Dobrogea Nouă, martie 1973 (Anul 26, nr. 7628-7654)

1973-03-22 / nr. 7646

DOBROGEA NOUA nr. 7646 In dezbatere publică:­­ PROIECTUL DE LEGE cu privire la înființarea, organizarea și funcționarea Curții Superioare de Control Financiar I Pentru intărirea disciplinei financiare Sporirea eficienței în toate domeniile activității economice, folosirea și gospodărirea rațională a întregului patrimoniu so­cialist al țării au impus, în cadrul legislativ creat după Confe­rința Națională din 1967, noi măsuri de perfecționare a econo­miei, legiferarea aplicării acestora. Astfel, înființarea, organiza­rea și funcționarea Curții Superioare de Control Financiar este menită să realizeze o întărire a disciplinei financiare in fiecare unitate socialistă, pe ansamblul întregii economii. Studiind cu atenție prevederile înscrise in respectivul proiect de lege, aflat acum în dezbatere pu­blică, țin să aduc cîteva preci­zări. Art. 4, litera b, să fie re­­formulat astfel : „FUNDAMEN­TĂRII INDICATORILOR DE E­­FICIENȚA ECONOMICA DIN PLANUL NAȚIONAL UNIC DE DEZVOLTARE ECONOMICO­­SOCIALA ȘI ÎNDEPLINIRII A­­CESTORA“. Fac această propu­nere ca, în sfera de control Curții Superioare de Control Fi­n­nanciar, să intre și verificarea fundamentării indicatorilor de e­­ficiență pe baza indicatorilor e­­conomici din planul de stat, in­­tru­țt din practica de zi cu zi a organelor bancare s-a constatat că, în numeroase cazuri, indicato­rii financiari de eficiență econo­mică nu sunt corelați cu cei eco­nomici, chiar la nivelul organelor centrale. Din această cauză reali­zarea lor este incertă încă din fa­za de elaborare și aprobare planurilor, fapt ce are consecințe­­ directe asupra îndeplinirii volu­mului planificat de acumulări și, respectiv, asupra constituirii fon­dului de dezvoltare economico­­socială. Prin verificarea fundamentării și a indicatorilor de eficiență, s-ar elimina și volumul mare de muncă depus de aparatul finan­ciar bancar pentru analiza așa­­ziselor abateri de la indicatorii financiari planificați, care în fapt sunt necorelări cu situația existentă în plan. Constantin HAGIU, directorul Băncii Naționale a Republicii Socialiste România. Sucursala județeană Constanța LA CERNAVODĂ Preocupări sporite, rezultate economice bune Recenta plenară a Comite­tului orășenesc de partid Cer­navodă, la care a participat și un număr însemnat de in­vitați. * analizat multilateral eficien>ța inițiativelor lansate care «a dus la depășirea sar­cinilor economice pe anul 1972 și măsurile ce se impun pentru îndeplinirea integrală și calitativă a planului pe a­­nul 1973, an hotărî­tor al în­făptuirii planului cincinal in patru ani și jumătate. Dezbaterile au relevat că pe primele două luni ale a­­cestui an s-au realizat depă­șiri însemnate la Fabrica de ciment, Fabrica de șuruburi Saligny, I.H.T.N. și Portul Cernavodă. Rezultate bune au obținut și O.C.L., cooperativa „înfrățirea“, depozitul de com­bustibil și altele. Plenara a stabilit un amplu plan de măsuri, izvorât propunerile participanților din la dezbateri, privind creșterea rapidă a eficienței economice, îmbunătățirea calității produ­selor, perfecționarea relațiilor dintre unitățile economice, în­tărirea ordinei și disciplinei în producție etc. Multe din mă­surile adoptate vizează îmbu­nătățirea stilului de muncă al organizațiilor de partid, de sindicat și U.T.C. privind in­tensificarea muncii politice­­educative de dezvoltare a conștiinței și răspunderii tu­turor oamenilor mtmcii pen­tru realizarea planului cinci­nal în patru ani și jumătate. Dumitru ȘTEFAN, subredacția voluntară Cernavodă in spiritul unității de concepție, de metodă și de organizare a activității de control Elaborat ca urmare a hotărîri­­lor Conferinței Naționale a P.C.R. din iulie 1972 — proiectul de le­ge cu privire la înființarea, orga­nizarea și funcționarea Curții Su­perioare de Control Financiar stabilește măsuri care să asigure unitatea de concepție, de meto­dă și de organizare a acestuia, precum și perfecționarea activi­tății de control, în raport cu ne­cesitățile perioadei actuale. Avînd în vedere că una din a­­tribuțiile importante ale Curții Superioare de Control Financiar — așa cum prevede proiectul de lege — este și coordonarea acti­vității de control financiar-ban­­car, apreciez că este necesar ca articolul 7, alin. b să cuprindă, în vederea efectuării coordonării, și EXAMINAREA TRIMESTRIA­LA A PROIECTELOR RILOR DE ACTIVITATE PLANU­ALE ORGANELOR CU ATRIBUȚII DE CONTROL FINANCIAR BANCAR. în acest sens, propun și modi­­ficarea corespunzătoare s­ort. 13 din proiect, SUPERIOARĂ respectiv CURTEA DE CONTROL FINANCIAR SA FIE ÎMPUTER­NICITA PRIN LEGE DE A DIS­PUNE COMPLETAREA SAU MODIFICAREA ACȚIUNILOR DE CONTROL ATUNCI CÎND ACESTEA NU SÎNT ÎN CON­CORDANȚA CU DISPOZIȚIILE DE CONTROL REZULTATE DIN HOTĂRÎRILE DE PARTID ȘI DE STAT ALE ETAPEI RES­PECTIVE. Pe linia desfșurării activității de control financiar din practica de zi cu zi a organelor de con­trol, au rezultat unele greutăți ca urmare a multiudinii metodologice de control normelor elabora­te de diverse organe centrale, pe aceeași problemă și in unele ca­zuri cu interpretări diferite. Pen­tru înlăturarea acestor fenomene negative precum și pentru îm­bunătățirea metodologiei de con­trol financiar-bancar, propun ca organul prevăzut în proiectul de lege — respectiv CURTEA SUPERIOARĂ DE CONTROL FI­NANCIAR — SA FIE ÎMPUTER­NICIT ÎN MOD EXPRES CA ORGAN UNIC, DE ELABORA­RE A NORMELOR METODOLO­GICE D­E CONTROL FINAN­CIAR-BANCAR, ÎN APLICĂRII UNITARE VEDEREA A AC­TELOR NORMATIVE. Dumitru ANTOn, directorul Băncii de investiții Constanța La baza realizării integrale a sarcinilor maximale de plan (Urmare din pag. I­­ciențelor existente în schimburile II și III s-au luat măsuri de asi­gurare a asistenței tehnice, repar­­tizîndu-se maiștrii și inginerii in funcție de numărul de muncitori din turele respective. Proporțiile la care s-a ajuns în acest fel permit o în­drumare corespunzătoare, un control eficient al desfășurării activității productive. Se urmărește mai bine aprovizionarea locurilor de muncă în schimburile de noapte, crearea tuturor condițiilor ca muncitorii să realizeze normele și implicit câș­tigurile la nivelul schimbului­­. Cu toate acestea, se mai mențin o se­rie de deficiențe în folosirea la ni­vel ridicat a mașinilor și utilajelor, fiindcă unele din ele, cum sunt mașinile de găurit, strungul fron­tal, strungul carusel, strungul cu gabarit mare etc., pentru prelu­crarea unor repere specifice con­strucțiilor navale, impun menține­rea lor pe șantier cu toate că nu li se poate asigura o încărcare cores­punzătoare. Printre măsurile ce se preconizează, menite să contribuie la o rațională folosire a utilajelor, mai amintim de finalizarea cursu­lui de calificare pentru strungari, rabotori și frezori, precum și ex­tinderea deservirii de către un muncitor a mai multor utilaje în­­tr-un schimb. De asemenea, o ma­șină de honuit și alta de danturat roți dințate urmează a fi redistri­buite, iar alte utilaje au fost mu­tate în atelierul-școală în scopul pregătirii la nivel corespunzător a muncitorilor calificați care vor lu­cra la viitorul mineralier de 55.000 tdw. Două probleme își așteaptă re­zolvarea pentru folosirea mai in­tensivă a capacităților de produc­ție și la U.M.A.I.A. Năvodari — a­­rată tovarășul Ion CONSTANTI­­NESCU, inginer șef al întreprinde­rii. Prima se referă la acoperirea planului cu comenzi pentru toate trimestrele anului, iar a doua la calificarea forței de muncă nece­sară folosirii mașinilor-unelte în trei schimburi. Față de anul 1972 coeficientul de utilizare a mașini­lor în secțiile de bază și auxiliare a fost superior în primele două luni ale anului 1973. Totuși, dacă în ianuarie, în secțiile de bază, se înregistrase un indice de utilizare a mașinilor de 86 la sută, in fe­bruarie el a coborît la 84 la sută, iar în secțiile auxiliare de la 81 la 78 la sută. Este o situație ce tre­buie să dea de gîndit, mai ales în ceea ce privește asigurarea comen­zilor necesare încărcării optime a tuturor utilajelor în toate schimbu­rile, în ceea ce privește asigurarea forței de muncă, atit prin școlile profesionale, cit și prin cursuri de scurtă durată au fost pregătiți un număr însemnat de muncitori (strungari, frezori, rectificatori, lă­cătuși etc.). Printre obiectivele a­­flate in atenția conducerii uzinei, în scopul ridicării coeficientului de folosire a utilajelor, se mai în­scriu și organizarea unui atelier special pentru revizii și reparații planificate, redistribuirea unor uti­laje între secții pentru a fi folo­site în mai mare măsură, urmări­rea zilnică a gradului de ocupare și a timpului de funcționare a fie­cărui utilaj, repartizarea cadrelor tehnice in schimburile II și III ele. O sarcină majoră: pregătirea cadrelor Una din condițiile folosirii inten­sive a capacităților de producție este, desigur, aceea a asigurării forței de muncă. La nivel județean — așa cum arăta tovarășul CRISTIAN, șeful oficiului de b­an re­partizare a forței de muncă — pen­tru anul 1973, ținînd cont, pe de o parte, de necesitățile de muncitori pentru îmbunătățirea coeficientu­lui de schimburi, ca și pentru noile capacități de producție, iar pe de altă parte, de numărul de munci­tori ce vor fi școlarizați prin di­verse forme de învățămint, rezul­tă o diferență de aproximativ 1.000 de oameni pentru care între­prinderile nu au luat măsuri de recrutare și școlarizare. Dacă o se­rie de unități, ca întreprinderea integrată de lină, Combinatul de Industrializare a lemnului, Fabrica de ulei, Fabrica de bere, s-au preo­cupat de recrutarea și calificarea muncitorilor necesari, în alte părți, și în special la noile obiective, pro­blema pregătirii cadrelor și specia­liștilor nu apare pe lista priorită­ților. In multe unități nu s-au în­tocmit planuri de asigurarea for­ței de muncă, astfel că dăinuie o serie de neajunsuri cum sunt pa­ralelisme în școlarizarea oameni­lor, începerea cu întârziere a re­crutării si calificării, discordanțe intre planul de școlarizare și ce­rințele concrete ale producției. Ce­rințele presante impuse de apro­pierea termenelor de intrare in funcțiune a noilor obiective fac ca multe întreprinderi să-și asigure forța de muncă „din mers“, prin cursuri de scurtă durată. Dar, dacă ținem seama de progresul tehnic, de creșterea continuă a nivelului tehnico-științific al producției, de utilajele perfecționate, de cerințele sporirii productivității muncii și a unei producții de calitate superi­oară, este limpede că pregătirea minimă a muncitorilor este insufi­cientă, ceea ce se repercutează atât asupra nivelului îndeplinirii sarci­nilor de plan cu­ și a câștigurilor pe care cei în cauză le realizează. Aceasta constituie încă o cauză a fluctuației forței de muncă. De aici rezultă necesitatea reanaliză­­rii consumului de muncă in fiecare unitate, în fiecare secție, pornin­­du-se de la realitățile concrete ale întreprinderilor, preintimpinîndu-se efectele nedorite prin eliminarea cauzelor care conduc la acestea. ☆ După cum se vede, e vorba de o serie de probleme ce nu sunt deloc noi, cu care conducerile unităților economice și comitetele sindicate­lor se confruntă în permanență, probleme care au o influență deo­sebită în ceea ce privește asigura­rea condițiilor de realizare exem­plară a sarcinilor maximale de plan și a angajamentelor asumate pe anul în curs și pe întregul cin­cinal. La plenara Comitetului ju­dețean de partid, care a avut loc in această lună, organelor și organiza­țiilor de partid, comitetelor oame­nilor muncii, organelor sindicale le-au fost trasate sarcini importan­te pentru a lua toate măsurile me­nite să asigure cel mai propice ca­dru tehnico-organizatoric de desfă­șurare a activității de producție. Printre acestea, preocuparea în­dreptată spre folosirea intensivă a capacităților de producție existen­te, ridicarea coeficientului de schimburi, a indicelui de utilizare a mașinilor și instalațiilor trebuie să se materializeze în acțiuni mult mai eficiente, fiindcă în fiecare secție sau atelier, în fiecare între­prindere există, în acest sens, im­portante rezerve încă nevalorifi­cate. Pag. a 3-a ORAȘUL NOSTRU - CASA NOASTRJ. ÎNTREAGA OBȘTE SA PARTICIPE la păstrarea curățeniei orașului Ne aflăm la sfirșitul lui martie. Fiecare casă, fiecare localitate, mare sau mică, se pregătește să celebreze venirea primăverii în veșminte cit mai frumoase, pe măsura frumuseții unice a anotim­pului verde. „Orașul nostru — casa noastră“, iată o deviză sub care cetățeanul, obștea întreagă își dovedesc potențele de nemăsurat în acțiuni de în­frumusețare și bună gospodărire, desfășurate, an de an, la cote mereu superioare, acțiuni capabile să verifice responsabilitatea civică a fiecăruia, dra­gostea sa pentru localitatea natală, dorința sa de a o vedea mereu mai înfloritoare. Referindu-ne la municipiul Constanța, trebuie să străbătînd, zilele trecute, străzi­le Constanței, am putut constata, ca și cu alte prilejuri, că, în unele locuri, mai există cetățeni și uni­tăți care „uită“ prea lesne sarcini­le ce le revin pentru a conserva și a amplifica frumusețea orașului nostru. Faptul e cu atit mai con­damnabil cu cit, se știe, ne aflăm nu prea departe de deschiderea sezonului turistic estival, pe dura­ta căruia, ca în fiecare an, Con­stanța și celelalte localități de pe litoralul românesc devin, efectiv, „cartea de vizită“ cu care conce­tățenii noștri, mai mult, țara în­treagă se recomandă zecilor de mii de vizitatori sosiți de pe alte me­leaguri. Tocmai de aceea, am dori ca imaginile fotografice și comen­tariile de mai jos să constituie, pentru cetățeni, pentru întreprin­deri și instituții, un prilej de re­­fecție pentru luarea acelor mă­suri capabile de a conferi fiecărei străzi, fiecărei case din municipiul Constanța aspectul atrăgător pe care, firesc, 1-1 dorim cu toții, notăm cu majuscule eforturile pe care partidul și statul nostru le-au depus, în anii socialismului, pentru ridicarea continuă a acestei zone pe trep­tele cele mai înalte ale urbanizării, eforturi pe care organele locale, cetățenii municipiului le-au susținut permanent prin largi acțiuni patriotice. în acest fel, prin conjugarea muncii edililor cu cea a cetățenilor, Constanța a devenit nu numai un im­portant centru­­ economic al țării, dar și un centru urban cu o arhitectură modernă și de mare func­ționalitate. Sunt însă și neajunsuri. Despre acestea va fi vorba, îndeosebi, în grupajul pe care-l pu­blicăm azi. Drept la țintă... în plin centrul orașului, în apropierea Pieței In­dependenței, sub patronajul clubului­ Farul — cel puțin așa scrie pe firmă — a apărut o magazie, iar pe unul din pereți scrie clar „Tir sportiv“. Dacă estetica exterioară este așa cum este, și fo­tografia a reușit să vă prezinte „caricaturile de bilet“ mîzgălite pe fațadă, în interior „țintele" sunt și­ mai și. De altfel, opinia noastră este că aseme­nea „spații“ nu au ce căuta într-un municipiu cum este Constanța. Concluzia se desprinde clar : re­nunțați la „tir sportiv“ de o asemenea factură... estetică ! Pietoni, circulați pe... carosabil! Invitația o lansează T.A.P.L. prin unitățile sale și în mod deosebit bufetul „Dunărea“, berăria „Popular“, bufetul „Bucovina“ și multe alte uni­tăți care confundă trotuarul cu spațiile de depozi­tare a butoaielor de bere, a navetelor și chiar a cutiilor menajere pentru gunoi. Desigur, sistemul pare avantajos pentru T.A.P.L., din moment ce este pe cale de a fi generalizat. Că se atentează brutal la estetica orașului, asta este o altă poveste, cum tot la­ fel de real este faptul că pietonii sunt puși să circule în aceste zone pe partea carosabilă a străzii. Deci, „inova­ția“ T.A.P.L. nu poate fi acceptată. Abandonați, deci, depozitele de pe trotuare. În loc de flori — cămăși, maiouri și... Au venit constructorii, au plecat constructorii... Exact cu 460 de zile în urmă, pe str. Ștefan cel Mare, la nr. 153, au venit constructorii. Au descărcat baroase, tîrnăcoape, pikamere și alte ustensile și s-au apucat să demoleze un de­pozit al cooperației de consum. Timp de o lună au muncit cu spor, dărimînd totul (a se vedea fotografia). Apoi au plecat con­structorii !! De im­an, locul cu pricina arată ca in fotografia noastră, iar locuitorii municipiului se tot întreabă : ce au vrut să­­ facă aici constructorii ? întrebarea o relansăm și noi. Și tot o­dată pe cartea de vizită a constructorilor este și mor­manul de moloz, cărămizi, ciment etc. la care se adaugă scări, butoaie, panouri — toate mostre ale risipei și proastei organi­zări a activității celor ce au lucrat în complexul comercial din Tomis I ■— respectiv 'Cooperativa „Constructorul“» V-am prezentat in acest raid, in care am folosit­ și aparatul de fotografiat, cîteva dintre aspecte­le ce „poluează“ estetica orașu­lui, ce contravin unor norme e­lementare ale bunului gust, ale frumosului. Considerăm că, față de vinovați, primele care trebuie să intervină sunt organele împu­ternicite ale Consiliului popular Cel ce zărește în balcoane o floare primește un premiu din partea comitetului de bloc și un alt premiu din partea asociației de locatari de la blocul 1­0 din Tomis Nord. Noi am încercat să folosim această invitație, drept pentru care ne-am deplasat in fața locului. In lipsa florilor insă, am numărat vreo cîteva duzini de cămăși, maiouri, fețe de per­ne, cearșafuri etc., etc. Desigur, premiul nu l-am luat, dar publi­căm fotografia, avertizind pe cei în drept de a aplica amenzile prevăzute prin decizia Comitetu­lui executiv al Consiliului popu­lar județean Constanța în acest sens­ municipal. Dar un cuvînt îl are și opinia publică. Liviu BRUCKNER Arcadie STRAHILEVICI , Foto : I. BUNGAU Afișajul — o problemă de estetică, dacă... In Constanța sunt locuri special amenajate pentru afi­­șaj. Din păcate, aproape la tot pasul întîlnești pe garduri, pe clădiri, zeci de afișe ce anunță vînzări-cumpărări, ba­luri, reuniuni tinerești și, bineînțeles, afișe ce vor a in­forma publicul în legătură cu competițiile sportive. Surprin­de neplăcut însă faptul că a­­ceste bucăți de hîrtie, scrise de multe ori agramat și la voia întîmplării, sunt pur și simplu împrăștiate chiar și pe cele mai importante artere de cir­culație ale municipiului. în fo­tografia noastră am surprins o mostră de ceea ce se numește antireclamă, lipsă de bun gust.

Next