Dobrogea Nouă, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 7966-7989)
1974-04-23 / nr. 7983
ö íBLiofkc cA . CENTRALA UNIVERSITARA M. EMINESCU' IA>1 PROLETARY TSTST TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN VIZITA PREȘEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA, JOSE FIGUERES FERRER La invitația președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, luni a sosit in noastră, într-o vizită oficială țara de prietenie, președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Această vizită se înscrie in cadrul bunelor relații de prietenie și colaborare statornicite intre Republica Socialistă România și Rsca, relații care cunosc un Costa curs ascendent pe baza respectării principiilor independenței și suveranității naționale, egalității in drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, în istoria legăturilor dintre cele două state, un moment de însemnătate primordială l-a constituit vizita efectuată in Costa Rica de președintele Nicolae Ceaușescu, in septembrie 1973. Dialogul la nivel inalt româno-costarican, desfășurat la San Jose, a constituit, prin rezultatele sale rodnice, o contribuție de seamă la întărirea raporturilor bilaterale. Tratatul de prietenie și cooperare intre Republica Socialistă România și Republica Costa Rica — document de o deosebită semnificație internațională — și celelalte acorduri comune, semnate, in timpul vizitei șefului statului român, au deschis noi perspective legăturilor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, in diferite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt roano-costarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două țări, în interesul reciproc, să contribuie la cauza înțelegerii internaționale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la bucurești a președintelui Jose Figueres Ferrer. Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Costa Rica, ale căror falduri încadrează portretele celor doi șefi de stat. Pe mari pancarte sunt înscrise urările in limbile spaniolă și română : „Bun sosit in Republica Socialistă România Excelenței Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, președintele Republicii Costa Rica“, „Trăiască prietenia dintre poporul român și poporul costarican". La ora 15,40, aeronava cu care a călătorit președintele Republicii Costa Rica aterizează. In intimpinarea distinsului oaspete au venit președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii : Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Manea Manescu, prim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Erau de față al fi membri ai guvernului, conducători ai unor instituții centrale, generali, ziariști. Era prezent, de asemenea, Constantin Stăvescu, ambasadorul României la San Jose.La coborârea din avion, Președintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cei doi șefi de stat își string miluite, se îmbrățișează cu căldură. Președintele Jose Figueres Ferrer prezintă șefului statului român persoanele oficiale care ii însoțesc: dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlieh Bolmareich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Președintele Nicolae Ceaușescu prezintă șefului statului costariean oficialitățile române venite in intimpinare. Pionieri oferă buchete de flori. Garda militară prezintă odorul. Sunt intonate apoi imnurile de stat ale Republicii Costa Rica și Republicii Socialiste România. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Cei doi președinți trec in revistă garda de onoare. Sunt apoi prezentați șefii siunilor diplomatice acreditați miBucurești, precum și celelalte pertsoane oficiale române venite la aeroport. Cei doi președinți primesc apoi defilarea gărzii de onoare. Numeroși bucureșteni, aflați pe aeroport, aplaudă cu căldură pe cei doi șefi de stat, aclamă pentru prietenia dintre cele două popoare. Președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Ferrer iau loc intr-o mașină escortată de motocicliști, indreptindu-se spre reședința rezervată oaspetelui. De la aeroport pină in Capitală, ca și pe bulevardele bucureștene, un mare număr de cetățeni salută cu entuziasm și căldură pe cei doi președinți, care răspund cu cordialitate manifestărilor de stima și prietenie ale populației. (Agerpres) Președintele Jose Figueres Ferrer a făcut luni seara, la Palatul Republicii, o vizită protocolară președintelui Nicolae Ceaușescu. La întilnire au participat tovarășii Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, Manea Mancscn, Emil Drăgănescu și George Macovescu. A fost de față Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. Oaspetele a fost însoțit de dr. Manuel Aguilar Bonilla, primvicepreședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlieh Rolmardeti, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, și Franklin Aguilar, ambasador. Vizita protocolară a decurs intr-o atmosferă de caldă cordialitate. (Agerpres) Vizită protocolară Depunerea unei coroane de flori Președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Feerer, a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism. Împreună cu șeful statului Costarica, s-au aflat persoanele oficiale care însoțesc in vizita pe care o face in țara noastră. La solemnitate au luat parte Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului apărării naționale și șef al Marelui Stat Major, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, membrii misiunii române atașate pe lângă înaltul oaspete, generali și ofițeri superiori. La sosire, pe platoul din fața monumentului, președintele Republicii Costa Rica a primit onorul gărzii militare. Au fost intonate Imnurile de Stat ale celor două țări. După depunerea coroanei de flori, asistența a păstrat un moment de reculegere. A fost vizitată apoi rotonda monumentului. Solemnitatea s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare. (Agerpres) DINEU OFICIAL de Președintele Republicii SocialisRomânia, tovarășul Ceaușescu, a oferit, luni, in Nicolae saloanele Palatului Republicii, un dineu oficial in onoarea președintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. La dineu au participat tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dânălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Manescu, Paullescu-Mizil, Gheorghe Pana, Nicu- Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Pățan, Ștefan Andrei, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, membri ai guvernului, conducători instituții centrale, personalități vieții științifice și culturale. Au luat parte dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlieh Rolmardeh, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador, și celelalte persoane oficiale care îl însoțesc pe președintele Republicii Costa Rica in vizita pe care o face in țara noastră. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. în timpul dineului, care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială, prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Ferrer au rostit toasturi. (Agerpres) de ale ANUL XXVII nr. 7983 Marți, 23 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani CRONICA JUDESMUI A A fit MWVÎWvf» v *“Wf• Saportof* • 'mt$m«0ri » Sport ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI Succesele noastre le fec/Zcam celor mari evenimente ale acestu La Întreprinderea integrată de lînă |f]ț|*^p fiUGIOIG direcționată spre înfăptuirea angajamentelor La începutul acestui an, textilistele de la întreprinderea integrată de lină Constanța s-au angajat să producă suplimentar in 1974 10 milioane lei la producția globală, 7,1 milioane la producția marfă, 45.000 mp țesături tiplină, 25 tone fire pieptănate, 10 tone fire cardale. Acest angajament mobilizator a generat o fructuoasă întrecere socialistă, inițiative multiple, măsuri concrete, eficiente pentru punerea in valoare a noi resurse de creștere a productivității muncii, a volumului producției. Intr-adevăr, străbătînd de la un capăt la altul secțiile întreprinderii, se intimpină atmosfera de muncă. Pentru filatoare, pentru țesătoare, fiecare clipă, fiecare minut sunt deosebit de prețioase pentru traducerea in fapte a angajamentului asumat. De fapt, așa cum ne preciza ing. Elena VLADUC, secretara comitetului de partid pe întreprindere, o mare parte a acestui angajament a fost îndeplinită. Astfel, țesătoarele au dat, in plus, 22.200 mp de țesături tip lină, iar filatoarele au obținut suplimentar 30,2 tone fire pieptănate și 2,8 tone fire cardale. Un rol important in obținerea acestor rezultate l-au avut acțiunile de perfecționare a activității productiv-economice întreprinse in toate sectoarele și compartimentele întreprinderii. O măsură deosebit de eficientă s-a dovedit a fi acordul global care s-a generalizat la țesătorie incepind cu 1 martie. In acest sens, rezultatele in mai buna folosire a tuturor rezervelor secției, in depășirea normelor sunt spectaculoase. „Aplicarea acordului global la țesătorie — ne spunea ing. Eugen Marinescu, din cadrul conducerii secției — a însemnat pe lângă sporul de producție de care am vorbit, Îmbunătățirea calității producției, creșterea câștigului muncitoarelor. Te ansamblul secției, de pildă, pe luna martie câștigul mediu a sporit cu 16 la sută. Rezultatele bune de pină acum au însemnat in același timp și obținerea unor importante economii la materii prime și materiale. Reproiectarea unor produse, perfecționarea tehnologiilor de fabricație s-au materializat, de la începutul anului și pină acum, in economisirea a 130 kg materii prime pentru fire cardale, a 2.700 kg paie pieptănate, a 4.900 kg lire tip lină. Vorbind de dimensiunile succeselor de pină acum, și fără să diminuăm cu ceva eforturile harnicului colectiv al „Integralei“, trebuie să arătăm că activitatea de producție a perioadei care urmează nu este lipsită de dificultăți. Problemele cu care este confruntată activitatea viitoare Înseamnă multiple eforturi din partea întregului colectiv al întreprinderii. Faptul că s-a reușit să se contracteze produc 31. TURCAREASA (Continuare in pag. a Ill-a) 0 săptămîna hotărîtoare pentru ÎNCHEIEREA ÎNSÂMÎNTÂRILOR DE PRIMĂVARĂ * In prim plan: PORUMBUL, IGAZIIIE, LUCRĂRILE ÎN VII, LIVEZI ȘI IN LEGUMICULTURA Sarcinile stabilite de Comandamentul județean pentru agricultură Ieri dimineață, a avut loc ședința Comandamentului județean pentru agricultură, care a analizat operativ stadiul principalelor lucrări scadente acum pe ogoare, stabilind sarcinile imediate ce trebuie duse la îndeplinire în următoarele zile. Precipitațiile căzute in întregul județ săptămina trecută au totalizat intre 40—50 litri pe metru pătrat. Acolo unde s-au aplicat și irigațiile rezerva de apă, chiar din straturile mai profunde, s-a completat, asigurînd o vegetație normală culturilor. Fină acum s-au aplicat udări pe aproape 14.000 hectare din care 35.000 cultivate cu griu, 14.000 cu lucerna, 5.000 vii și livezi, pe alte suprafețe ce vor fi cultivate cu soia, porumb. Mai avem însămîntat 143.000 hectare Din cauza ploilor căzute, față anii precedenți semănatul porumbului, soiei, fasolei, porumbului silor și ierbii de Sudan se află in întirziere. Tovarășul VASILI VILCU, primul secretar al Comitetului județean de partid a indicat tuturor factorilor răspunzători din Comandamentul județean, care își desfășoară activitatea in aceste zile in consiliile intercooperatiste, in unitățile agricole, ca îndată ce terenul se zvință, să mobilizeze toate forțele mecanice la pregătirea terenului la semănat. Specialiștii din unități trebuie să acorde o grijă maximă calității lucrărilor de semănat, aplicării unei agrotehnici adecvate pe fiecare sală parte pentru valorificarea umiditățiii din sol, spre a se asigura o rapidă și bună răsărire a plantelor. O dată cu semănatul porumbului, lucrare care în condiții normale se poate executa acum in 5—6 zile, să se insămînțeze simultan soia, cultură cu o pondere mare in acest an — peste 32.000 hectare — precum și celelalte culturi din epoca a II-a. Au mai rămas de insămințat 143.000 hectare, circa 30 la sută din suprafața arabilă a județului, iar timpul optim trebuie respectat printr-un ritm mai accelerat de lucru, folosindu-se la maximum vremea bună. O dată cu semănatul culturilor planificate, in fiecare unitate să se insămînțeze cu furaje toate terenurile rezultate din îngustarea drumurilor și reducerea locurilor de trecere, a celor dintre construcțiile gospodărești, de la ferme și din vatra satelor. Irigațiile să nu contenească Precipitațiile căzute nu exclud irigațiile, ci, dimpotrivă, ele trebuie continuate cu intensitate la lucerna, unde mai sunt peste 4.000 hectare pe care nu s-a aplicat nici o udare, la legume, vie, pomi și alte culturi. S-a atras atenția ca in toate unitățile din sistemele de irigații aplicarea udărilor să fie programată, în așa fel, fără a perturba organizarea muncii. Orientind irigațiile spre culturile care consumă mari cantități de apă in această perioadă, motopompele și agregatele de udare să fie menținute pe timp, să fie reparate, bine întreținute, iar oamenii care lucrează în acest sector să execute lucrările a- Radu APOSTOL (Continuare in pag. » Ill a) de A înfăptuirea sarcinilor economice și a angajamentelor asumate solicită UN STIL DE MUNCA DINAMIC, CONCRET ȘI EFICIENT Din experiența comitetului de partid port Din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de la C.C. al P.C.R. cu primii secretari și secretarii cu problemele organizatorice ai comitetelor județene de partid și ai municipiului București, se desprinde cu claritate necesitatea îmbunătățirii stilului și metodelor de muncă ale organizațiilor de partid, întărirea spiritului de partid in toate domeniile de activitate. Cum sunt aplicate in viață aceste imperative majore ale muncii de partid de către comitetul de partid port ? Este știut că exigențele sporite ale dezvoltării și modernizării portului sunt intr-o relație indisolubilă cu perfecționarea stilului și metodelor de muncă ale comitetului de partid, cu ridicarea pe trepte superioare a responsabilității acestuia pentru așezarea muncii de partid pe temeiuri realist-științifice in toate comitetele și organizațiile de partid subordonate, pentru mobilizarea tuturor comuniștilor de a se situa in fruntea „bătăliei“ de devansare a termenului înfăptuirii planului cincinal. Pornind de la raționamentul că orice act de conducere presupune cunoașterea aprofundată și multilaterală a realității pentru a adopta hotăriri și măsuri politice corespunzătoare, consultarea permanentă a maselor, pe baza unui sistem informațional operativ, efectuarea unui control permanent de îndrumare, orientare și ajutorare efectivă în soluționarea problemelor majore, comitetul de partid port a înfăptuit un salt calitativ in activitatea politico-organizatorică pe care o desfășoară. Ce argumente pledează in favoarea acestor afirmații? De bună seamă, in primul rind s-au folosit mai judicios metodele statornicite in decursul anilor, care și-au confirmat viabilitatea, a formelor cu un conținut concret, adecvat obiectivelor economice curente ale unităților din port. In această arie se înscriu repartizarea membrilor biroului și ai comitetului pe organizații de baza, cu obligația de a le sprijini efectiv in îndeplinirea sarcinilor de rezolvat, folosirea cu eficiență sporită a întregului activ de partid și a comisiilor pe probleme pentru cercetarea, cunoașterea și soluționarea problemelor economice ce du au intervenții competente, reclasistemul informărilor de partid, al analizelor și instruirilor birourilor organizațiilor de partid etc. In mod special, se evidențiază eforturile biroului comitetului de partid de a muta centrul de greutate al muncii politico-organizatorice in comitetele și organizațiile de partid din unitățile portului, in special acolo unde se semnalează rămîneri in urmă, ca, de pildă, la secțiile exploatare nr. 2 și nr. 3, căi navigabile ele. Adoptând o poziție combativă față de orice manifestare a birocratismului și șablonismului în munca de partid, comitetul de partid a N.DAN (Continuare în pag. a IlI-a) Azi, in pag. a m-a CINSTE FRUNTAȘILOR DIN AGRICULTURĂ!