Dobrogea Nouă, martie 1973 (Anul 26, nr. 7628-7654)

1973-03-23 / nr. 7647

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI, nr. 7647 Vineri, 23 martie 1973 4 pagini, 30 bani COMUNICAT în ziua de 22 martie 1973 a avut loc ședința Consi­liului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pen­tru unitățile economice. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: CAPITOLUL I Dispoziții generale ART. 1. — Structura organizato­rică a centralelor industriale și u­­nităților asimilate acestora, a în­treprinderilor subordonate, precum și a unităților componente fără personalitate juridică ale centrale­lor — uzine, fabrici, exploatări și altele similare — denumite in cele ce urmează unități economice, se stabilește in mod unitar, potri­vit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza pre­­zentelor­ norme. ART. 2. — Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centra­lele industriale și alte unități simi­lare și pentru întreprinderile in­dustriale, prevăzute in anexa nr. 1, care face parte integrantă din pre­zentul decret. Pe baza acestor structuri, Consi­liul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat struc­turi tip pe ramuri și subramuri e­­conomice, pentru unități asimilate centralelor, pentru întreprinderi și unitățile componente ale centrale­lor, precum și pentru alte unități economice. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi ART. 3. — In funcție de volu­mul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura or­ganizatorică a întreprinderii indus­triale sau combinatului cuprinde : A) STRUCTURA DE PRODUCȚIE ȘI CONCEPȚIE. a) ateliere de producție, montaj, service, proiectare, pentru alte activități precum și produc­tive : b) laboratoare de control și Cer­cetare : c) secții de producție, montaj, service, precum și pentru alte activități productive : d) uzine, fabrici, exploatări alte unități similare fără per­si­sonalitate juridică, B) STRUCTURA FUNCTIONALA: a) birouri : b) servicii. ART. 4. — Atelierul de produc­ție, montaj, service și alte activi­tăți similare cuprinde cel puțin 4 formații de lucru, conduse de câte un maistru ; mărimea acestor for­mații de lucru se stabilește pe bază de normative unificate, apro­bate pe ramuri, subramuri sau ac­tivități, depinzind de natura și spe­cificul procesului de producție, precum și de diviziunea muncii co­respunzătoare acestuia. Maiștrii lu­crează sub conducerea nemijlocită a șefului de atelier. Dacă volumul activității necesită un număr de muncitori echivalent cu patru for­mații de lucru normate, iar speci­ficul muncii permite aceasta, ate­lierul se poate constitui cu un nu­măr­ mai mic de maiștri, sau fără maiștri, șeful de atelier conducînd nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de produc­ție de complexitate deosebită, for­mațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfă­șoară pe schimburi, fiecare atelier avind numărul de maiștri punzător normativelor și este cares­un șef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcționa atît în cadrul secțiilor de producție cât și independent. ART. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puțin 25 de per­soane ; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. ART. 6. — Laboratorul de con­trol și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determi­narea calității materiilor materialelor, subansamblelor, prime, pro­duselor, precum și unele lucrări cu caracter de studiu și cercetare ; el se constituie dacă volumul de mun­că necesită cel puțin 5 persoane. ART. 1. — Secția de producție, montaj, service și pentru alte ac­tivități productive se poate orga­niza pentru conducerea unitară a activităților legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 3 ateliere de producție ; de asemenea, se pot constitui secții in care șefii acestora conduc direct un număr de cel puțin 6 formații de lucru conduse de cite un maistru. Activitatea în secție se desfășoa­ră pe schimburi. Ea este condusă de un șef de secție coordonator și de șefi de secție pe schimburi. Se numesc șefi de secție pe schimb numai dacă schimbul respectiv lu­crează cu întreaga capacitate a secției. Șeful de secție coordonator îndeplinește și atribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coordonator ajutat de ceilalți șefi de schimb răspunde de asigurarea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a activității în toate schimburile, precum și pentru rea­lizarea planului pe întreaga secție. ART. 8. — Uzinele, fabricile, ex­ploatările și celelalte unități simi­lare fără personalitate juridică se pot înființa în mod excepțional, în cadrul întreprinderilor foarte mari și complexe avind procese de pro­ducție diferite, cu aprobarea Con­siliului de Conducere al ministe­rului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării eco­(Continuare in pag. a II-a) DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice La scurt timp după consfătui­rea zonală privind cultura po­rumbului și florii-soarelui în 1973, din inițiativa biroului Co­mitetului județean de partid, ieri dimineață, in Sala sporturilor s-au întrunit cei mai autorizați reprezentanți ai unităților agrico­le socialiste producătoare de po­rumb și floarea-soarelui. La a­­cest autentic colocviu au luat parte peste 2.300 de specialiști, cadre de conducere din coopera­tivele agricole de producție, în­treprinderi agricole de stat, S.M.A., cercetători, șefi de ferme, brigadieri și cooperatori fruntași, reprezentanți ai unităților de valorificare a produselor agricole. Intr-o atmosferă efervescentă, de lucru, reprezentanții oameni­lor muncii din agricultura jude­țului nostru au adoptat măsuri practice pentru a traduce în via­ță indicațiile date de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta ple­nară a C.C. al P.C.R. Punctul de plecare al dezbate­rilor l-au constituit informările prezentate de ing. Constantin Po­pa, director general al Direcției agricole, și de dr. ing. Petru To­­moroga, directorul Stațiunii a­­gricole experimentale pentru cul­turi irigate Valul lui Traian. Am­bele informări, o sinteză argu­mentată a rezultatelor obținute in cercetare și producție, au de­monstrat că, în condițiile județu­lui nostru, anul 1973 — în ciuda unui debut întîrziat al campaniei agricole — poate fi anul producții record de porumb m­or și floarea-soarelui care să situeze județul nostru pe un loc fruntaș pe țară. La dezbateri, în plen, în afara schimbului direct de opinii din­tre participanți, prilejuit de a­­ceastă întîlnire, au luat cuvintul: ing. Titus Popescu, directorul I.A.S. M. Kogălniceanu, Ion Ni­­ca, președintele C.A.P. Fintînele, ing. Ion Toma, directorul S.M.A. Castelu, Smaranda Constantin, cooperatoare C.A.P. Viișoara, Cristea Voicu, brigadier —C.A.P. Coma­na, Gheorghe Bratu, șef secție — S.M.A. Cumpăna, Vasile Hurjumă, Fabrica de ing. u­­lei Constanța, Maria Stârnea, cooperatoare — C.A.P. Arsa, ing. Constantin Stănescu — C.A.P. Techirghiol, ing. Iacob Ferch — C.A.P. Cuza Vodă. In încheierea lucrărilor consfă­tuirii a luat cuvintul tovarășul Vasile VÎLCU, prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. m mmmmm CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA D­ECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție, Consiliul de Stat al Republicii Socia­liste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Ma­­rea Adunare Națională în a zecea se­siune a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimi­neața. Președintele Consiliului de Stat,­­ NICOLAE CEAUȘESCU C­INCINALUL­-1' • ■ ■­­ • . • . V ’. în patru ani și jumătate IN INDUSTRIE putem încheia un bilanț economic cît mai bogat ® Fiecare oră, fiecare minus să fie afectat integral producției ® Planul trebuie realizat nu numai global, ci și fizic, la toate sortimentele ® Nici un contract de livrări să nu rămînă neîndeplinit . Trimestrul II a și în­ceput prin gri­a pentru asigurarea aprovizionării tehnico-materiale Ne aflăm în ultima decadă lui martie și acum este momentul a să accelerăm ritmul sarcinilor maximale de îndeplinirii plan in toate sectoarele productive, să în­cheiem cu un succes cit mai sub­stanțial acest trimestru. Tocmai de aceea este important ca, în această perioadă care a mai rămas pînă la 31 martie, nu toate întreprinderile, organele și orga­nizațiile de partid, comitetele oa­menilor muncii să ia măsuri pen­tru îndeplinirea integrală a sarci­nilor economice, ca și pentru asi­gurarea condițiilor tehnico-mate­­riale necesare activității tot mai intense în trimestrul următor. FIECARE ZI, FIECARE ORA, FIE­CARE MINUT SUNT PREȚIOASE PENTRU PRODUCȚIE, CONTRI­BUIE LA SPORIREA ACESTEIA. Problema creșterii productivității muncii, a folosirii cu maximum de eficiență a timpului de lucru, pe de o parte prin îmbunătățirea dis­ciplinei în producție, pe de altă parte prin funcționarea fără goluri a mașinilor și instalațiilor, trebuie să stea pe primul plan. In unitățile care mai înregistrea­ză restanțe de producție fizică sau valorică, trebuie acționat cu tot simțul de răspundere pentru re­cuperarea rămîner­ilor în urmă. In toate întreprinderile, PLANUL TREBUIE ÎNDEPLINIT LA TOȚI INDICATORII, ATINGINDU-SE COTELE MAXIMALE PREVĂZU­TE. Numai așa se poate obține eficiența economică pe care acti­vitatea productivă trebuie să o a­­ducă. Se impune să se acorde maxi­mum de atenție îndeplinirii inte­grale a planurilor fizice, pe sorti­mente — aceasta cu atît mai mult cu cît se mai înregistrează încă unele nerealizări de­­ acid sulfuric, îngrășăminte produse chi­mice, plăci și tuburi din azboci­ment etc.), cu efecte negative nu numai pentru întreprinderile în cauză ci chiar pentru națională. Bineînțeles, pe economia primul plan trebuie să d­ea și CALITA­TEA PRODUSELOR. Legat de toate acestea, ONO­RAREA TUTUROR OBLIGAȚII­LOR CONTRACTUALE față de beneficiari reprezintă o altă latu­ră a activității economice de care conducerile unităților au obligația să țină seamă, în spiritul legii con­tractelor și în contextul necesități­lor pe care dezvoltarea planificată, coordonată, armonioasă a econo­miei noastre se implică, știut fiind că produsele finite dintr-o unitate constituie materii prime în alta sau sunt așteptate la fondul pieței. Aceste cerințe sunt și mai imperi­oase cînd este vorba de EXPORT, producția și livrările pe piețele ex­terne trebuind să fie realizate cu prioritate. Onorarea obligațiilor contrac­tuale trebuie urmărită și în sens invers, adică acordindu-se toată atenția achiziționării materiilor prime și materialelor necesare pro­ducției din trimestrul viitor și in general tuturor aspectelor legate de APROVIZIONAREA TEHNI­­CO-MATERIALA. Se știe că, in primul trimestru, s-au întîmpinat unele greutăți pe această linie și tocmai de­­ aceea trebuie să se ia măsuri pentru prevenirea apariției altora asemănătoare. Nu trebuie scăpate din vedere problemele a­­chizițîonării utilajelor tehnologice pentru noile capacități de produc­ție, corelarea sosirii acestora pe șantiere cu graficele de montaj stabilite, intensificarea lucrărilor de montaj pentru ca noile obiecti­ve de investiții să intre cît mai repede în funcțiune. Demarajul bun pe care tria constănțeană l-a marcat indus­în 1973 poate fi și trebuie continuat. lin angajament unanim: 1973 — anul producțiilor record LA PORUMB ȘI FLO­ARE­A - SO­ARELUI Consfătuire de lucru organizată din inițiativa Comitetului județean de partid Cuvintul tovarășului Vasile Vilcu Stimați tovarăși. Consfătuirea lucrătorilor din a­­gricultură convocată astăzi se în­scrie pe linia măsurilor luate de Comitetul județean de partid pen­tru mobilizarea mecanizatorilor, muncitorilor, cooperatorilor, spe­cialiștilor și conducerilor unități­lor agricole la realizarea sarcinilor puse de partid în fața agriculturii. La această consfătuire participă cadre din agricultură, activiști de partid și de stat, mecanizatori, muncitori, cooperatori și specia­liști care sunt chemați să organize­ze și să înfăptuiască sarcinile ce ne stau in față. Intr-un fel, de dumneavoastră, cei prezenți in sa­lă, depinde realizarea sau depăși­rea producțiilor în agricultură, mai ales de porumb și floarea-spa­și­relui. Dacă avem în vedere numai faptul că suprafețele ocupate cu porumb și floarea-soarelui repre­zintă aproape 30 la sută din ara­bil, iar porumbul este furajul de bază pentru hrana animalelor, es­te suficient pentru a înțelege im­portanța hotăritoare ce o au aces­te culturi pentru îndeplinirea pla­nului în agricultură. Materialele prezentate în con­sfătuire și discuțiile purtate au ri­dicat numeroase probleme, atît in ce privește experiența pozitivă, cit și unele neajunsuri pentru a pu­tea trage învățămintele necesare în activitatea din acest an. . De fapt, tovarăși, și eu sînt de acord cu aprecierea din materialul pre­zentat aici de tovarășul Popa Con­stantin — directorul general al Di­recției agricole, că în anul trecut producția de porumb realizată in județul nostru este cea mai mare obținută vreodată și că un număr de 14 I.A.S. și 71 cooperative agri­cole au realizat peste 4.000 kg po­rumb, în medie, la hectar. Rezultatele bune obținute la cul­tura porumbului de către I.A.S. M. Kogălniceanu, N. Bâlcescu, Tir­­gușor și C.A.P. Castelu, Satu Nou, Costinești, Movilița, Căscioarele și altele, care au fost exemplificate în consfătuire, se datoresc muncii desfășurate de mecanizatori și cei­lalți lucrători, sub conducerea or­ganizațiilor de partid, care au exe­cutat lucrările agricole la timp și de mai bună calitate. Au­ luat cunoștință dim presă că în anul trecut 5 I.A.S. și 10 C.A.P. au primit „Ordinul Muncii“ clasa I pentru producțiile mari de po­rumb, floarea-soarelui, lună, carne și altele. Cu acest prilej, adresei mecanizatorilor, muncitorilor, coo­peratorilor și specialiștilor, orga­nizațiilor de partid și conducerilor acestor unități călduroase felici­tări și urări de noi succese îm de­pășirea producțiilor agricole din a­­cest an. Exemplul acestor colecti­ve de muncă trebuie luat de toate unitățile noastre agricole pentru a obține producții mari de porumb, care să le dea dreptul să obțină inalte distincții și premii. De alt­ (Continuare in pag. a IlI-a)

Next