Dobrogea Nouă, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 7966-7989)

1974-04-23 / nr. 7983

ö í­B­Liofkc cA . CENTRALA UNIVERSITARA M. EMINESCU' IA>1 PROLETARY TSTST TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN VIZITA PREȘEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA, JOSE FIGUERES FERRER La invitația președintelui Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, luni a sosit in noastră, într-o vizită oficială țara de prietenie, președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Această vizită se înscrie in ca­drul bunelor relații de prietenie și colaborare statornicite intre Repu­blica Socialistă România și Rsca, relații care cunosc un Costa curs ascendent pe baza respectării prin­cipiilor independenței și suverani­tății naționale, egalității in drep­turi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, în istoria legăturilor dintre cele două state, un moment de însem­nătate primordială l-a constituit vizita efectuată in Costa Rica de președintele Nicolae Ceaușescu, in septembrie 1973. Dialogul la nivel inalt româno-costarican, desfășurat la San­ Jose, a constituit, prin re­zultatele sale rodnice, o contribu­ție de seamă la întărirea raportu­rilor bilaterale. Tratatul de priete­nie și cooperare intre Republica Socialistă România și Republica Costa Rica — document de o deo­sebită semnificație internațională —­ și celelalte acorduri comune, semnate, in timpul vizitei șefului statului român, au deschis noi perspective legăturilor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, in diferite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt ro­­­­ano-costarican este menit să dea un n­ou impuls colaborării dintre cele două țări, în interesul reci­proc, să contribuie la cauza înțe­legerii internaționale. Sub aceste­­ auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la b­­ucu­­re­ști a președintelui Jose Figueres Ferrer. Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapelele de stat ale Re­publicii Socialiste România și Re­publicii Costa Rica, ale că­ror falduri încadrează portretele celor doi șefi de stat. Pe mari pancarte sunt înscrise urări­le in limbile spaniolă­­ și română : „Bun sosit in Republica Socialistă România Excelenței Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, președintele Republicii Costa Rica“, „Trăiască prietenia dintre poporul român­­ și poporul costarican". La ora 15,40, aeronava cu care a călătorit președintele Republicii Costa Rica aterizează. In intimpinarea distinsului oas­pete au venit președintele Repu­blicii Socialiste România, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii : Emil Bodnaraș, Ște­fan Voitec, vicepreședinți ai Con­siliului d­e Stat, Manea Manescu, prim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afa­cerilor externe. Erau de față al fi membri ai guvernului, conducă­tori ai unor instituții centrale, ge­nerali, ziariști. Era prezent, de a­­semenea, Constantin Stăvescu, am­basadorul României la San Jose.­La coborârea din avion, Preșe­dintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cei doi șefi de stat își string miluite, se îmbrățișează cu căldură. Președintele Jose Figueres Fer­rer prezintă șefului statului ro­mân persoanele oficiale care ii în­soțesc: dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al Republi­cii, dr. Jose Luis Orlieh Bolma­reich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planifică­rii, Franklin Aguilar, ambasador. Președintele Nicolae Ceaușescu prezintă­­ șefului statului costariean oficialitățile române venite in in­­timpinare. Pionieri oferă buchete de flori. Garda militară prezintă odorul. Sunt intonate apoi imnurile de stat ale Republicii Costa Rica și Repu­blicii Socialiste România. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Cei doi președinți trec in revis­tă garda de onoare. Sunt apoi prezentați șefii siunilor diplomatice acreditați mi­București, precum și celelalte per­t­­soane oficiale române venite la aeroport. Cei doi președinți primesc apoi defilarea gărzii de onoare. Numeroși bucureșteni, aflați pe aeroport, aplaudă cu căldură pe cei doi șefi de stat, aclamă pentru prietenia dintre cele două popoare. Președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Fer­rer iau loc intr-o mașină escorta­tă de­ motocicliști, indreptindu-se spre reședința rezervată oaspete­lui. De la aeroport pină in Capitală, ca și pe bulevardele bucureștene, un mare număr de cetățeni salută cu entuziasm și căldură pe cei doi președinți, care răspund cu cor­dialitate manifestărilor de stima și prietenie ale populației. (Agerpres) Președintele Jose Figueres Fer­rer a făcut luni seara, la Palatul Republicii, o vizită protocolară președintelui Nicolae Ceaușescu. La întilnire au participat tova­rășii Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, Manea Mancscn, Emil Drăgănescu și George Macovescu. A fost de față Constantin Stănescu, ambasa­dorul României la San Jose. Oaspetele a fost însoțit de dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim­­­vicepreședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlieh Rolmard­eti, mi­nistrul sănătății publice, Oscar A­­rias Sanchez, ministrul planificării, și Franklin Aguilar, ambasador. Vizita protocolară a decurs in­tr-o atmosferă de caldă cordiali­tate. (Agerpres) Vizită protocolară Depunerea unei coroane de flori Președintele Republicii Costa Ri­ca, Jose Figueres Feerer, a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea po­porului și a patriei, pentru socia­lism. Împreună cu șeful statului Costa­rica, s-au aflat persoanele oficia­le care­­ însoțesc in vizita pe ca­re o face in țara noastră. La solemnitate au luat parte Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al minis­trului apărării naționale și șef al Marelui Stat Major, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, membrii misiunii române atașate pe lângă înaltul oaspete, ge­nerali și ofițeri superiori. La sosire, pe platoul din fața monumentului, președintele Repu­blicii Costa Rica a primit onorul gărzii militare. Au fost intonate Imnurile de Stat ale celor două țări. După depunerea coroanei de flori, asistența a păstrat un mo­ment de reculegere. A fost vizitată apoi rotonda monumentului. Solemnitatea s-a încheiat cu de­filarea gărzii de onoare. (Agerpres) DINEU OFICIAL de Președintele Republicii Socialis­România, tovarășul Ceaușescu, a oferit, luni, in Nicolae sa­loanele Palatului Republicii, un di­neu oficial in onoarea­ președinte­lui Republicii Costa Rica, Jose Fi­gueres Ferrer. La dineu au participat tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dânăla­­che, Constantin Dragan, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lu­pu­, Manea Manescu, Paul­lescu-Mizil, Gheorghe Pana, Nicu- Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burti­că, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Va­sile Patilineț, Ion Pățan, Ștefan Andrei, Gh­eorghe Oprea, vice­­prim-ministru al guvernului, mem­­bri ai guvernului, conducători instituții centrale, personalități vieții științifice și culturale. Au luat parte dr. Manuel Agui­lar Bonilla, prim-vicepreședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlieh Rolmard­eh, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, mi­nistrul planificării, Franklin Agui­lar, ambasador, și celelalte persoa­ne oficiale care îl însoțesc pe pre­ședintele Republicii Costa Rica in vizita pe care o face in țara noas­tră. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. în timpul dineului, care s-a des­fășurat intr-o atmosferă cordială, prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Fi­gueres Ferrer au rostit toasturi. (Agerpres) de ale ANUL XXVII nr. 7983 Marți, 23 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani CRONICA JUDESMUI A A fit MWVÎWvf»­ v *“Wf­­• Saportof* • 'mt$m­­«0ri » Sport ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI Succesele noastre le­­ fec/Zcam celor mari evenimente ale acestu La Întreprinderea integrată de lînă |f]ț|*­^p fiUGIOIG direcțio­nată spre înfăptuirea angajamentelor La începutul acestui an, textilis­­tele de la întreprinderea integrată de lină Constanța s-au angajat să producă suplimentar in 1974 10 mi­lioane lei la producția globală, 7,1 milioane la producția marfă, 45.000 mp țesături tip­lină, 25 tone fire pieptănate, 10 tone fire cardale. A­­cest angajament mobilizator a ge­nerat o fructuoasă întrecere socia­listă, inițiative multiple, măsuri concrete, eficiente pentru punerea in valoare a noi resurse de crește­re a productivității muncii, a volu­mului producției. Intr-adevăr, stră­­bătînd de la un capăt la altul sec­țiile întreprinderii, se intimpină at­mosfera de muncă. Pentru filatoa­re, pentru țesătoare, fiecare clipă, fiecare minut sunt deosebit de pre­țioase pentru traducerea in fapte a angajamentului asumat. De fapt, așa cum ne preciza ing. Elena VLADUC, secretara comitetului de partid pe întreprindere, o mare parte a acestui angajament a fost îndeplinită. Astfel, țesătoarele au dat, in plus, 22.200 mp de țesături tip lină, iar filatoarele au obținut suplimentar 30,2 tone fire pieptă­nate și 2,8 tone fire cardale. Un rol important in obținerea a­­cestor rezultate l-au avut acțiunile de perfecționare a activității pro­­ductiv-economice întreprinse in toate sectoarele și compartimente­le întreprinderii. O măsură deose­bit de eficientă s-a dovedit a fi a­­cordul global care s-a­ generalizat la țesătorie incepind cu 1 martie. In acest sens, rezultatele in mai buna folosire a tuturor rezervelor secției, in depășirea normelor sunt spectaculoase. „Aplicarea acordului global la țesătorie — ne spunea ing. Eugen Marinescu, din cadrul conducerii secției — a­ însemnat pe lângă sporul de producție de care am vorbit, Îmbunătățirea calității producției, creșterea câștigului muncitoarelor. Te ansamblul secți­ei, de pildă, pe luna martie câști­gul mediu a sporit cu 16 la sută. Rezultatele bune de pină acum au însemnat in același timp și ob­ținerea unor importante economii la materii prime și materiale. Re­proiectarea unor produse, perfecți­onarea tehnologiilor de fabricație s-au materializat, de la începutul anului și pină acum, in economisi­rea a 130 kg materii prime pentru fire cardale, a 2.700 kg paie piep­tănate, a 4.900 kg lire tip lină. Vorbind de dimensiunile succe­selor de pină acum, și fără să di­minuăm cu ceva eforturile harnicu­lui colectiv al „Integralei“, trebuie să arătăm că activitatea de pro­­­ducție a perioadei care urmează nu­ este lipsită de dificultăți. Proble­mele cu care este confruntată ac­tivitatea viitoare Înseamnă multi­ple eforturi din partea întregu­lui colectiv al întreprinderii. Faptul că s-a reușit să se contracteze produc­ 31. TURCAREASA (Continuare in pag. a Ill-a) 0 săptămîna hotărîtoare pentru ÎNCHEIEREA ÎNSÂMÎNTÂRILOR DE PRIMĂVARĂ * In prim plan: PORUMBUL, IGAZIIIE, LUCRĂRILE ÎN VII, LIVEZI ȘI IN LEGUMICULTURA Sarcinile stabilite de Comandamentul județean pentru agricultură Ieri dimineață, a avut loc ședin­ța Comandamentului județean pen­tru agricultură, care a analizat operativ stadiul principalelor lu­crări scadente acum pe ogoare, stabilind sarcinile imediate ce tre­buie duse la îndeplinire în urmă­toarele zile. Precipitațiile căzute in întregul județ săptămina trecută au totalizat intre 40—50 litri pe metru pătrat. Acolo unde s-au aplicat și irigațiile rezerva de apă, chiar din straturile mai profunde, s-a com­pletat, asigurînd o vegetație nor­mală culturilor. Fină acum s-au aplicat udări pe aproape 14.000 hectare din care 35.000 cultivate cu griu, 14.000 cu lucerna, 5.000 vii și livezi,­ pe alte suprafețe ce vor fi cultivate cu soia, porumb. Mai avem însămîntat 143.000 hectare Din cauza ploilor căzute, față­­ anii precedenți semănatul porum­bului, soiei, fasolei, porumbului si­lor și ierbii de Sudan se află in în­­tirziere. Tovarășul VASILI VILCU, primul secretar al Comi­tetului județean de partid a indi­cat tuturor factorilor răspunzători din Comandamentul­­ județean, care își desfășoară activitatea in aceste zile in consiliile int­erc­oope­ratiste, in unitățile agricole, ca îndată ce terenul se zvință, să mobilizeze toate forțele mecanice la pregăti­rea terenului la semănat. Specia­­­liștii din unități trebuie să acorde o grijă maximă calității lucrărilor de semănat, aplicării unei agroteh­nici adecvate pe fiecare sală parte pentru valorificarea umidită­ți­­ii din sol, spre a se asigura o ra­pidă și bună răsărire a plantelor. O dată cu semănatul porumbului, lucrare care în condiții normale se poate executa acum in 5—6 zile, să se insămînțeze simultan soia, cul­tură cu o pondere mare in acest an — peste 32.000 hectare — pre­cum și celelalte culturi din epoca a II-a. Au mai rămas de insămin­țat 143.000 hectare, circa 30 la sută din suprafața arabilă a județului, iar timpul optim trebuie respectat printr-un ritm mai accelerat de lucru, folosindu-se la maximum vremea bună. O dată cu semănatul culturilor planificate, in fiecare unitate să se insămînțeze cu fura­je­­ toate terenurile rezultate din îngustarea drumurilor și reducerea locurilor de trecere, a celor dintre construcțiile gospodărești, de la ferme și din vatra satelor. Irigațiile să nu contenească Precipitațiile căzute nu exclud irigațiile, ci, dimpotrivă, ele tre­buie continuate cu intensitate la lucerna, unde mai sunt peste 4.000 hectare pe care nu s-a aplicat nici o udare, la legume, vie, pomi și al­te culturi. S-a atras atenția ca in toate unitățile din sistemele de iri­gații aplicarea udărilor să fie pro­gramată, în așa fel, fără a pertur­ba organizarea muncii. Orientind irigațiile spre culturile­ care consu­mă mari cantități de apă in aceas­tă perioadă, motopompele și agre­gatele de udare să fie menținute pe timp, să fie reparate, bine întreți­nute, iar oamenii care lucrează în acest sector să execute lucrările a- Radu APOSTOL (Continuare in pag. » Ill­ a) de A înfăptuirea sarcinilor economice și a angajamentelor asumate solicită UN STIL DE MUNCA DINAMIC, CONCRET ȘI EFICIENT Din experiența comitetului de partid port Din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de la C.C. al P.C.R. cu primii se­cretari și secretarii cu problemele organizatorice ai comitetelor jude­țene de partid și ai municipiului București, se desprinde cu clarita­te necesitatea îmbunătățirii stilu­lui și metodelor de muncă ale or­ganizațiilor­­ de partid, întărirea spiritului de partid in toate dome­niile de activitate. Cum sunt apli­cate in viață aceste imperative majore ale muncii de partid de că­tre comitetul de partid port ? Este știut că exigențele sporite ale dezvoltării și modernizării por­tului sunt intr-o relație indisolubi­lă cu perfecționarea stilului și me­todelor de muncă ale comitetului de partid, cu ridicarea pe trepte superioare a responsabilității a­­cestuia pentru așezarea muncii de partid pe temeiuri realist-științifi­­ce in toate comitetele și organi­zațiile de partid subordonate, pen­tru mobilizarea tuturor comuniști­lor de a se situa in fruntea „bă­tăliei“ de devansare a termenului înfăptuirii planului cincinal. Por­nind de la raționamentul că orice act de conducere presupune cu­noașterea aprofundată și multila­terală a realității pentru a adopta hotăriri și măsuri politice cores­punzătoare, consultarea perma­nentă a maselor, pe baza unui sis­tem informațional operativ, efec­tuarea unui control permanent de îndrumare, orientare și ajutorare efectivă în soluționarea probleme­lor majore, comitetul de partid port a înfăptuit un salt calitativ in activitatea politico-organizatori­­că pe care o desfășoară. Ce argu­mente pledează in favoarea aces­tor afirmații? De bună seamă, in primul rind s-au folosit mai judicios metodele statornicite in decursul anilor, ca­re și-au confirmat viabilitatea, a formelor cu un conținut concret, adecvat obiectivelor economice cu­rente ale unităților din port. In această arie se înscriu repartiza­rea membrilor biroului și ai co­mitetului pe organizații de baza, cu obligația de a le sprijini efectiv in îndeplinirea sarcinilor de rezol­vat, folosirea cu eficiență sporită a întregului activ de partid și a co­misiilor pe probleme pentru cerce­tarea, cunoașterea și soluționarea problemelor economice ce du au intervenții competente, recla­siste­mul informărilor de partid, al a­­nalizelor și instruirilor birourilor organizațiilor de partid etc. In mod special, se evidențiază eforturile biroului comitetului de partid de a muta centrul de greutate al mun­cii politico-organizatorice in co­mitetele și organizațiile de partid din unitățile portului, in special a­­colo unde se semnalează rămîneri in urmă, ca, de pildă, la secțiile exploatare nr. 2 și nr. 3, căi navi­gabile ele. Adoptând o poziție combativă fa­ță de orice manifestare a birocra­tismului și șablonism­ului în mun­ca de partid, comitetul de partid a N.­DAN (Continuare în pag. a IlI-a) Azi, in pag. a m-a CINSTE FRUNTAȘILOR DIN AGRICULTURĂ!

Next