­gura un schimb permanent de activități culturale cu căminele culturale din județul nostru și din alte județe. — Orientarea profesională po­trivit aptitudinilor elevilor și ce­rințelor economice și social-cul­­turale ale comunei și județului. — înființarea pe lingă S.M.A. Stoicănești a două cercuri ale „Micilor mecanizatori“. — In vederea ridicării nivelu­lui de cunoștințe profesionale și de cultură generală, vor fi orga­nizate trei concursuri „Cine știe ciștigă“ pe teme agricole și so­­cial-culturale. — Lărgirea sferei de cuprin­dere a oamenilor în cadrul cursu­rilor Universității populare la cercurile , cunoașterea mașinilor agricole și conducerea tractoru­lui, creșterea animalelor, educa­ția sanitară și cadranul politic internațional. Pentru ca învăță­­mintul agrozootehnic să fie cil mai strîns legat de activitatea practică și de cercetare, se va dezvolta activitatea casei-labora­­tor, iar în cadrul acesteia se va înființa un punct de cercetare cu concursul Stațiunii experimentale agricole din Caracal.­­ Pe lângă ansamblul folcloric și celelalte formații existente, se va înființa în acest an un cor mixt, brigăzi artistice de agitație pe ferme, un taraf al elevilor, o formație de buciumași și fluierași care vor participa la acțiunile or­ganizate pe plan local, județean și național. — Creșterea numărului de a­­bonamente la presa centrală și locală la 250 la mia de locuitori și lărgirea difuzării cărții social­­politice, științifice, agrozootehni­ce și beletristice. — Organizarea în permanență a unor acțiuni sportive și turisti­ce sub forma întrecerilor sporti­ve locale, la care să fie antrenat un număr tot mai mare de ce­tățeni, precum și organizarea de acțiuni menite să contribuie la pregătirea tineretului pentru apă­rarea patriei. — Amenajarea și extinderea prin muncă patriotică a comple­xului sportiv prin construcția u­­nui teren de tenis de cîm­p, un teren de volei, unul de baschet și o popicărie. — Vor fi organizate ca membrii cooperatori excursii pentru cunoașterea obiectivelor indus­triale și agricole din județ și din țară. — îmbogățirea muzeului comu­nal cu noi piese și documente ce privesc istoria comunei și ame­najarea unei secții de etnografie. ☆ Consiliul popular, toți locuitorii comunei vor depune eforturi pen­tru îndeplinirea exemplară a an­gajamentelor asumate, convinși fiind că ne vom aduce contribuția la traducerea în viață a înțeleptei politici a partidului nostru, de în­florire a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI. STOICĂNEȘTI recoțiar de ț țesătorie a întreprinderii textile „Dobrogeana 1” a fost dotată cu noi războaie automate de țesut. V1 _L i TINERETUL CUTEZANȚA, GÎNDIREA ȘI VIGOAREA BRAȚELOR NOASTRE LE ANGAJĂM pentru Înfăptuirea cincinalului In patru ani și jumătate Astăzi, se desfășoară lucrările Conferinței organizației revo­luționare a tineretului din județul Constanța. Solii tineretului nostru, delegații și invitații, poartă cu ei sentimentele fierbinți de dragoste față de partid, față de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit fiu al poporului nostru. Ei aduc la acest forum hotărîrea nestrămutată a întregului tineret din județul Constanța de a participa efectiv și activ la înfăptui­­rea planului cincinal în patru ani și jumătate, la făurirea so­cietății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Reprezentanții tineretului din județul nostru, participanți la conferință, au mandatul tovarășilor lor din colectivele de muncă ale unităților socialiste din industrie, agricultură, trans­porturi și comerț, din învățămînt, cultură, ocrotirea sănătății și turism, din alte domenii ale activității sociale creatoare de a ra­porta că anul 1972 s-au încheiat cu un bogat bilanț, îndeplinin­­du-și cu cinste angajamentele asumate. Anul 1973 este anul hotărîtor al cincinalului actual, iar pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite tineretul are datoria pa­triotică de a pune în evidență cele mai bune forme și metode în muncă și la învățătură, de a valorifica experiența înaintată a comuniștilor. In atmosfera de puternic entuziasm și efort creator, stimu­late de marile evenimente naționale recente, de cuvîntările în­flăcărate ale secretarului general al partidului, de hotărîrea or­ganizației județene de partid, comuniștii, întregul tineret, toți oamenii muncii din județul Constanța urează succes deplin lu­crările Conferinței organizației județene Constanța a Uniunii Ti­neretului Comunist, care își va reînnoi angajamentul asumat de a lupta pentru îndeplinirea planului cincinal în patru ani și ju­mătate, de a-și spori contribuția la dezvoltarea multilaterală și înflorirea județului Constanța. Cîteva gînduri, cu care tinerii în­­tîm­pină acest eveniment important din viața organizației lor, le-am surprins în comentariile ce urmează și din care rezultă hotărîrea fermă de a urma exemplul strălucit al secretarului ge­neral al partidului, fiu devotat și iubit al poporului, eminent conducător al partidului și statului nostru socialist, luptător neobosit pentru cauza socialismului și comunismului, a pro­gresului și păcii in lume. Șantierul — oglinda muncii noastre patriotice ION BARBU, comandantul șantierului docul uscat De la deschi­derea șantieru­lui local al ti­neretului de I,­ docul uscat al S.N.C. au trecut aproape două luni, timp care 500 de ti­­n neri muncesc și invață, iși desăvîrșesc pre­gătirea profesională, se preocupă de infăptuirea sarcinilor de o­­noare cu privire la folosirea in­tegrală a timpului de lucru, e­­liminarea și reducerea absen­țelor nemotivate, folosirea ca­pacităților de producție, a scule­lor și uneltelor, a tehnicii de ca­re dispunem, buna gospodărire a materialelor pe șantier. Sîntem a­­nimați de hotărîrea de a pune cit mai repede la dispoziția navaliș­­tilor noile construcții ce-i vor a­­juta să dea viață proiectelor în­drăznețe de construcție a marilor nave ale viitorului. In cinstea Conferinței județene a U.T.C., ti­nerii din șantier s-au angajat să obțină rezultate cit mai bune și în pregătirea politică. De altfel și angajamentele ce au fost luate la deschiderea șantierului au fost realizate și depășite : brigada de dulgheri a coftat 20 de chesoane in loc de 12 care erau planificate, brigada de betoniști și lăcătuși s-a angajat să realizeze 8 chesoa­ne în loc de 6 care avea planifi­cate săptămînal și a realizat 10 ; lacătușii-montori și sudorii ace­luiași detașament I hală-corp au început asamblarea și montarea construcției metalice cu două săp­­tămini înainte de termen ; deta­șamentul III raportează că cele 4 schimbătoare c.f. au fost realizate la timp. Pe linia ridicării calificării ti­nerilor, un important obiectiv al organizației U.T.C., raportăm că pentru tinerii muncitori necalifi­­cați s-a deschis la 15 ianuarie 1973 cursul de sudori electrici, iar pentru asigurarea unor lucrări de cea mai bună calitate, un număr de 40 de sudori calificați s-au în­scris la cursul de specializare și autorizare-sudori­ electrici. Se va deschide în curînd și un curs de lăcătuși-montori construcții. Ne-am­­ angajat să devenim unitate fruntașă. Ne vom ține de cuvînt! GEORGETA CIOCAN, țesătoare Tînăra noas­tră întreprinde­re. ca Și noi, fiicele ei, s-a angajat să de­vină unitate fruntașă pe ra­mură. Dacă ar fi să acord atri­butele tinereții noastre, a fete­lor de la „In­tegrata“, aș răspunde prin iniția­tiva lansată de organizațiile noas­tre de tineret : „Punctualitate­, randament, calitate“. Am 21 de ani, sînt deci in pli­nă tinerețe. Am terminat o școa­lă profesională și muncesc ca țe­sătoare din 1969. De atunci și pi­na în prezent am învățat mereu­­ tehnica mîinilor îndeminatice, a­­jutată fiind de colegele mele cu mai multă experiență în această frumoasă meserie. Acum, am a­­juns să lucrez la 4 războaie, ale căror bătăi sunt un ton cu inima mea tînără, doritoare de a ocupa totdeauna un loc de frunte prin­tre muncitoarele țesătoare. Avem un colectiv de țesătoare caracterizat prin tinerețe, elan, hărnicie și inițiativă. Anul trecut am depășit lună de lună planul. Randamentul și calitatea le-am realizat, în primul rind, prin punctualitate. In luna aceasta a anului 1973, an hotărîtor al actua­lului cincinal, am pornit cu ho­­târîrea fermă de a intensifica re­lațiile de ajutor reciproc, pentru a ridica pe toate țesătoarele la nivelul muncitoarelor fruntașe în producție : Evdochia Iușcenco, Maria Abagiu, Denisa Solomon, Simona Leu și altele, mîndria u­­nității noastre socialiste. Lucrările de întreținere cu mijloacele navei VASILE NEMEȘ, ofițer II metanic pe nava „Buzău“ Vreau să spun că mari­narii flotei noas­tre, in mare­­ parte tineri, se află angajați cu toții, cu elanul și energia pro­­­prie tinereții și i marinarilor, in J, împlinirea sar­­­ [UNK]­cinilor menite să contribuie la asigurarea­­ celor mai bune condiții de la trafic maritim, la exploa­­t­­area cît mai eficientă a na­­­­velor și instalațiilor portuare. . ’ Desigur, v-ați întreba cum am , putea noi marinarii să grăbim I­a ceasurile și zilele, să concentrăm cei cinci ani ai cincinalului în­­ patru ani și jumătate. Răspunsul­­ este că există astfel de posibili­tăți ; in ceea ce ne privește, con­tribuția noastră la îndeplinirea marelui angajament nu se rezu­mă numai la o îndeplinire corec­tă a misiunilor navei, de asigura­re a unui circuit bun al mărfuri­lor pe căile de ape, a căror înde­plinire la urma urmei nu este pu­țin lucru. Chemați de îndemnul înflăcărat al conducătorului nos­tru iubit, tovarășul Nicolae Ceauș­escu, marinarii noștri, în frunte cu comuniștii, alături de care, urmîndu-le exemplul, pă­șesc uteriștii, au hotărit să execute toate operațiunile de în­treținere a navelor, cu mijloacele aflate la bord. Iată în puține cuvinte cîteva din preocupările noastre zilnice, gindurile ce animă pe fiecare dintre noi, pe membrii organiza­ției U.T.C. de pe „Buzău“. 1 Pag. a 3-a Inițiativele noastre devin fapte ION IVANGHI. Pentru crește­rea contribuției tineretului la realizarea cin­cinalului inaintf de termen, or­ganizația de ti­neret de la S.M.A. Valul lui Traian a lansat deviza „Fiecare utecist să reali­zeze planul anual pină la 1 de­cembrie 1973“. Teren fertil iniția­tivelor, această întrecere s-a ma­terializat, in unitatea noastră, prin angajamentul de a pune în stare de funcționare două combine C1 și două pluguri, dintre cele propu­se pentru casare, care vor fi repa­rate cu cheltuieli minime și la un înalt nivel calitativ. Astăzi, ziua cînd are loc Conferința or­m­­ganizației județene U.T.C., putem raporta cu satisfacție că, deși pi­nă la începerea campaniei agri­cole de primăvară mai este sufi­cient timp, lucrările de reparații se află intr-un stadiu avansat, fă­­cind posibilă îndeplinirea angaja­mentelor noastre înainte de ter­men. Noi, mecanizatorii, reprezentăm un detașament de oameni ai muncii căruia îi revin sarcini de mare responsabilitate în vasta politică de ridicare a agriculturii promovată de partidul și statul nostru. Știm că, fie fiecare dată cind a vizitat unități agricole, to­varășul Nicolae Ceaușescu a reco­mandat atragerea cut mai multor tineri din mediul rural către me­seria de mecanizator, meserie de mare viitor și de mare importan­ță in viața satelor. Grijii, atenției cu care conducerea de par­tid și de stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu însuși privește munca noastră, ca și a tuturor celorlalți oameni ai muncii, noi sîntem ho­­tărîți să-i răspundem prin inten­sificarea eforturilor pentru efec­tuarea de calitate a lucrărilor a­­gricole, astfel ca producțiile rea­lizate să fie tot mai mari. mecanizator Cadrul didactic - specialist și educator comunist CECILIA RADU, profesor Sunt unul din­tre miile de ti­neri care și-au văzut un ideal, împlinit Pen­tru mine, mate­rializat, acest ideal ce m-a în­soțit pe băncile conservatorului, în bibliotecile și sălile de curs ale facultății ce-am urmat-o, a însemnat catedra, a însemnat începutul unei munci într-o profesie îndrăgită — a­­ceea de instructor și educator al unei noi generații tinere de iu­bitori ai muzicii. Anul școlar 1972—1973 este deci primul meu an la catedră. Dar consider a­­ceasta ca un prim pas într-o nouă lume, care sper să-mi aducă bu­curia datoriei împlinite. Noi, ti­nerii profesori din școală, ute­ciști, sîntem pe deplin conștienți de îndatoririle ce ne revin, de speranțele ce se pun în noi, de exigențele cărora trebuie să ne răspundem. Sîntem conștienți că a exercita una dintre cele mai nobile profesii — aceea de edu­cator al unei noi generații de ce­tățeni ai patriei, nu este un lucru ușor. Ea presupune pasiune, dă­ruire, dragoste față de oameni și cred că tinerii profesori ai liceu­lui nostru sunt toți animați de a­­ceste sentimente. Aceasta o do­vedește contribuția pe care orga­nizația noastră o are în școală, nu numai la îndeplinirea sarcini­lor direct profesionale, ci și în domeniul activității cu pionierii, al instruirii corului uteciștilor-e­­levi, muncă ce ne revine nouă, cadrelor tinere. Avem ca îndemn viu repetatele indicații ale tova­rășului Nicolae Ceaușescu pentru ca orice dascăl să fie un bun specialist și educator comunist. Invățămîntul — integrat în viața productivă VALENTINA NICAU, studentă In momentul 1g de față se mi­litează pentru­­ îmbunătățirea­­ calității muncii. * și in cazul stu- *** denților, se im­­­­pun exigente­­ sporite, astfel ca­­ aceștia să se­­ poată integra rapid și eficient in producție. Și, cum studenții din cele două in­stitute de învățămînt superior constănțene dovedesc în tot mai mare măsură că se pregătesc așa cum se cuvine, sunt sigură că cei ce ne reprezintă astăzi la Con­ferința organizației județene U.T.C. vor exprima gindurile și sentimentele noastre, dorința noastră de a răspunde, prin fap­te, excelentelor condiții pe care partidul și statul le creează ge­nerației studioase. Pentru că, așa cum a subliniat, în repetate rînd­uri, secretarul general al partidului nostru, prin integrarea învățămîntului cu cer­cetarea, cu producția, absolvenții devin utili din prima zi a înca­drării. La noi, în Institutul pe­dagogic, se remarcă o tot mai accentuată preocupare pentru activitatea de cercetare, încunu­nată, anul trecut, de frumoase succese la simpozionul național al cercurilor științifice studen­țești. Pasiunea cu care mulți din­tre studenții constănțeni se a­­pleacă asupra unor teme de cer­cetare, a căror rezolvare aureo­lează activitatea din amfiteatre, constituie o garanție sigură a faptului că, la absolvire, viitorii profesori vor desfășura, fiecare la locul său de muncă, o activi­tate prodigioasă în creșterea vii­toarelor generații de elevi. Conferința organizației județe­ne U.T.C. de astăzi coincide cu apropiatul „debut“ al studenților în sesiunea de iarnă a examene­lor. Sunt sigură că studenții con­stănțeni doresc să folosească a­­cest prilej pentru a dovedi că s-au pregătit intens de-a lungul întregului semestru. •l#

Next