Dobrogea Nouă, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 7966-7989)

1974-04-25 / nr. 7985

<; J. ■ $ ■ L» i • '.»«9 • i V 1 il centrală universitara IM. EMINESCU“ IAȘI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII nr. 7985 Joi, 25 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa Lucrările celei de-a XXIX-a se­siuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineața, prin participa­rea președintelui Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Prezența șefului statului român l« această importantă reuniune in­ternațională relevă, încă o dată, cu pregnanță, interesul viu pe care țara noastră îl manifestă față de activitatea acestui organism al O.N.U., față de rolul său însemnat în promovarea spiritului de cap­Doamnelor și domnilor. Stimați oaspeți, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez um călduros salut dum­neavoastră, participanților la cea de-a 39-a sesiune a Comisiei Eco­nomice O.N.U. pentru Europa, ca­re de 7 zile își desfășoară lucră­rile în Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc in îm­prejurări cînd popoarele europene, ca de altfel toate națiunile lumii, sunt confruntate cu probleme deo­­seb­it de grave determinate de per­petuarea unor relații inechitabile intre state, a unor forme și prac­tici colonialiste și neocolonialiste, de prelungirea crizei monetare și accentuate in ultima vreme de cri­za energiei, de dificultățile asigu­rării materiilor prime, de alte as­pecte ale vieții economice. In a­­ceste împrejurări sesiunea Comi­siei Economice O.N.U., pe agenda căreia simt înscrise cooperarea în sfera producției și schimburile de bunuri materiale, colaborarea in domeniul științei și tehnologiei, es­te chemată să contribuie la enun­țarea unor soluții în vederea unirii eforturilor țărilor europene pentru rezolvarea, cu forțe comune, a problemelor economice de impor­tanță majoră ale continentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică și tehni­­co-științifică, schimbul de valori materiale, de­ bunuri spirituale, de Informații și de experiență repre­zintă în lumea modernă o necesi­tate obiectivă a evoluției fiecărei țari in pas cu cuceririle progresu­lui universal și, in aceiași « condiție a mersului înainte timp, întregii umanități. Analizând reali­ai­tatea in această lumină, putem­ a­­precia că în ultimii ani a căpătat o amploare tot mai mare colabo­rarea economică, tehnico-științifi­­că și culturală între statele de pe continentul european. Viața de­monstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite în acest domeniu, că mai persistă anacro­nisme care frânează desfășurarea plenară a colaborării. Statele eu­ropene dispun, după părerea noas­tră, de largi posibilități pentru a intensifica cooperarea pe tărîmul asigurării, folosirii și gospodăririi raționale a materiilor prime, al surselor de energie, al producției industriale, al ameliorării mediului ambiant, al perfecționării mijloa­celor de comunicații și telecomu­nicații, precum și în alte domenii economice. Un rol stimulator deo­sebit de important ar avea în a­­cest sens așezarea raporturilor din­tre națiuni pe principii noi de e­­galitate și democratice. Tocmai în aceasta direcție apreciem că Co­misia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce o contribuție deosebit de prețioasă, militând mai activ pentru instaurarea în între­gul ansamblu al relațiilor intereu­­ropene a principiilor egalității și echității, pentru înlăturarea ori­căror discriminări ce mai impie­tează schimburile înlăturarea măsurilor internaționale, discrimina­torii, a­ taxelor și suprataxelor con­stituie o cerință obiectivă pentru realizarea unei largi cooperări e­­conomice intre țările europene. De asemenea, este necesar ca țările continentului nostru să acționeze mai unitar pentru realizarea unui nou sistem monetar care să asigu­re un raport echitabil intre mone­zile naționale. Progresul material, social și cultural al statelor de pe continentul nostru cere să se ac­ționeze cu toată fermitatea și con­secvența împotriva împărțirii Eu­­ropei in blocuri economice închise, pe care intre țările membre ale Comisiei, între toate statele lu­mii, pe baze egale, durabile și re­ciproc avantajoase, în procesul de edificare a unor raporturi noi de pace, securitate și colaborare fruc­tuoasă intre națiuni. Ea ilustrează, în același timp, un chip marcant, notărirea României socialiste de a-și aduce și în viitor o contribu­ție activă la diviziunea internațio­nală a muncii, la amplificarea schimbului de valori materiale spirituale, la transformarea Euro­si­nei intr-o zonă de largă și rociii­pentru relații nestingherite intre toate statele continentului In soluționarea­ problemelor nostru­ com­plexe ale relațiilor economice, ță­rile europene trebuie să acționeze nu de pe poziții de concurență, ci în mod unitar, pornind de la ne­cesitatea participării active la fău­rirea unei noi ordini economice in­ternaționale, bazată pe egalitate și echitate, pe crearea unor raporturi juste intre prețurile materiilor prime și ale produselor industria­le. La stabilirea unor prețuri e­­chitabile, după părerea noastră, trebuie să se pornească de la le­gități și principii obiective care să permită comen­surarea justă a va­lorii diferitelor produse, înlătura­rea acțiunilor speculative sau de conjunctură, ce generează, in ul­timă instanță, dereglarea relațiilor economice, accentuează starea de înapoiere a țărilor in curs de dez­voltare, creează condițiuni tot mai grave pe plan internațional. Pro­­cedând astfel, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa, va deveni un organism de promovare a noi­lor raporturi economice, va deter­mina progrese însemnate în făuri­rea unor relații cu adevărat noi intre statele continentului nostru, in crearea unui climat de încre­dere și apropiere intre popoare, în întărirea destinderii și cooperă­rii in Europa. De altfel, desfășura­rea lucrărilor Conferinței pentru securitate europeană, apropiata în­cheiere a fazei a doua și posibili­tatea ținerii in vara­­ acestui­ an a fazei a treia la nivel înalt, evi­dențiază cu putere rolul important pe care îl au schimburile econo­mice, relațiile economice in înfăp­tuirea unei adevărate securități pe continentul nostru. Progresul economic și contemporan impune in mod social tot mai acut schimbul rapid al noutăților științifice, precum și u­­nirea eforturilor specialiștilor din diferite țări, in vederea rezolvării cu mijloace comune a unor Pro­bleme complexe ale cercetării mo­derne. Militând pentru accesul tu­turor națiunilor la cuceririle­­ Știin­ței moderne, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate con­tribui la ridicarea gradului de ci­vilizație al fiecărui popor european, precum și la creșterea contribuției că conlucrare, în care relațiile din­tre state, indiferent de orînduirea lor, social-politică,, de mărimea sau nivelul de dezvoltare, să fie așeza­te constant și temeinic pe princi­piile deplinei egalități in turi, respectului independenței drep­și suveranității naționale, neameste­cului în, treburile interne, avanta­jului reciproc, nerecurgerii la for­ță sau la amenințarea cu forța, a­­sigurării dreptului fiecărui popor de a-și organiza viața conform nă­zuințelor și aspirațiilor proprii, fiecărei țări la îmbogățirea patri­moniului științific ș­i umanității. Considerăm că este de datoria noastră, a tuturor, de a face to­tul ca întregul ansamblu al rela­țiilor de colaborare și cooperare între statele continentului eu­ropean să servească drept model pentru un nou tip de conlucrare, liberă, fructuoasă și reciproc a­­vantajoasă între statele de pe toa­te continentele, intre toate poatele lumii, fără deosebire pe­de orânduire socială. Conștientă că progresul și ci­vilizația contemporană sunt nemij­locit legate de participarea activă a fiecărui popor la diviziunea in­ternațională a muncii, la schimbul mondial de valori materiale și spi­rituale, la cooperarea intre țările, România este hotărită toate să acționeze și in viitor pentru ampli­ficarea relațiilor cu toate statele Europei, ca și cu țările de pe alte continente, aducindu-și in conti­nuare contribuția activă la promo­varea politicii de colaborare fruc­tuoasă între națiuni, la cauza păcii în Europa și in întreaga lume. Doamnelor și domnilor. Suntem contemporanii unor schimbări istorice de o amploare fără precedent în societatea uma­nă, in organizarea vieții popoare­lor și a întregii omeniri. Asistăm și participăm în același timp la un neîntrerupt proces de transfor­mări revoluționare, naționale și so­ciale pe toate meridianele glo­bului, la profunde mutații, în ra­portul de forțe pe plan mondial. Popoarele își afirmă tot mai pu­ternic voința de a fi stăpâne pe des­tinele lor, de a participa nemijlo­cit la soluționarea marilor proble­me care confruntă omenirea. Po­poarele se ridică cu hotărîre împo­triva vechii politici de dominație, inegalitate și dictat, de asuprire și ingerință în treburile altor state, pentru instaurarea pe arena mon­dială a unor relații noi, bazate pe respectul independenței și suvera­nității naționale, al dreptului fie­cărui popor de a-și alege singur calea dezvoltării, pe egalitate și neamestec în treburile interne, pe renunțarea la forță și la amenin­țarea cu forța. Sesiunea de la București — cea dintîi organizată in afara sediului Comisiei — reprezintă, prin nive­lul par­ticipării și însemnătatea problemelor abordate, un eveni­ment cu profunde semnificații in planul colaborării economice euro­pene, al vieții internaționale ac­tuale. Pe agenda ,ei de lucru sunt înscrise teme­­ de majoră importan­ță pentru extinderea și diversifi­carea cooperării pe continentul (Continuare in pag. a IV-a) Ca urm­are, in lume are loc un curs nou de destindere, de apro­piere și colaborare între popoare. Desigur, acest curs nu a devenit încă ireversibil. Mai sânt forțe reacționare care încearcă să în­toarcă înapoi roata istoriei, să frâ­neze evoluția spre colaborare și prietenie între popoare. De aceea, făurirea unei lum­i mai bune și mai drepte pe planeta noastră cere încă eforturi, susținute din partea tuturor popoarelor. Viața demonstrează că însănăto­șirea climatului politic inter­națio­nal, întărirea securității mondiale sunt condiționate de instaurarea fermă și generalizarea in întreaga lume a relațiilor noi, de egalitate deplină in drepturi și respect mu­tual. Ți­ni­mi seama de însemnătatea deosebită pe care continentul eu­ropean o are în dezvoltarea civili­zației umane, este firesc ca țările europene — deci și Comisia Eco­nomică O.N.U. pentru Europa —­ să aibă un cuvint mai greu de spus in procesul înnoirii relațiilor interstatale, să contribuie în mod mai hotărât la promovarea noii po­litici internaționale. Fără îndoială că popoarele Europei, care au a­­vut atât de suferit in urma celor două războaie mondiale ce au por­nit de pe acest continent, trebuie să facă totul pentru a exclude viitor un nou război, pentru a asi­­n­gura pacea care constituie garanția sigură, a progresului fiecărei na­țiuni. în această ordine de idei consi­der că ar fi necesar ca țările euro­pene să acționeze, prin intermediul Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, intr-un mod organizat, mai ferm și mai eficient, în solu­ționarea problemelor majore pe ca­re le dezbate în prezent Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Pornind de la necesitatea gene­ralizării principiilor dreptății și ex chiziții in viața internațională, considerăm că un obiectiv crucial al prezentului este sprijinirea fer­mă a luptei de­ eliberare a po­poarelor care mai gem sub domn­(Continuare în pag. a IV-a) CUVINTAREA NICOLAE CEAUȘESCU Economice Domnule președinte. Vă mulțumesc pentru cuvântarea pe care ați adresat-o sesiunii noas­tre și, prin intermediul delegaților prezenți, guvernelor tuturor țărilor membre ale Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa. Cea de-a XXIX-a sesiune a Co­misiei noastre va­ rămâne puternic înscrisă în istoria ei. Este pentru prima oară când noi ne-am întru­nit în afara sediului de la Geneva al Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa și, de asemenea, pentru prima oară în decursul întregii perioade de existență Comisiei când în plenul acesteia ia a cuvintul președintele unuia dintre statele membre. Am urmărit cu deosebită atenție cuvântarea dumneavoastră. Proble­mele pe care le-ați abordat și ide­ile exprimate își vor găsi, fără în­doială, ecoul în țările pe care le reprezentăm. Prezența dumnea­voastră în mijlocul nostru și în special cuvintarea dumneavoastră nu numai că au subliniat importan­ța pe care guvernul român o acor­dă acestei organizații și participă­rii Republicii Socialiste România la activitatea ei, dar au subliniat, totodată, marea însemnătate pe care Comisia Economică a O.N.U. pentru Europa, în calitate de uni­că organizație regională, c are in dezvoltarea colaborării economice și tehnico-științifice, precum și in procesul general de reducere a în­cordării și de promovare consec­ventă a principiilor coexistenței pașnice între state cu sisteme so­ciale diferite, in viața popoarelor regiunii noastre. Domnule președinte. De peste un sfert de veac noi urmărim, în cadrul Comisiei Eco­nomice a O.N.U. pentru Europa, dezvoltarea economică a patriei dumneavoastră. Acum, la București, am avut posibilitatea să ne convin­gem, cu proprii ochi — fie și nu­mai parțial — de progresele Repu­blicii Socialiste România. Permiteți-mi ca, în numele tutu­ror celor prezenți, să vă felicit pe dumneavoastră și poporul minuna­tei dumneavoastră țări pentru re­alizările obținute și să vă urez in mod sincer înfăptuirea cu succes a planurilor al căror scop este a­­sigurarea creșterii neîntrerupte a nivelului de viață al poporului ro­mân, in condițiile unei colaborări pașnice, egale in drepturi și reci­proc avantajoase cu celelalte po­poare. încă o dată, domnule președin­te, vă mulțumesc cordial pentru cuvintarea rostită la reuniunea noastră- Cuvintul președintelui Comisiei O.N.U. pentru Europa A ­ Vizita președintelui­­ Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer în județele Dolj și Argeș Președintele Republicii Costa Ri­ca, Jose Figueres Ferrer, împreună cu­­ tovarășul Emil Bodnaraș, vice­președinte al Consiliului de Stat, a plecat, miercuri, într-o călătorie în județele Dolj și Argeș. La vizită participă, de asemenea, persoanele oficiale costaricane ca­re îl însoțesc pe distinsul oaspete. Pe aeroportul municipiului Craio­­­­va, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România­­ și Republicii Costa Rica, șeful sta­­­­tului costarican a fost întîmpinat­ă de Gheorghe Petrescu, președintele­­ Comitetului executiv al Consiliului­­ popular județean Dolj, de membri ai Comitetelor executive județean­e Dolj și municipal Craiova, de con­ducători de întreprinderi și insti­­­­­­tuții. Primul obiectiv al călătoriei ai­­ constituie cunoscuta întreprindere „Electroputere“, ale cărei produ­se sunt exportate și pe continentul sud-american. La sosirea in unita­te, distinsul oaspete este întâmpinat de Ion Constantinescu, adjunct al­­ ministrului industriei construcțiilor­­ de mașini-unelte și electrotehnicii,­­ precum și de inginerul Liviu Tă­­­­năsescu, directorul întreprinderii.­­ Sunt vizitate fabricile de locomoti­­­­ve, de motoare electrice și de apa­­rantaj. La încheierea vizitei, oaspetele felicită călduros colectivul unității pentru succesele obținute, semnind in cartea de onoare a întreprinde­rii. La despărțire, președintelui Fi­gueres îi este înmânată,­ in semn de înaltă cinstire, macheta unei locomotive electrice de 5.100 kilo­wați, unul dintre produsele de ba­ză ce poartă inscripția „Electropu­­tere“-Craiova. Coloana oficială de mașini tra­versează apoi orașul, îndreptin­­du-se spre Complexul de sere Ișal­­nița. Președintele Republicii Cos­ta Rica este întîmpinat aici de Ion Ceaușescu, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare și apelor, de membri ai colectivului de conducere al întreprinderii. La invitația gazdelor, oaspeții vizitează hala de sortare și amba­lare, sectoare in care activitatea se caracterizează printr-un grad ri­dicat de mecanizare, precum și o parte din cele 32 de ferme ale în­tre­prinderii. La amiază, președintele Comite­tului executiv al Consiliului popu­lar județean Dolj a oferit un de­jun oficial in onoarea președintelui Republicii Costa Rica. în timpul dejunului, Gheorghe Petrescu și Jose Figueres Ferrer au rostit toas­turi. In cursul după-am­iezii, preșe­dintele Jose Figueres Ferrer a vi­zitat barajul și hidrocentrala de pe Argeș. Elicopterele aterizează in apro­pierea orașului Curtea de Argeș. Oaspeții sunt întâmpinați de Ion Dincă, președintele Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular ju­dețean Argeș, de alte oficialități locale. La barajul marii hidrocentrale șeful­ statului costarcean a fost sa­lutat de Gheorghe Cocoș, adjunct al ministrului energiei electrice. Directorul hidrocentralei, ing. Ni­colae Badea, prezintă distinșilor oaspeți o serie de date despre a­­ceastă construcție. Este vizitată, apoi, centrala e­­lectrică, unitate cu o putere de 220 MW. Performanțele tehnice ale acestei centrale, precum și eficien­ța economică a întregului Com­plex hidroenergetic stârnesc admi­rația oaspeților. Seara, președintele Republicii Costa Rica și persoanele care-l în­soțesc in vizita pe care o face In România s-au înapoiat in Capitală.­­Agerpress Astăzi, în jurul orei 14:45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Aero­portul Otopeni ceremonia plecării președintelui Re­publicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, care, la in­vitația președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a întreprins o vizită oficială de prietenie în țara noastră. ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI Cinstim a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului prin muncă însuflețită • Mai multe colective de muncă au raportat îndeplinirea planului pe patru luni • însemnate cantități de produse livrate peste prevederi • în toate unită­țile continuă eforturile de investigare și valorificare a noi resurse, pentru creș­terea producției și productivității muncii, pentru majorarea angajamentelor în­sumate în întrecerea socialistă I Parcurgem ultimele zile din cea de-a patra luna a anului și pe măsură ce ne apropiem de 1 Mai, sărbătoarea internațională a oamenilor muncii, prilejul unui traditional bilanț al înfăptui­rilor noastre in edificarea societății socialiste multilateral dez­voltate pe pământul României, in cronica vie a întrecerii se în­scriu noi fapte și realizări de prestigiu prin care colectivele din întreprinderi iși onorează angajamentele pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe 1974 și pe întregul cincinal. Sub conducerea organelor și or­ganizațiilor de partid, mobilizați de exemplul comuniștilor, oamenii muncii din întreprinderi traduc in viață Programele de măsuri meni­te să contribuie la folosirea mai eficientă a capacităților de produc­ție, creșterea producției și produc­tivității muncii, îmbunătățirea ca­lității produselor, valorificarea su­perioară a materiilor prime și ma­terialelor, reducerea normelor de consum, ia, ridicarea eficienței eco­nomice a­ întregii activități produc­tive. Drept urmare, sporesc pro­ducțiile suplimentare cu care a­­proape toate unitățile economice din județul nostru au încheiat pri­mul trimestru al anului, astfel că unele dintre ele raportează acum că și-au îndeplinit înainte de ter­men sarcinile de plan pe primele patru luni ale anului. Așa de e­­xemplu, colectivul ÎNTREPRINDE­RII DE ELECTROCENTRALE și-a realizat planul pe perioada amin­tită cu 20 de zile mai devreme , și tot cu două decade au pășit inain­tea calendarului și muncitorii specialiștii de la „CHIMPEX“ (FA­ȘI BRICA DE AMBALAJE) .și ÎN­TREPRINDEREA PISCICOLĂ. De 16 zile, lucrează in contul mai 1974 ÎNTREPRINDEREA lunii DE PRODUCERE ȘI INDUSTRIALI­ZARE A LEGUMELOR ȘI FRUC­TELOR (FABRICA „MUNCA“) : de marți, 23 aprilie a pășit în luna următoare și colectivul FABRICII DE BERE . in cursul zilei de ieri, cu 6 zile mai devreme a anunțat că și-a îndeplinit planul de pro­ducție pe patru luni colectivul ÎN­TREPRINDERII DE PREFABRI­CATE ȘI MATERIALE DE CON­STRUCȚII, iar cu realizările de astăzi printre cei care au atins ni­velul lunii mai se numără­­ și chi­m­­­iștii din COMBINATUL DE LA NĂVODARI. în mod firesc, tot mai multe co­lective de muncă vor raporta in zilele ce urmează îndeplinirea e­­xemplară, in avans, a sarcinilor de producție și a angajamentelor — ■și in această privință este demn de semnalat că unele dintre ele, in urma realizării posibilităților de care dispun, și-au majorat și an­gajamentele asumate în Întrecerea socialistă pe anul 1971. Este cazul colectivelor de la I.P.M.C., „MUN­CA“ — Ovidiu, I.M.P.C. și altele, exemplu care, fără îndoială, va fi urmat de toate celelalte unități e­­conomico-productive din județul nostru. Temeiul acestor hotărâri il con­stituie, așa cum spuneam, in pri­mul rând realizările de pină acum. După două decade din luna apri­lie, economia județului nostru realizat în plus față de prevederile a planului pe perioada care s-a scurs de la­ începutul anului și până la data amintită, importante cantități suplimentare de produse, după cum urmează : 61.832.000 kWh energie electrică, 677 tone îngrășăminte fosfatice (sută la sută substanță activă), 3.733 tone ciment și 78 km tuburi din azbociment, 1.836 mc prefabricate din beton armat 456.000 cărămizi și blocuri cerami­și­ce, mobilă in valoare de 175.000 lei și 157.000 mp furnir, 8 tone celulo­ză, 2 tone hirtie și 126 tone hirtie înnobilată, 22.000 mp țesături din lână, 839 tone carne, 26 tone pre­parate din carne și 151 tone con­serve din carne, 78 tone brânzeturi, 104 tone pește, 130 tone ulei comes­tibil și multe alte bunuri materi­ale. â

Next